Page 81 - 1962-08

Nr. 2381 O R U M U i a o c r x T .T s m r w i va*, a

groara . EPSLRÎT2SS^SU»Sraaa

Povestesc „veteranii“ Pe ecran: „ A 1 n o u ă l e a c e r c 46 m pbogbanul d e /W W VM V

Am discutat cu el separat, In Smstiîyfu! Politehnic din Cluj
şedinţe de birou, In adunări ge­
II aveam pe amlndol In faţă. nerale şl pînă la urmă forţa co­ 26 AUGUST 1962 Primeşte înscrieri în anul universitar 1962-
ŞI, după cUm vorbeau, lml lectivului a Învins. Astăzi, pri­ Programul 1 : 7,40 Din cele 1963 la următoarele fa cu ltă ţi:
mul dintre el este activist mai cunoscute melodii populare
schimbam privirea de la unul la sovietice : 8,00 Şcoala şi viaţa : 1. Facultatea de mecanică
altui. Nicolae Crivlţeanu vorbea U.T.M., iar ceilalţi doi sînt, 9.30 Teatru la microfon pentru
repede şi apăsat, cu multă sigu­ unul şef de echipă şi altul mai­ cop ii: „Floricica purpurie“ de S ecţii: i
ranţă. Ascultîndu-1 încerci un stru. De clte ori îi întilnesc ne Horia Oprescu ; 10,30 „Forma­
sentiment înălţător ; lţl dai sea­ amintim de cele petrecute cu ţii artistice ale minerilor din a) Tehnologia construcţiei de maşini, >
ma că te afli în faţa unui ade­ ani In urmă şi parcă le citesc Valea Jiului“ : 11,00 Solişti de
vărat stăpîn al Hunedoarei şl în priviri mulţumirea deplină că muzică populară romînească; b) Utilajul şi telm oiogia prelucrării la cald, >
au fost ajutaţi la timp să mear­ 11.30 Vorbeşte Moscova; 13,10
care-i pe deplin conştient de gă pe drumul cel bun... De toate pentru to ţ i; 14,05 Pro­ c) Electromecanică, <;
acest lucru. Cu fiecare gest, cu d) Mecanică agricolă.
fiecare suris. parcă vrea să spu­ gram muzical la cererea oame- <
nă: „Da, aici am pus şi eu umă­ ilor muncii aflaţi Ia staţiuni de
odihnă : i 5,00 Muzică populară
rul, oţelăria, combinatul, sînt şi Combinatul se dezvolta cu romînească: 15,30 La şezătoa­
re ; 17,1.5 Muzică din operete tn
ale mele“ . Şi cită dreptate are ! paşi vertiginoşi. S-a construit o interpretarea soliştilor noştri: 2. Facuitafea de construefii <
19,05 Jocuri populare romîneşti:
Herman Varga este o fire mai nouă secţie de furnale, s-au pus 19,35 „Melodii... melodii“ — mu­ S ecţii: l
domoală. Vorbele lui curg lin. bazele uzinei cocso-chimice. in zică uşoară romînească: 20,00
ca apa unui rîu în plin şes. S-ar 1958, cînd a fost pus în funcţiu­ Teatru la microfon : premiera a ) C onstrucţii civile, industriale şi agricole, ţ
crede că-i un om pe care nu-1 ne primul cuptor la oţelăria „Fata cu pistrui“ de Andrei Us-
mişcă nimica. Doar ochii de un nouă, printre cadrele de bază penski; 21,19 Interpreţi de frun­ Candidaţii pentru concursul de admitere pot participa)
albastru verzui şi cutele dintre transferate aici se aflau şi tur­ te ai muzicii populare romî-
sprîncene îi trădează frămînta- nătorul Nicolae Criviţeanu şi neştl: clarinetistul Uiuţă Rudă- Ia cursurile de pregătire organizate de institut. Pe această pe-L
rea. Cînd vorbeşte din amintiri maistrul Herman Varga. reanu ; 22,30 Muzică de dans.
rioa.âă institutul poate asigura candidaţilor cazare şi masă’
îşi fixează privirea undeva în — A fost un început destul de e Programul I I : 7,00 înfrăţiţi
contra cost.
gol şi ai impresia că retrăieşte greu, spuneau el. Oamenii eu In muncă, cîntec şl joc, program }
de muzică populară rominească
evenimentele. Biografiile lor care trebuia să lucrăm erau în Filmul „ A l nouălea cerc“ este o E venim entele dram atice la care e şi a minorităţilor naţionale: , în anul Universitar 1962/1963 vor funcţiona şi cursuri'
producţie a studiourilor iugoslave. n ev o it sa ia p a rte îl m a tu rizea ză 8.30 Clubul voioşiei; 9,00 Muzi­
sint biografiile multor oameni marea majoritate necalificaţi, T urnat după scenariul lui Z ora pe Ivo. El încearcă s-o salveze pe că populară romînească: 10,00 serale la următoarele facultăţi: y
D irnbach, in regia lui France Sti- Ruth din lagărul denum it „ A l Arii din opera „Ruslan şi Lud-
veniţi cîndva din toate colţurile iar agregatele din cele mai mo­ glici, film ul aduce p e ecran una nouălea cerc", în care e internată, mila" de Glinka : 10,30 Revista
din num eroasele intim plări pline dar nereuşind răm îne să-i îm păr­ presei străine; 12,15 Din muzl-
ţării pentru a scoate metalul derne. Partidul ne-a Însărcinat d e dram atism ce s-au p etrecu t la tăşească sfîrşitul tragic. ca popoarelor; 14,30 La micro­ \ 1. Facuifaiea de mecanică
Z a greb in tim pul ocupaţiei h itle- fon Satira şi umorul ; 16,08 Cîn-
din minereurile masivului Po­ pe noi, cei mai vechi cu instrui­ riste. S cenele film ului, cu situaţii din­ tece din folclorul nou şl jocuri Secţia:
tre cele mai neaşteptate, pline de populare romîneşti ; 17,25 Con­ — Tehnologia construcţiei de maşini
iana Ruscă. rea lor. Mai întîi am ţinut cu Alkalai, fiind evreu , este arestat un dram atism zguduitor, sini urm ă­ cert de muzică uşoară romineas­
îm preună cu sofia da hitlerişti. Fii­ rite cu interes de public. că ; 19,30 Romanţe; 20,05 Mu­ 2. Facuitafea de construefii
Criviţeanu a venit la Hune­ el un instructaj de trei luni. ca lui, Ruth, scapă m om entan de zică de dans: 21,45 Din creaţia
doara în 1947, de prin părţile Aceasta, înainte de a da pro­ arestare datorită unei îm prejurări E le transm it un m esaj uman. clasicilor literaturii noastre: Secţia:
Ploieştiului. Avea doar 19 ani. ducţie. Apoi, la locul de muncă, favorabile. A tunci pictorul V ojn o- dem ascînd totodată bestialitatea hit- George C-oşbuc şi George Topîr- 9
Se formau pe atunci brigăzi de îi supravegheam şi le îndrumam vic, prieten bun cu Alkalai, pentru lerişlilor. ceanu ; 22,00 Muzică de dans. — Construcţii civile, industriale şi agricole.
producţie, pentru înzestrarea cu a o salva îşi că sătoreşte fiu l, p e
cadre noi a tinerei noastre in­ fiecare pas. Oţelăria se dezvolta Ivo. cu ea. In film apar cunoscuţii actori înscrierile pentru concursul de admitere la cursurile de>
dustrii. Intr-o asemenea briga­ văzînd cu ochii. La puţin timp Dusica Z ega rec, Boris D vornik. zi se fac pînă la 1 septembrie 1962,
după primul cuptor de 185 tone Ş ocola tă la început această că­ Desauka Loncar, Dragan M ilivoje-
sătorie o form alitate m enită să-i vici, Rranko Tătici. \ Concursul va începe la 7 septembrie 1962.
dă s-a înrolat şl el. Aici, la Hu au intrat în funcţiune alte două apere prietena din copilărie, Ivo
nedoara, a fost angajat In hala cuptoare. se îndrăgosteşte in cele din urmă Film ul „ A l nouălea cerc“ rulează OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO-OOOOOOOOOOOOOOOO-fcOO« &««-<>ivo
de turnare de ia oţelăria veche. d e Ruth. sentim ent îm părtăşit de la cinem atograful „P atria " din D e­
A Îndrăgit mult meseria şl lu Condiţiile de muncă erau cu tînăra sa so(ie. va. o Şcoala Profesională de Ucenici oo
era cu tragere de inimă. In 1949 totul schimbate faţă de cele pe o oo
s.a calificat. Apoi a ocupat mai care le aveam înainte la oţelă­ LV C L IŞ E U : O scenă din film . o ooooo
multe funcţii: controlor tehnic ria veche. Agregatele erau de o a Ministerului Transporturilor şi Tele­
de calitate, turnător la pregă- construcţie modernă. In locul o comunicaţiilor din Cluj
tirea ansamblelor de turnare macaralelor aveam maşini de o
etc. In 1952 a fost trimis ca se­ şarjare. In muncile de răspun­ o
cretar de sfat popular într-o dere ce le aveam pe linie de o
comună, pînă în 1956, cînd s a partid şi sindicat trebuia să ne
întors din nou. ocupăm de organizarea cit mal - ............... -- — — -—¦ ....-.-.-.-.-..--..-.-.-:------------«. « t....azia-i::o.-a. : ¦,............ ¦¦¦ Str. Gabriei P eri nr. 12
bună a Întrecerii socialiste şi de
Tocmai în 1952 a venit la Hu­ creşterea oamenilor, in freamă­ însufleţită întrecere în abataj :>
nedoara şi Herman Varga. El tul acestor transformări, s-au
terminase şcoala medie siderur. ridicat multe cadre de nădej­ .recrutează candidaţi pentru examenul de admitere, absolvenţi?
gică la Reşiţa. Era mai tînăr. de. Astăzi Enache Gangea este
Statul nostru democrat-popular şef de echipă la zgură caldă, !Plină mai luna trecută, la sec­ i. ai şcolii de 7 (8) ani, între vîrstele 14 şi 16 ani, din localită-g
a cieat condiţii pentru ca toţi ioan Baştea şi Emil Ionescu, torul I al minei Vulcan trebu­
fiii oamenilor muncii să poată prim-topitori, Haralambie Cîş- rile nu mergeau prea bine : pla­ Constantin Zaharia şi toate ce­ ne cărbune şi importante eco­ ţile : Deva, Alba Iulia, Petroşani, Brad, Hunedoara şi Teiuş,f
învăţa. Cum s-a dovedit des­ maru, şef de echipă la turnare. nul de producţie răminea neîn- lelalte, muncesc acum cu mai nomii de materiale.
toinic şi cu dragoste de muncă, deplinit, productivitatea se men­ multă Însufleţire în dorinţa de pentru următoarele meserii: o-
utemiştil l-au ales mai întîi ca După punerea în funcţiune a ţinea scăzută. O seamă de greu­ a cinsti marea sărbătoare cu Dar minerii din seotorul I al ooooo
secretar de organizaţie pe cuptoarelor de care am amintit tăţi obiective dădeau mult de realizări cit mai frumoase. E.M. Vulcan se pot mîndri şi cu | — E lec tricien i In sta la fo ri aw fo-m oîo o
schimb, apoi pe oţelărie. au urmat altele trei, şi mai mo­ furcă minerilor. Ei le-au în­ alte realizări importante. Hstfel, — C a ro s ie r î aut@ -m of©
derne, de mare capacitate (400 fruntat însă cu curaj. Sub per­ Pentru luna august colectivul faţă de un randament planificat so
Ajungînd cu povestirea aici. tone). Unul din ele a început manenta îndrumare a organiza­ sectorului s-a angajat să extra­ de 1,780 tone cărbune pe post,
S-a- oprit zîmbind larg mai mult să producă chiar în anul aces­ ţiei de partid, conducerea teh­ gă în afara sarcinilor de pian s-a realizat un randament de o
ca pentru sine. Apoi, a ccnti- ta. Apar în continuu oameni noi, nică a sectorului a luat cele 4.000 tone cărbune şi să econo­ 2,121 tone pe post. Iată o dova­
nuat: probleme noi. in anul acesta ne mai potrivite măsuri pentru re­ misească la preţul de cost dă că forţa de muncă este folo­ — M ecanici au fo -m o io ooo
frămintâ îndeosebi calitatea cuperarea rămînerii în urmă. 250.000 lei. sită raţional. — S tru n g ari m e tale
— Aveam o sarcină de mare oţelului, elaborarea unor noi înainte de toate s-a pus un ac­ — Lăcătuşi mecanici mentor». o
răspundere. In aceşti ani veni­ cent deosebit pe asigurarea unei — După rezultatele obţinute Minerul şef de brigadă Dumi­ o
suficiente linii de front produc­ In primele 15 zile — ne spunea tru Săbău ne declara:
seră in secţie tineri de pe toa­ mărci... tiv. In acest sens s-a pregătit tov. lng Ioan Grozav;--locţiitor oo
te meleagurile patriei. Fiecare Despre preocupările actuale şi dat în exploatare cu mai bi­ — Vrem să arătăm că ştim
cu obiceiurile şi apucăturile lui. ne de o jumătate de lună aba­ al şefului de sector — avem să fim şl noi în frunte. De aceea
ale colectivului lor au vorbit tajul cameră nr. 3. De asemenea nu ne vom precupeţi nici un
s-a organizat în aşa fel lucrul, certitudinea că vom depăşi aces­ efort pentru a dezvolta succese­
Trebuia să-l ajutăm să-şi înţe­ mult cei doi „veterani“ — cum incit fiecare loc de muncă a avut le obţinute. Dorim nespus de o^
o plasare optimă a efectivului. te angajamente. In perioada la mult ca seotorul nostru să aibă
leagă menirea, să prindă dra­ li se spune celor proveniţi de la In fine, s-a asigurat la timp re­ cele mai frumoase realizări pe O Informaţii suplimentare se primesc la secretariatul sco->
gia necesară. care mă refer am dat peste plan întregul bazin carbonifer. 9 'o
goste de meserie şi colectiv, să oţelăria veche. Ambii sînt acum > telefon35-12 prin F.T.T., sau 81-85 prin C.F.R. g
Apropierea zilei de 23 August aproape 2.500 tone cărbune, de­ O dorinţă justificată, care se
se poarte cuviincios. îmi amin­ secretari de organizaţii de bază, a dat şi mai mult elan mineri­ va realiza în mod sigur. Dă g a ­ 9O
lor. Brigăzile conduse de mine­ păşind planul de producţie cu ra n ţia însăşi faptul că minerii
tesc ca azi. Printre cei care ne pe schimburi. Din spusele lor rii Dumitru Sâbău, Ioan Gongy, din sectorul I muncesc cu mult XX?X oOoO
aproape 60 la sută şl am ob­ entuziasm. Şi apoi, constant, zi
dădeau mai multă bătaie de se desprindea dorinţa arzătoa­ de zi, aici plusul de producţie
ţinut economii de circa 150.000 oscilează în jurul a 200 tone căr­
cap erau Ioan Dinu, Matei Mo- re a tuturor oţelarilor: de a bune. înscrierile se fac pînă îs d ata de 30august 1962. g
lei. Cea mai valoroasă contribu­
gheş şi Alexandru Covaci. Era face totul ca Hunedoara noastră N. A.
ţie a adus-o schimbul condus
greu să-i vezi participînd la să devină tot mai înfloritoare Xg
de maistrul Kaîousek Iosiî, ca­ oo^ooo© oooo<i<K >'ţ'^ooo<xvooooooooo<X K X >04>^o<$o<x>^^o^4r© o<»
vreo acţiune, sau la vreo şedin­ şi mai puternică.
re in întrecerea cu celelalte
ţă — şi pe atunci erau destule. GH. COMŞUŢA tX XO O O O O O O O O O & C -O O O O O Q O O O O O O O O O O O O O O O O O O O Q O O Q O Q O Q C
schimburi are un plus de 400 to-
L A imIIY P L I C

L a 23 A ugust 1944, referind u-se Mărturii de peste hotare despre volu ţie în dom eniul culturii. L itera­ Al doilea autoturism „M O S K V IO "
tura şi m uzica, film u l şi teatrul ro ­ la seriile speciale loz în plic d in regiu­
la dificultăţile tării noastre — m oş- m în esc au cu cerit spaţii g eo g ra fice la
scară m ondială. V ersurile lui E m i- nea noastră, a fost cîştigat de
tin ire a regim urilor trecute şi a răz­ nescu tălm ăcite în spaniolă, A rghezi
recital la televiziunea franceză, B e- tov. Răduîescu Gheorghe din Hunedoara.
boiului — în contrast cu posibilită­ niuc, C ulinescu, Stancu traduşi la
Rom a, M oscova şi Stockholm . Fil­ Hu u îta fi! |a LOZ iN PUC
ţile ei econ om ice, deputatid laburist Romîniade ieri şi de astăzi m ele lui G opo încununate d e mari
prem ii la San Francisco, Cannes şi p u t e ţ i c î ş t i g a obiecte şi bani.
John M uck definea Rom înia intr-un K a rlo v y -V a ry , Filarm onica din Bucu­
reşti con certea ză la B erlin, Paris, H ie­ ')0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 < x x x )0 0 <x>0 0 0 0 0 0 0 0 c 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 <i0
articol publicat in ziarul „ Sunday na, A ten a şi Sofia. Folclorul, bogăţia
m uzicii şi dansului popular a d even ii
E xpres“ ca „sărm ana fetită bogată un p rilej d e cunoaştere a frum useţi­
lor (arii noastre peste hotare. După
din sud-estul E u ropei“ . „U n ii din capitalul străin dispunea d e peste 90 existenfă obtuză, lipsită de orice ori­ pod ăriile a g ricole co lectiv e şi d e stat cum scrin L eon Kottlas, preşedin tele
la sulă din capacitatea d e prelucrare z o n t“ . Si a cela şi zia r con sem n ea ză şi din îm prejurim ile Bucureştiului, am A socia ţiei oam en ilor d e litere din
cei mai calificaţi observatori sînt chiar a rafinăriilor. Iar astăzi sondele fa ­ im presiile despre satul rom înesc de avut p rileju l să constat că acestea G recia : „A m văzut ţara d v. şi acum
bricate în R .P.R. forea ză în India şi astăzi. „In prezent, gosp odă riile c o ­ sint ingenios organizate, că oam enii 24 de ani şi p ot să fa c o com pa­
de părere că Rom înia se îndreaptă Argentina. Iar buletinul editat d e că­ lective care există d e peste zece ani m u n cesc cu ti a g ere d e inim ă şi că raţie cu Rom înia antebelică. C ele con­
tre secretariatul Com isiei econom ice sînt consolidate din punct d e ved ere sînt m ulţum iţi, că toiul este pus statate m -au uim it d e-a dreptul... Să­
spre o com pletă ruină econ om ică ", O .N .U . pentru Europa scrie: „T rans­ econom ic şi au posibilitatea să plă­ la punct ca m ecanism ul unui cea sor­ lile d e con certe, casele d e cultură,
form ă rile p o litice şi econ om ice p ost­ tească m em brilor lor retribu ţii în bani nic... M ecanizarea agriculturii se a- m u zeele toa te acestea arată grija pe
transm itea din B ucureşti corespond en ­ belice s-au înfăptuit în Rom înia, în­ şi în natură destul d e avan ta joase“ . flă intr-un stadiu avansat şi cred că care noul regim o acordă bunăstării
tr-o proporfic mai m are decît în ori­ există m ari posibilităţi pentru d ezvol­ p op oru lu i Trmtîn".
tul agen(iei en gleze R euler, H. H ar- care altă parte în Europa orientală. La începutul anului 1945 revista tarea ei. D ar la bunul m ers al gosp o­
rison. In perioada 1950— 1960 indicele oficial londoneză „N ew Stalesm an and N ail­ dăriilor co lectiv e contribuie în prim ul A lături de cultură se bucură de
al venitului naţional a crescut cu 168 on “ constata: „C lasa ţărănească a fost ritul, faptu l că m em brii lor ştiu că un prestigiu binem eritat peste hotare
Iar o revistă engleză se credea în­ la sută, ceea ce reprezin tă una din groaznic sărăcită şi m ult îndepăr­ drum ul p e care păşesc este un drum şi ştiinţa rom înească. Să redăm doar
cele m ai accentuate creşteri din cîtc tată d e la activitatea politică". E- ales cu grijă “ . aprecierea doctorului Peter G u y C vt-
dreptăţită să exclam e pa tetic: „R o - au fo st înregistrate în Europa p ost­ xistă v reo ieşire din această situa­ lack M artin, m em bru al Colegiului
belică în aceeaşi perioadă“ . D espre ţie? A gen ţia R euter transm itea la 24 N ou l peisaj rom înesc nu se dis­ regal d e chirurgie din A nglia, care
viinia se găseşte în fata necunoscutu­ stabilitatea econ om ică a tării noastre februarie 1946: „Ţ ăranul rom în o - tinge însă num ai prin clădirile n oi­ spunea: „A m fost profund im presio­
lui“ . vorbesc astăzi oaspeţi dintre cei mai bişnuit este înapoiat şi refractar e x ­ lor uzine, prin înfăţişarea schim bată nat d e n iv elu l ştiin ţei m e d ica le în
d iferiji ven iţi din O ccident. A stfel, p erim en telo r“ . D eci în op tica ziaris­ a satului. A apărut cev a nou, p e R.P. R om în ă“ . D e la record u l la a-
la tă însă că au trecu t num ai 18 P ierre M istou flet, a ju tor d e prim ar al tului en glez e l p refera pelagra şi si­ aceste m eleaguri: poate col mai im ­
oraşului Poitiers, d eclară: „A m putut n alfebetism — la Institutul d e fizică
ani şi „sărm ana fetită bogată“ a reu­ constata că datorită ritm ului im petuos filisul — spitalului, analfabetism ul — portant — optim ism ul, încrederea o-
d e d ezvoltare a R om îniei a [i reuşit atom ică, iată expresia concentrată a
şit să lich id eze şi criza şi haosul. P re­ intr-un tim p foa rte scurt să elim i­ şcolilor, iar biciul vechilului îi era m ului lib er, bucutia lui. „ A m întâl­ progresului.
naţi con cep ţiile şi răm ăşiţele trecutu­ suprem a m ulţum ire nit in Rom înia, spune deputatul p e­
zentul este acum descris de corespon­ Şi acest p rogres se reflectă în m od
lui. L a noi, în Franţa — ca re este lată că au trecut num ai 16 ani rindau R odríguez J ose — bucuria oa­ vizibil p e feţe le oam en ilor în op ti­
denţii unor ziare care, cu num ai două o fara cu o tradiţie v ech e — d ezv ol­ şi aceeaşi agen ţie R euler recepţion a m ism ul tinerelului, în dragostea lui
urm ătoare a p reciere aparţinind p ro­ m enilor d e a trăi liberi, stăpîni pe d e viaţă. „îm i im aginam că rom înii
d ecen ii tn urm ă n ici m ăcar tiu-şi pu ­ tarea econom iei naţionale şi a ins­ fesorului John A rchibald Laing, d oc­ soarta lor, satisfacţia m uncii şi un sînt foa rte veseli, com unicativi, d e­
tituţiilor noastre sociale se fa ce in­ tor în ştiinţe, şefu l departam entului optim ism puternic pentru viitorul fe ­ cla r ă dr. B. R. S e n , d ir e c to r u l g e n e ­
teau închipui viitorul R om îniei. A st­ tr-un ritm mai len t“ . de igienă şi zootehnie generală al u- ricit al fiecăruia, al întregului p o ­ ral al O rganizaţiei pentru alim entaţie
niversităţii din Londra. „U n ităţile a- por“ . al O .N .U . C ele constatate în tim pul
fel, la Paris, cunoscutul cotidian g rico le p e ca re le-a m cu noscu t în vizitei au depăşit im aginaţia mea.
tim pul şederii m ele in Rom înia sînt C orespond en tul la B ucureşti al zia­ V eselia sănătoasă a poporului rom în
„C om bat“ recunoaşte: „R om înia a în­ excelen t organizate. Este evident că rului „D a ily H erald “ scria im ediat se d a loreşte v ieţii lui noi. E xistă in
această organizare dă rezultate prac­ după 23 A ugu st 1944: „O tară de R om înia o m are bucurie d e a trăi,
registrat o creştere substanţială a tice din cele m ai bun e“ . faţadă, de contraste d e necrezut, în ­ p este tot se pot ved ea oam eni m ul-
tre speranţă şi realitate, n ţara de ţum iţi".
produ cţiei industriale şi evolu ţia fa ­ D ar putem com para şi im presiile u- o sărăcie neagră şi d e o bogăţie fan ­
nor oam eni politici d e scam ă din O c­ tastică în acelaşi tim p. „Ia r în p r e­ Ia tă d o a r cîtev a sp icu iri 'din m a ­
vorab ilă continuă şi în 1962“ . Iar tri­ cident. In 1945, M organ Philips, pe zent, după cum subliniază trim isul rea carte d e im presii despre Rom î­
atunci secretar gen eral al partidului special al ziarului „N e w Y o rk T im es", nia. E le oglin d esc bucuria prietenilor
m isul special al ziarului „N e w Y ork laburist britanic, declara după o v i­ „trebu ie recunoscut că rotnînul de faţă d e realizările Rom îniei socialiste,
rînd, al cărui n ivel antebelic era u- recunoaşteri din partea acelora care
'lim es“ scria nu dem ult: „In ultim ii zită făcută in Rom înia că a fost im ­ nu p ot tăgădui realitatea.
nul din cele mai scăzute din Eu­
ani Rom înia a făcut progrese consi­ presionat de greutăţile econ om ice ale ,. I. MANEA
ropa, trăieşte considerabil mai bine
d era b ile şi în p rezen t se bucură d e (urii, referin d u -se in special la fa p ­
ca în trecut. A p r o a p e în fie c a r e c o n ­
cel mai înalt ritm d e creştere indus­ tul că „producţia agricolă reprezintă
triala' vorbire cu oficialităţi, cu m uncitori
num ai 30 la sută faţă d e cea din
Si tonte acestea în prim ul rînd din fa b rici sau ţărani ,se d istin ge un
1938, că lipsesc v itele şi m aşinile a-
pentru că „com unism ul, acest m edi­ sentim ent d e mândrie fa (ă d e rea li­
g r ic o le “ . Iar In 1962 d ep u ta tu l j a ­
ca m en t greu d e îngh iţit, p r o v o a că în Term inarea colectivizării agricultu­ z ă r ile în r e g is tr a te “,
ponez T om iyuki Takata spunea: „In
Rom înia schim bări care, după toate rii a avut un pu ternic ecou peste h o­ T ara recordurilor la analfabetism
v izitele p e ca re le-a m făcut la gos-
probabilităţile, vor determ ina O cci­ tare. P rietenii R.P. Roiiiîne au su­ cunoaşte în prezen t o adevărată ra-

dentul să-şi revizuiască aprecierea a- bliniat m arile perspective care se des­

supra acestei (ari“ . C oncepţia tradi­ chid agriculturii rom âneşti datorită

ţională despre Rom înia că ar fi mai acestei transform ări revoluţionare. Dar

curînd un stat balcanic n eeficien t va nici cei care nu văd cu och i buni

trebui să fie revizuită ca urm are a aceste prefa ceri nu au putut sa nu

progresului vertiginos pe care l-au im ­ recunoască m area lor eficacitate. A -

prim at aici com uniştii“ . A precierea a- ceasta cu atît m ai m ult, cu cit ima­

part'xne cu n oscu tu lu i ziarist am erican ginea salului rom înesc de ieri, cu m i­

G aston C ob len tz şi a apărut anul tre­ zeria şi analfabetism ul, cu bolile so­

cut in „N e w Y ork H erald T rib u n e“ . ciale şi biciul vechilului sînt binecu­

Intr-adevăr concepţia despre „ R o- noscute. A ceastă situaţie o recunoaşte

m im a tradiţionala' a trebuit să fie şi ziarul elveţian ,.N cu e Z iirich er

radical schim bată. Parcă ar fi tre­

cut secole şi nu mai puţin de 20 de Z eitu n g“ care scria d e curînd:

ani d e cind „A stra Rom înă“ îşi spo­ „P opulaţia a fost săracă. Sub dom i­

rea in num ai 17 ani, d e 55 d e ori ca ­ naţia boierilor şi a n obililor proprie­

pita lu l investii, d e cînd in R om înia tari d e m ari latifundii, ea a dus o