Page 80 - 1962-08
P. 80
»* DRUMUL W O üm U SM U Lm Nr. 238 4
!^aaSS353B®55!33ÎE3C!KSaWîS3t3WIt’aţtmiwm.wwwnww
Cuvîntarea tovarăşului Andrei Cervencovici L > v it u z ia s m u L 'lú im e .d ó a t e .L
(U r m a r e 'd in p a g . l - a ) treprinderea regională de electricitate de vedere industrial, cît şi din punct întreaga lume, au făcut să crească ne v A n da an H un ed oa ra socialistă d e- x im a tiv 92.000 m .c. b eton si s-au zarea acestui spor d e producţie a
Cu 102 la sută şi altele. de vedere al nivelului de trai. contenit prestigiul internaţional al Re t
a Combinatului siderurgic Hunedoara publicii Populare Romîne. \ v in e m ai frum oasă, m ai putern ică. m on ta t a p roxim a tiv 10.000 to n e co n
va fi simţitor sporită prin construirea Felicităm din toată inima harnicii încă de pe acum Uniunea Sovietică con tribuit în m od d eosebit colectivu l \
furnalului de 1.000 m.c., a noilor linii de noştri muncitori, pe ingineri şi teh a şi lăsat în urmă S.U.A. în multe pri Strîns uniţi în jurul Partidului Mun 9 N o i agregate siderurgice îi cdm ple- strucţii m etalice. Pentru instalaţia
laminoare şi a altor agregate noi. nicieni pentru succesele remarcabile cu vinţe. Indnesebi în domeniul progre citoresc Romîn şi al Gomitetului său ts e c ţ ie i a l l - a fu r n a le , c a r e in acest
care au întîmpinat măreaţa sărbătoare sului tehnic şi ştiinţific, între U.R.S.S. Gentral în frunte cu tovarăşul Gheor- r teaxă peisajul industrial. Siderurgiş- electrică s-au folosit peste 150 km.
Mari schimbări au avut loc şi în a eliberării patriei şi le urăm noi şi S.U.A. s-a produs un decalaj con ghe Gheorghiu-Dej, muncitorii, ţăranii an a depăşit pianul cu p este 3.000 f
bazinul carbonifer al Văii Jiului. Acest succese în viitor. siderabil. De pe pămîntul Uniunii So-i muncitori şi intelectualii din patria
centru industrial al tării îşi aduce o vietice s-au desprins recent navele cos noastră, îşi afirmă tot mai mult hotărî- * tii, constructorii şi ceilalţi oam eni cablu. S e m îndresc cu această rea ton e fontă. A ju to r de n ăd ejd e l-au *
contribuţie tot mai mare la dezvolta Mari transformări au avut Ioc şi în mice „Vostok-3" şi „Vostok-4“, avînd rea ca prin munca lor însufleţită să
rea economiei naţionale. întreaga mun viaţa satelor regiunii. Harnica noastră la bordul lor pe cosmonauţii Nikolaev dea viaţă cifrelor planului de produc ai m uncii din ceta tea d e fo c a ţă lizare toţi con stru ctorii din H un e dat furnaliştilor m u n citorii d e la 9
că şi viaţă a minerilor se bucură de ţărănime lucrează cu entuziasm pe şi Popovici. Zborul în grup timp de ţie, să facă patria noastră mai înflo 9
o înaltă preţuire. Minele au fost do ogoarele Unite în marea familie colec mai multe zile şi aterizarea precisă la ritoare şi mai puternică, astfel ca ea rii, cresc o dată cu H u n edoara, viaţa doara şi m erite d eoseb ite au in tr- cocserie şi fabrica de aglom erare, f
tate cu utila je noi, de mare randament, tivistă, pentru a smulge pămîntului punctul stabilit a celor doi cosmonauţi, să-şi poată aduce o contribuţie tot
se aplică metode şi procedee noi de ex roade tot mai bogate. Toate gospodă constituie un nou pas în realizarea mai mare la apărarea păcii şi securi lor d evin e din ce in ce m ai fru adevăr toţi. C olectivul îi evidenţiază c a r e în c in s te a z ile i d e 23 A u g u s t 9
tracţie a cărbunelui. riile agricole colective înfloresc şi se zborurilor cosmice spre alte planete. tăţii popoarelor.
dezvoltă rapid. Sporeşte averea lor m oasă, m ai îm belşugată, mai plină îndeosebi p e Traian Rusu, G heorgh» au produ s p e ste plan 10.000 ton e f
Progresul şi avîntul creator al ma obştească şi fondul de bază, creşte ni După efectuarea acestor zboruri epo Trăiască 23 August, marea sărbătoa
selor se poate vedea şi în celelalte cen velul de trai şi cultural al colectiviş cale, Gomitetul, Gentral al P.Q.U.S. re naţională a poporului romîn, ziua d e bucurii. . ! Cuşm ir, loan M ălăilă, V iorel D oda cocs şi 28.000 ton e aglom erat. 5
tre industriale ale regiunii. De la Gă- tilor. Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. eliberării Romîniei de sub jugul fas
lan, Gugir, Orăştie etc., zilnic pleacă şi guvernul Uniunii Sovietice au cist 1 La dem onstraţia consacrată zilei şi P etre Cristescu, care la acest 23 P ăşind cu m îndrie în faţa tribu é
în întreaga ţară şi peste hotare, canti Azi, ţăranii noştri, eliberaţi de stlb adresat tuturor popoarelor lumii, de 23 A ugust, constructorii H une A ugust au d efilat in prim ele rin-
tăţi tot mai mari de produse de calita exploatarea moşierilor şi chiaburilor, chemarea de a pune cuceririle Slavă Partidului Muncitoresc Romîn, doarei s-au prezentat cu o im pre duri ale constructorilor. nei, M arin D o p , Traian Bolea, C on
te superioară. trăiesc incomparabil mai bine, se îm ştiinţei în slujba progresului şi pă conducătorul încercat al poporului, in
bracă mai bine şi se hrănesc mai cii, de a lupta pentru înfăptuirea dezai* spiratorul şl organizatorul tuturor vic stantin D uţă, V ictor Bruta, fruntaşi
Desfăşurînd larg întrecerea socialis bine decît în trecut. In satele mării generale şi totale, pentru înlă toriilor noastre!
tă, oamenii muncii din regiunea Hune în care pînă nu de mult domneau ne turarea pericolului unui nou război. sionantă rea liza re; pe m acheta fur Cu succese de seamă s-au pre în produ cţie, şi ceilalţi sideturgişli,
doara au obţinut succese însemnate ştiinţa de carte şi bolile sociale, mis Trăiască în veci prietenia de nez
în producţie în cinstea zilei de 23 Au ticismul şi obscurantismul, astăzi Apărarea păcii şi progresului social druncinat dintre poporul romîn şl po nalului d e 1.000 m .c. — o b iectiv al zentat la m area sărbătoare şi con au raportat partidului aceste succese.
gust. In primul semestru al acestui an pulsează o viaţă cu totul nouă. S-au constituie ţelul cel mai nobil spre care porul sovietic! planului de 6 ani — scria : „R ea li- structorii n oilor linii d e lam inoare.
planul producţiei globale pe regiune a construit în aceşti ani în satele re năzuiesc toate popoarele lumii. Con J zat la 23 A ugust 1962“ . A cest dar C oloana colectivului d e la lam ino
fost realizat în proporţie de 101,6 la giunii sute de şcoli noi, cămine cultu ştiente de aceasta, guvernele ţărilor Trăiască pacea în lumea întreagă 1 In coloana siderurgiştilor — p rice rul d e 650 m m . a purtat Ia d em on
sută, iar productivitatea muncii în pro rale, dispensare, au fost electrificate socialiste intensifică neîncetat lupta
porţie de 100,7 la sută. peste 250 de sate. pentru întărirea puternicului lagăr so poartă în el elanul m uncii crea toa pu ţi pRămăditori ai m etalului — straţie un panou pe care scria : „E x
cialist şi a marelui front al păcii.
La aceste rezultate o contribuţie în Tovarăşi, re a celor ca re au ridicat „oraşu l erau prezenta entuziasm ul şi m îndria portăm lam inate în 14 ţări ale lu
semnată au adus-o harnicii noştri mun Ţara noastră, ca şi celelalte ţări so m ii". Sînt mândri d e acest lucru lu
citori mineri, siderurgişti, metalurgişti Măreţele victorii obţinute de poporul cialiste, în frunte cu U.R.S.S., acordă flă cărilor nestinse“ , a ihuncii închi m uncii îm plinite. A tît furnaliştii, la- m inatorul E ugen O niga, lăcătuşul
care au dat în acest an peste pian nostru sînt în primul rînd rezultatul cea mai mare atenţie problemei dezar m inatorii, oţelarii cit şi aglom eralo- G h eorgh e llea , inginerul loan Voiau
74.000 tone cărbune brut din care 26.000 conducerii înţelepte de către partid a mării generale şi totale, luptă activ nate viitorului m ereu mai lum inos. şi alături de ci întreaga H unedoara
tone cărbune cocsifiCabil, 11.500 tone operei de construire a socialismului, pentru stabilirea unor reiaţii de bună
fontă, 19.500 tone laminate finite, 28.000 sînt rezultatul politicii juste a parti vecinătate cu statele balcanice, pentru M unca lor a fost eroică. Fundaţia riştii şi cocsarii, anul acesta au
tone aglomerat, 10.000 tone cocs şi dului bazată pe aplicarea creatoare transformarea Peninsulei balcanice şi
alte cantităţi însemnate de produse. a învăţăturii marxist-leninîste. Poporul regiunii Adriâtice îiitr-o zonă liberă de acestui furnal a fost turnată în nu desfăşurat o activitate rodnică p en 'Aceştia sînt oam en ii H unedoarei
nostru sprijină cu fermitate politica arme nucleare şl de rachete. m ai 12 zile faţă d e 3 luni cît a du tru continua sporire a producţiei de noi a căror m uncă se bucură de cea
Gu rezultate frumoase în în partidului care corespunde întrutotul rat execu ţia ei la furnalul d e 700 m etal. Faţă d e perioada corespunză m ai înaltă preţuire. Prin grija
trecerea socialistă întîmpină ma năzuinţelor sale. Poporul romîn, iubitor de libertate, m .c., con stru it as cîţiva ani în ur toare a anului trecut, producţia da partidului şi guvernului viaţa lor
rea sărbătoare a eliberării patriei sprijină cu înflăcărare lupta dreaptă m ă : s-a u ex ca va t p e ste 600.000 m .c. fo n tă a C. S. H u n ed oa ra a e res -
oamenii muncii din oraşul Deva. Mun Progresul rapid al ţării noastre este a popoarelor coloniale şi dependente , este zi de zi mai înfloritoare. N um ai
citorii de la Atelierele R.M.R. Simeris nemijlocit legat de avantajele relaţii din Asia, Africa şi America Latină pen zgură şi păm înt, s-au turnai ap ro m t cu p este 20.000 ton e. La rea li-
au îndeplinit planul în proporţie de lor de colaborare şi înfr-a jutorafe fră tru eliberarea lor de sub dominaţia In acest an a p roa p e 600 d e fam ilii
104 la sută, realizînd economii la pre ţească dintre ţările socialiste şi în pri străină, pentru lichidarea completă a y.w.wJW'V, ¦ v.wv.vf -x •:x.v fvivXcx-'vîs': m m & Bm s-au m ulat în apartam ente noi. 13
ţul de cost în valoare de 1.700.00 lei. mul rînd de marele sprijin acordat de ruşinosului sistem colonial. m agazin e deschise în acest an le
Printre colectivele care au obţinut suc Uniunea Sovietică. ’.'' :;• i§ oferă din belşug produse de larg
cese importante în îndeplinirea sarci Marile succese obţinute de poporul consum .
Ţările sistemului mondial socialist nostru în dezvoltarea economiei şi cul Ú i 1
nilor de plan în primul semestru al şi-au consolidat economia şi au ridi turii socialiste, activitatea rodnică des
cat-o la rangul cuvenit. Astăzi, aproa făşurată de partidul şi guvernul nostru In anii ce vin , H unedoara va d e
anului se numără şi colectivul între pe 40 la sută din producţia mondială în domeniu! politicii externe, lupta pli ven i şi mai înfloritoare. Se vor
revine lagărului socialist şi nu va tre nă de entuziasm a întregului popor construi aici noi agregate siderur
prinderii „I Mai“ Deva, cu o realizare ce mult pînă cînd ţările socialiste vor pentru menţinerea şi întărirea păcii în gice, alte m ii d e apartam ente con
întrece ţările capitaliste, atît din punct fortabile. C arele alegorice ale con
a sarcinilor de plan de 113 la sută, în structorilor au prezentat aspecte din
acest v iitor lum inos. A cest v ii
lor strălucit al H unedoarei socialiste
va fi înfăptuit d e către cei care
acum , la a 18-a aniversare a naş
terii vieţii libere a poporului nos
tru, an raportat succese deosebite,
şi-au m anifestat entuziast deplinul
ataşam ent faţă dc politica înţeleaptă
a partidului nostru.
N. ANDRONACHE
D. CRICOVEANU
Începe demonstraţia Aspect de Ia demonstraţia oamenilor muncii din ©rasul Hunedoara. Mitinguri
(Urmare din pag. l-a) lorificarea a noi resurse locale, de nătate, voioşie. Sportul, care prin -f- însufleţite
g rija partidului este atît de mult
Pentru toate aceste succese m inerii păşirea preved erilor planului de p ro- sprijin it şi stim ulat astăzi, a făcut In oraşul de la poalele Parîngului Ziua de 23 August a fost sărbăto
ca re se bucură d e stim a şi adm i- din aceşti tineri oam en i p regă tiţi să rită cu entuziasm în toate raioanele
raţia întregului nostru popor sînt dticţie, realizarea a noi sortim ente înfrunta orice greutăţi, oam eni gala regiunii Hunedoara. Cu acest prilej,
prim iţi şi d e această dată cu rop ote oricând pentru m unca şi apărarea mii de oameni ai muncii participanţi
d e aplauze. de bunuri de larg consum , redu- patriei. la mitinguri şi-au manifestat încă o
dată recunoştinţa faţă de partid şi gu
U rări de spor la m uncă şi p e v ii- cerea preţului de cost al produselor C arele alegorice care nu lipsesc vern pentru viaţa nouă pe care o
tor. A cestea au fost cu vintele ce din m inunata coloan ă, îi înfăţişează trăiesc astăzi. Au fost trecute în revis
le-au rostit zeci de tovarăşi in m o- fabricate etc. p e tineri practicând d iferite d iscipli Zorii zilei de 23 August au găsit vernului succesele muncii lor: peste tea pentru partid, hotărîrca de a înde tă marile noastre succese înregistrate
m eniul cînd harnicii m ineri treceau Petroşaniul îmbrăcat în haină- de săr 74.000 tone cărbune în plus, o produc plini cu cinste măreţele sarcini trasate în cei 18 ani care au trecut dc la
prin faţa tribunei. M ari şi deosebita L u c r ă to r ii d in ca d ru l o fic iu lu i şi n e sportive, iar grupul d e aerom o- bătoare. Peste acest oraş de la poalele tivitate medie de 1,150 tonc/post, eco minerilor de către Gongresul al III- eliberarea patriei de sub'‘jugul fascist.
sînt şi n oile con stru cţii realizate la Parîngului, trezit Ia viaţă, răsunau nomii suplimentare de 9.903.000 Iei. lea a] R.M.R.
exp loa ta rea m inieră din D eva. C are D irecţiei reg io n a le P .T .T .R . D ev a în d elişti şi paraşutişti, arată m inuna acordurile pline de veselie ale fanfa Iată cîtcva aspecte': r o-m v
alegorice reprezentau m achetele m o tele condiţii ce sini create pentru rei. Gu mult înainte de începutul mi Ginsiea de a deschide demonstraţia Gu vii aplauze este întâmpinată şi
rii de concasare şi a unui nou puţ rîndul cărora se află m uncitorii pregătirea viitorilor cuceritori ai văz tingului, „Piaţa Victoriei“ părea un a revenit de astădată colectivului mi coloana minerilor de la lyOnea. In pri La Brad
d e extra cţie a m inereului. duhului. uriaş covor multicolor, format din nei Aninoasa. Delegaţia minerilor din mele rinduri păşesc fruntaşii — mîn
fruntaşi G h. N icşa, G h. Dam ian, miile de oameni ai muncii din Valea Aninoasa poartă cu mîndrie drapelul dria întregului colectiv al minei. Prin Piaţa Libertăţii din Brad a cunos
Rinduri, rânduri, păşesc ap oi prin C oloana sportivilor este încheiată Jiului veniţi să participe la demonstra roşu de mină fruntaşă pe bazin, cîş- tre ei se află Gheorghe Greţu, loan So- cut în dimineaţa îilei de 23 August
fa ţa tribunei constructorii. Z idarii şi l ° n GrOsu, M a ria !Stingă, E lena 'de m o t o c ic liş ti. ţia consacrată măreţei sărbători. tigat în întrecerea socialistă desfăşu lovan, loan Păşcălău, Simion Pefric, o mare animaţie. Aproape 5.000 dc
parch etarii, electricien ii şi m ozaicarii rată în cinstea zilei de 23 August. Moise Danciu şi alţii, care în. cinstea oameni ai muncii au participat la
dulgherii şi zugravii, cxcavatorişlii M unteanu, M aria Bozan, Patriciu D em on straţia oa m en ilor m u n cii din ...Ora 10. Tovarăşul Blaj Traian, zilei de 23 August şi-au îndeplinit şi mitingul organizat cu prilejul celei
şi şoferii, tehnicienii şi inginerii oraşul D eva a luat sfîrşit înlr-un preşedintele Gomitetului executiv al Minerii de la Uricani s-au prezentat depăşit angajamentele luate. Apoi, şi-au mai mari sărbători naţionale a po
p o a rtă flo r i şi z e c i d e s leg u leţe. Sa Petrescu, Petru Ispas şi alţii, d e- entuziasm general. In încheiere, fan Sfatului popular al oraşului Petro Ia demonstraţia oamenilor muncii din manifestat bucuria cu care sărbătoresc porului nostru.
ovaţionează îndelung. D in piepturile m onstreazu in această zi de august fa ra şi participanţii la dem onstraţie şani, deschide mitingul oamenilor mun Valea Jiului cu rezultate deosebite. Ei marele eveniment minerii de la Petri-
au intonat Internaţionala. cii din acest bazin carbonifer. In con au extras în acest an, pînă la 23 Au la, Vulcan, muncitorii de la cele două Despre importanţa zilei de 23 Au
con stru ctorilor răsună pînă în depăr- 23 cu satisfacţia îndeplinirii întoc tinuare, ia cuvîntul tov. Lazăr David, gust, peste 17.000 tone cărbune cocsi- preparaţii de cărbune din Lupeni şi gust a vorbit tov. loan Cozma, prim-
tare lo zin ci: „Trăiască 23 August prim-secretar al Gomitetului orăşenesc ficabil în plus, au realizat o producti Petrila, colectivul Uzinei de reparat secrctar al Comitetului raional Brad
m area să rbătoare a p op oru lu i român, mai a sarcinilor ce le reveneau. In Petroşani al P.M.R. Vorbitorul a subli vitate medie de 1,350 tone cărbu- utilaj minier din Petroşani, ceferiştii. al P.M.R.
z iu a e lib e r ă r ii d e su b ju g u l fa s c i s t 4, niat succesele pe care le-au obţinut ne/posf şi au obţinut economii peste Ei au fost urmaţi de muncitorii con
„S lavă Partidului M uncitoresc R o deservirea abonaţilor, a publicului, oamenii muncii din ţara noastră sub plan de aproape 400.000 lei. structori care în anii puterii populare Printre participanţi erau mulţi mi
mân, con d u cător încercat al p op oru conducerea înţeleaptă a partidului, au dat în folosinţa oamenilor muncii neri de la E. M. Barza. Ei au rapor
lui, inspiratorul şi organizatorul tu telefon istele, telegrafiştii şi liniarii, In rîndurf dese au păşit apoi prin din Valea Jiului, 7.700 apartamente, tat că în cinstea marii sărbători, pla
Guvîntarea a fost deseori întreruptă faţa tribunei minerii de la Lupeni — precum şi numeroase alfe obiective so- nul producţiei globale a fost înde
tu ro r v ic t o r ii l o r n o a s tr e “. Si c c n - personalul d e la ghişete, fa ctorii p oş de aplauze, de lozinci de slavă pentru cea mai mare exploatare de cărbune cial-culturale. Demonstraţia oamenilor plinit în proporţie de 108,2 la sută
partidul şi poporul nostru, pentru ma cocsiiicabil din ţară. In frunte se afla muncii din Valea Jiului a fost înche şi că au înregistrat economii la preţul
structorii, ca toţi ceilalţi oam eni ai tali şi telegrafici, depun strădanie rele popor sovietic, constructor al co un frumos car alegoric care înfăţişa iată de coloana sutelor dc sportivi. •Te cost în valoare de 2.800.000 lei.
m uncii au raportat obţinerea unor munismului. gradul înalt de mecanizare cu care a Muncitorii de la exploatarea minieră
im portan te succese. Pînă la 22 A u să lucreze din ce în ce m ai bine, fost înzestrată această mină în anii ¦A Ţcbca au raportat cu mîndrie îndepli
gust, constructorii d e la T .R C .H . ...începe demonstraţia. In rinduri puterii populare. Graficul exploatării, nirea planului Ia producţie în propor
au dat în cursul acestui an in fo m ai cu spor. Poştaşii, şi-au exp ri compacte, sub flamurile a zeci de dra purtat de braţele vînjoase ale maiştri După-amiază, în toate localităţile mi ţie de 102,5 la sută. precum şi rea
losin ţă oam en ilor m uncii 87S aparta pele roşii şi tricolore, se apropie de tri lor mineri Pavel Drîmborcanu şi Iacob niere din Valea Jiului au avut loc ser lizarea de economii Ia preţul dc cost
m at şi d e data aceasta hotărârea d e bună minerii din Valea Jiului. La Gozman, oglindea realizările colectivu bări cîmpeneşti, la care au participat în valoare de 2 2 1 .0 00 Ici.
această mare sărbătoare, colectivele ce lui în cinstea măreţei sărbători. mii de oameni ni muncii. Bucuria, voia
îm bunătăţi n em ceta t actiM ialea. In după-am iaza zilei d e 23 A ugust asigură cărbunele necesar economiei bună, au domnit peste tot, pînă scara După miting, pe estrada amenajată
d e a obţin e n oi şi însem nate v icto p e m alul M ureşului a avut loc o naţionale au raportat partidului şi gu Dcmonstrînd prin Faţa tribunei, mi târziu. în piaţa oraşului a avut loc un bo
rii p e fron tu l m uncii. serbare câm penească unde oam enii nerii din Lupeni şi-au exprimat dragos gat program artistic dat de formaţii
m uncii din oraşul D eva şi-au p e artistice de amatori.
Intr-un entuziasm general, prin fa
ţa tribunei trec coloan e după co trecut m inunat. In faţa lor, p e o La Haţeg
loan e d e oam eni ai m uncii scandând
lozinci în care slăvesc partidul nos estradă instalată aici d iferite echipe întreg oraşul a îmbrăcat haină de
sărbătoare în ajunul măreţei ^ile de
tru şi C om itetul său C entral în frun artistice au prezentat bogate pro 23 August. Faţadele caselor au fost
împodobite cu drapele şi ghirlande de
te cu tovarăşul G h eorglie G h eor- gram e. A ugu st 23 a fost o zi m i verdeaţă.
ghiu-D ej. nunată. O am enii m uncii din oraşul La mitingul din piaţa Unirii, în
T o ţi ca unul, m iile d c partici D ev a au trăit şi de această dată o faţa unui marc număr de oameni ai
zi plină, bogată în fapte dem ne de muncii din întreprinderile şi insti
panţi la această dem on straţie îşi m ăreţia anilor c e -i trăim . tuţiile oraşului Haţeg, a luat cuvîn
m anifestă din p ’in bucuria şi recu tul tovarăşul loan Patilineţ, prim-se-
noştinţa faţă dc Partidul M uncitoresc crctar al Comitetului raional Haţeg al
P.M.R., care a vorbit despre impor
Rom în, pentru viaţa nouă, m in un ată ,1 tanţa zilei dc 23 August. Cu acest
prilej, vorbitorul a scos în relief suc
m en te în d iferite localităţi ale l e p e ca re o trăiesc astăzi. R înd p e I cesele cu care unităţile industriale si
agricole din raionul Haţeg au întâm
giunii. Z eci d e constructori printre rînd dem onstrează colectivele de * pinat această sărbătoare, subliniind
realizările obţinute de colectivele d'
ca re loan R oşitoru, şef de brigadă, m uncă d e la întreprinderea M ar-1 ACOLO UNDE FLĂCĂRILE NU rr.uncă dc Ia fabrica „Ceramica“ din
P in ter C arol sudor, şi m ulţi alţii ca- mura, l.R .l.C ., I.R .7 .A ., U .R .C .C .J Baru Marc, întreprinderea forestieră
r e participă la această m are d em on - P anificaţie, U .R .C .M ., C.R.R., sfalu- Haţeg, întreprinderea „Vasile Roaită“
etc.
straţie sînt mândri de su ccesele ce rn a pop u lare region al şi orăşenesc, HUNEDOARA La secţiile d e otelărie fo r fo ta -i toţi fu rn aliştii şi-a u pus în gînd să hotărîţi ca ziua d e 23 A ugu st să-i
le-a u obţinut în cinstea m arii sârbă- ca d rele d id actice, b ăn cile d e stat şi găsească cu sarcinile d e plan înde La Sebeş
lori. Plină de m ăreţie este construc- investiţii, D .S .A .P.C .. Com bustibilul, 23 A ugust 1962. H unedoara, m a deosebită. Şi clocotu l m etalului în cup Schim be a ceastă cifra. Şi, fă ră în d o plinite. M unca lor a dat roade. In
ţia noului com binat d c carne din I.C .R .A ., D .R .E .F., d c la Spitalul rea ceta te a m etalului, a îm brăcat <n u n u l m a rii s ă r b ă to r i e i au r a p o r ta t încă de dimineaţă, coloane dc oa
H aţeg, rep rezen tată în m achetă prin- u n ifica t şt d in cele la lte în trep rin - haină d e sărbătoare. P e străzi trec toare pare a fi deosebit. D in cînd ială că o v or face. în d eplin irea plan ulu i ia zi p recu m şi meni ai muncii se îndreptau spre pia
tr-un car alegoric, construcţie pc ca- d eri şi instituţii ale oraşului p re- coloane nesfirşite de oam eni ai mun elaborarea unei im portante cantităţi de ţa Dacia unde urma să se ţină mi
re o ridică acum colectivu l T .R .C .H . cum şi gru p ele sanitare d e p e in - cii, purtând p e braţe tablouri şi dra în cînd, prim -topitorii şi m aiştrii p ri M u nca în su fleţită şi voia bună sc fontă peste plan. tingul închinat zilei de 23 August. La
pele. D oar în m arele com binat si ora 9, piaţa devenise neîncăpătoare.
derurgic fream ătul m uncii nu con v esc prin geam urile m ate. Zâmbesc înlîln esc d eop otrivă şi la secţia l-a D upă ce ultim ele picături de fontă Oameni ai muncii dc la fabrica
ten eşte o clipă. A ic i fie zi, fie noap s-ou scurs în oala de turnare, s-a „Sebeşul“, „Simion Bărnuţiu“, din în
te, fie zi d e lucru, sau sărbătoare, din m ulţum iţi. Câte o uşă a unui cu p tor se furnale, la lam inorul da 800 m m ., la făcut astuparea m ecanică a orificiului treprinderile şi instituţiile întregului
gu rile d e d escărcare a fu rn a lelor şi d e scu rg ere d e la fu rn a lu l nr. 1. Cu raion, s-au adunat pentru a sărbă
cuptoarelor M artin, dintre ca jelc la- deschid e. P e ea ţâşnesc a fară flăcări. aglom crator şi la uzina cocsochim icu. acelaşi entuziasm m uncea şi colectivu l tori a 18-a aniversare a eliberării pa
m in oarelor, m etalu l incand escen t îşi d e la furnalul nr. 2. loan C rişan şi triei noastre de sub jugul fascist.
Prin faţa tribunei trec în eon ii- tre& cu‘)rins,tl r e ^lUmi O ţela rii arun că g ră b iţi cu top,ia m a A şa se fa ce că, pretutindeni, pe gra Constantin Caragea conduceau cu pri
nuare m uncitorii, teh nicienii şi in P lin e d e sem n ifica ţie sînt şi Suc- , to r n e a z ă n e s tin g h e r it c a le a ob işn u ită . cepere procesul de elaborare a fontei. Tovarăşul George Homoşteanu, prim-
ginerii d e la în treprin d erea reg io terialele de decarburare. P e alocuri fic e le d c p rod u cţie, apar a lte z eci si secretar al Comitetului raional Sebeş
nală de electricita te D eva. C olectivul cesele dobândite în m uncă d e ţără N e aflăm la lam inorul d c 650 mm. In schim bul d e după-am iază s-a al P.M.R., a vorbit oamenilor munci:
acestei întreprinderi a raportat că U n blum iese p e gura d e descărcare se aşteaptă descărcarea şarjei. Este su te d e to n e d e m eta l, a g lo m era t şi m uncit la fe l d e bine. loa n Rusu, despre importanţa zilei de 23 August.
în cinstea zilei d e 23 A ugu st s-au nim ea colectivistă din oraşul reg io - < a cu ptoru lui cu propulsie. Lăsând în G heorghe M ihăilescu d e la furnalul
pus sub tensiune noi linii electrice. urm ă câteva scântei, aidom a unor ar ccl mai frum os spectacol. cocs, produse peste plan. Siderurgiş- 1, P e tr u S im on şi N i c o la e M a te a ş d c ¦A1
reuşindu-se astfel să se sporească n u- nai D eva. M ulte dintre acestea aut tificii, aleargă grăbit spre cajă. M ai la furnalul 2 ca şi toţi ceila lţi furn a- Mitinguri ale oamenilor muncii conj
m ărul satelor şi com unelor electrifi- strul d e lin ie A ugustin Birău îl pri L a cu ptoru l nr. 6 dat d e curînd în tii cinstesc astfel aniversarea eliberării lisli au obţinut rezultate cu care se sacrate sărbătoririi zilei de 23 August
fost oglindite prin graficele, panou- v eşte şi fa ce un sem n cu m ina m a- funcţiune, a fost desfundat şlicid. M e m îndresc. Bilanţul m uncii desfăşurate au avut loc şi în alte localităţi ale
nevranlului principal G heorghe M oi- talu l incand escen t îşi fa ce drum spre p a triei! în ziua d e 23 A ugust a fost rodnic. regiunii noastre, ,
r i le #* c a r d a a l e g o r i c e cu ca r e au sescu . A c e s t a p r ic e p e . 11 p u n e în g a r oala d e turnare, însoţit d e o au reo C olectivul de la cele două furnale
dă şi p e m anevranlul T od or Bodea. lă d e scântei. O ţela rii îl sorb cu p ri GHEORGHE G. a dat peste sarcinile d e plan circa
dem onstrat la m area sărbătoare c o - 1 Zâm betul se transm ite d e la om la virea. O nouă şarjă, un nou dar pa 40 tone fontă d e bună calitate.
om . „în c ă un blum , încă câteva kg. triei d e ziua ei! CĂLAN
lecliviştii din R apollul M are, S im e- ( de m etale econom isite, spun lam ina- *
^ Cristur, Sîntandrei şi din cele- ( torii“. P e p la tform a fu rn alu lu i nr. 1 d e la
uzina „V icto ria " Călan era un frea Şi la secţia sernicocs activitatea n-a
ia[te sate a[D oraşului D eva. Trecând, A plicând iniţiativa „S ă lam inăm la m ăt deosebii. C ei cîţiva jurnalişti încetat un m om ent. C olectivul d e m un
toleranţe n egative“ , colectivul acestei aflaţi în schim bul d e dim ineaţă făceau citori, tehnicieni şi ingineri d e aici t-a
cate, s-au m odernizat reţelele elec- p rin faţa tribunei colectiviştii şi-au j secţii a econom isit anul acesta m ii La oţelăria electrică au fost pro u ltim ele pregătiri pentru o nouă des străduit să asigure o funcţionare ire
d e ton e d e m etal. duse peste plaţi d e la începutul anu cărcare a furnalului. O am enii nu dis proşabilă a cuptoarelor şi să producă
irice d e pe noi străzi etc. m anifestat m ulţum irea deplină şi [ lui şi pînă în prezen t circa 730 tone cutau. Se înţelegeau m ai m ult din însem nate cantităţi d e sernicocs peste
D ar, pentru ca realizările lor să oţel, la O.S.M . nr. 1 rebu tul a fost priviri. D ar fieca re d in tre ei ştia p iev ed erile planului. Îndeplinind pla
P rin tre oam enii m uncii din ca - dragostea faţă d e scum pul nostru ( fie aşa cum şi le doresc, este n e redus cu m ult sub cifra admisă, la precis ce anum e are de executat. nul d e produ cţie în ziua d c 23 A ugust
v oie ca lucrurile să m eargă aidom a O.S.M . nr. 2 s-au elaborai noi m ărci în p ro p o rţie d e 115 la sută, colectiv u l
drul întreprind erii regionale de e- partid care le-a îndrum at paşii spre \ şi la lam inorul blum ing. la tă -i aici p e d e oţeluri. A zi, cînd se sărbătoreşte ...Este ora 9,50. Furnalistul şef de d e la sernicocs a fă cu t posibil ca d e la
m aistrul cuplorar Sam oilă Sem ciuc, aniversarea eliberării patriei, succesele începutul lunii august să produ că 1.000
leclricita te care dem onstrează acum o viaţă plină d e belşug, Iw turîrea \ m anevranlul principal M irnn V oina. trebuiesc con solid a te! serviciu Constantin G onea face sem n ton e sernicocs în plus, fa ţă d e sarcini.
m acaragiul T iberht M unteanu şi Em a- că se p oa le începe perforarea şticu-
se găsesc d e asem en ea n um eroşi d e a m unci din c e în ce m ai bine \ n oil Pop, m aistru d e linie, toţi lu lui. Io siţ P op a şi V asile Stoica, m î- A şa au cinstit m ăreaţa sărbătoare
m uncitori din secţia d e reţele care pentru întărirea econ om ico-organ iza - crând atent. P e fe ţe le lo r este înti nuiesc cu o uim itoare precizie perfora m uncitorii uzinei „V icto ria “ Călan,
torul. F onta incandescentă alunecă pc acei ca re lucrează la agrega te cu
p rin tr-o bună exp loa ta re a instala- torică a unităţilor din ca re fa c p o r părită bucuria. „A iu tin d u -i azi pe jg h ea b în oala d e turnare. Furnaliştii funeţoinare perm anentă
se felicită. L a acea oră elaborau cea
ţiilor au redus num ărul de avarii te, pentru continua ridicare a ni- cei d e la 650, n e îm bunătăţim p ro L a secţia ll-a furnale se pregă d e-a 5 -a şarjă în schim bul de dim i V. ALBU
teşte descărcarea. U n p rim -fu rn a list şi neaţă din ziua de 23 August. I. CIOBANU
cu peste 30 la sută faţă de a ce- velu lu i lor d e trai, pentru în flori- priile realizări“ — spun ei. un m aistru verifică jgh eabu rile şi dau
indicaţii celor din jur. Cu cît lucru Cu clleva zile înainte d c 23 August,
eaşi perioadă a anului trecut, asi- rea şi întărirea scum pei noastre p a - rile sînt m ai bine puse la punct, cu graficul întrecerii arăta că secţia fur
atît pierd erile d e m etal sînt m ai pu nale are planul neîndeplinit. M otivul?
gu rîn d u -se astfel o m ai bună co n - trii. ţine şi durata descărcării este mai La începutul lunii august s-au produs
scurtă. C olectivu l secţiei s-a angajat ur.ele d efecţiu n i teh nice din care cau
lim ita te în alim entarea cu en ergie O c o lo a n ă ‘d e tin e r i c a r e p o a r tă să realizeze în anul acesta indicii de ză furnalele n-au putut fi exploatate
utilizare a furnalelor prevăzuţi p en la întreaga lor capacitate. Sub îndru
electrică a consum atorilor. steaguri roşii şi tricolore se îndreap- tru anul 1965. Pînă acum au dat m area organizaţiei d e partid, s-au
peste plan pe seam a sporirii indicilor
G răitoa re sînt şi realizările o b ţi- tă în pas cadenţat spre tribună. Sînt d e utilizare m ai m ult d e 3.000 ton e luat însă m ăsuri m g en te. O am enii erau
fetită. M erite d eosebite revin m aiştri
m ite în m uncă d c că tre colectivu l sportivii. Ei poartă p e um eri Stem a lo r G h eo rg h e Cismctş, V icto r Pali.
prim -furnaliştilor Sim ion Jurca, A le
î întreprin d erii d c industrie locală „1 R.P.R., portretu l tovarăşului G h cor-
^ M a i". C olectivul acestei întreprin- glie Gh corgh iu -D ej, tablourile m em - ^
d eri poartă num eroase gra fice şi brilor B iroului P olitic al C .C. al (
! panouri prin care raportează reali- P.M .R . P e feţele lor bronzate da î
y ta rea unor, însem nate su ccese în v a - soare se p oa te v ed ea vigoa re, să- (
xandru Olarii şi N icola e C ovaliu. A zi
