Page 83 - 1962-08
P. 83
Hune cloara-De. va P R 6T A T A II! f f W T'ÓATP Ţ ĂRI VE. Ü iTTfl-VM 'l
mulsocialismului
Aim! XIV. Nr. 2385 Duminică 26 august 1062 4 pagini 20 bani Gheorghe Bede-
lean, preşedintele
întrecerea continuă Trenuri marşrute gospodăriei colec
tive din Mihalţ, şi
Colectivul staţiei C.F.R. Peşti? a Simion Cristea, in
giner agronom, sini
compus în acest an 30 trenuri marş- deosebit de mulţu
miţi. Fiecare plan
Fontă şi semicoGS 55.762 km. peste normă rute, ccca cc constituie un .su!c-crieis tă dc porumb din
peste plan lotul ..Pentru 5000"
Cu m ult entuziasm au Mecanicii şi fochiştii depoului G.F.R. "i a legal cite doi şl
între colectivele celor două m u n cit colectivele din în din Teiuş obţin realizări din ce în ce chiar trei ştiulcţi.
furnale de la uzina „Victoria“ treprinderile regiunii noa mai frumoase. In atenţia tuturor bri deosebit. Această frumoasă ¦rîSalizare Angajamentul lor
din Călan există o pasionantă stre pen tru a întim pina găzilor de pe locomotive este depăşirea vu putea ţi în
întrecere. în zilele de 23 şi 24 ziua de 23 A u g u st cu r e a normei de parcurs între două reparaţii se datoreşte în primul rinei strînsei acest fel nu, numai
a'ugust ambele colective au mun lizări dintre cele m ai fr u generale. In fruntea acestei acţiuni se realizai, dar poate
moase. întrecerea pentru află brigada de pe locomotiva 230.081, colaborări ce există între feroviarii şi ¦depăşit.
din care fac parte mecanicii Traian
o activitate mai rodnică din Combinatul siderurgic Hunedoara
şi ceferiştii din' staţia Pcştiş. De re
marcat faptul că au fost zile cind
s-au compus ?i 3 trenuri marşrute.
cit bine. S-au evidenţiat în mod nu s-a op rit însă aici; ea Barbu şt Nicolae Bucur. Intreţinînd Merite pentru obţinerea a-
deosebit furnaliştii Ioan Cri- continuă cu şi mat m ultă în bune condiţiuni locomotiva, această cestui succes revin îndeosebi tovară
şan şi Constantin Caragea de în s u fle ţir e . In z ile le d e 23 brigadă a parcurs peste normă 55.762
la furanlul nr. 2 şi Constantin şi 24 a u g u st sid eru rg iştii km. • şilor Iordan Poantă, impiegat de miş
Canea şi losif Popa de la fur din H unedoara şi Călan
nalul nr. 1. s-a u în trecu t în a m uncii Un aport însemnat la obţinerea a- care, Cornel Sabău, lăcătuş de revi
cestuî succes l-au adus şi echipele
complexe conduse de Nicolae loan, zie, Gheorghe Sintea, revizor de acc,
!n cele două zile, furnaliştii mai bine, pentru continua Traian Suciu şi Simion Popa, care exe Petre Bădica, şef de manevră şi alţii.
din Călan au produs peste plan sporire a producţiei de cută 'locomotivelor reparaţii de bună
83,6 tone fontă de b'ună cali m etal. calitate. M. DAVID
tate. corespondent
V. STREMŢAN
însufleţită este şi întrecerea
muncitorilor de la semlcocserie. corespondent
Cu elan sporit Tinereţea furnalului nr. 5
în zilele de 23 şi 24 august ei în întrecerea dintre oţelăriile produs peste plan în această La data de 2 a u gu st 1962 fu r Pentru a evita perforaţiile, Insilozarea — o acţiune
au depăşit planul de produc Hunedoarei cele mai frumoase lună aproape 1.500 tone oţel. nalul nr. 5 de la C. S. H u n e s-a trecu t la u n sistem de ră
ţie cu 48 la sută. De la Sncepu- realizări au fost obţinute de Colectivul oţelăriei Martin nr. doara a îm plinit 6 ani de cină cire exterior, care com pletează
tiil lunii planul a fost depăşit colectivele de la secţiile O.S.M. 1 a depăşit planul numai în este in funcţiune. Ca şi tovară pe cel interior, iar răcirea bim ă
şii lor din Călan, care au reu duce la form a rea unui stra t de
cu 2.150 tone semicocs. 1 şi oţelăria electrică. Ele au ziua de 23 august cu 250 tone şit să prelungească viaţa fu rn a zgură p rotector, interior, pe importantâ
lu lu i nr. 2 la 6 ani de fu n c ţio pereţii furnalului. R espectarea
La, Ia o®!s®©arele ffaaoe®l©arei oţel, succes la obţinerea căruia nare, furnaliştii hunedoreni au întocm ai a graficului de d es
depus toate eforturile pentru a
şi-au adus o preţioasă contribu m enţine cit mai m ult tim p ca că r c ă r i — 7 d escă rcă ri în 24 La Pricaz, rezultate fru m o ase
ţie echipele conduse de prim- pacitatea de producţie a furna
lu lu i n r. 5. A cu m fu rn a lu l nr. 5 de ore — m enţine o producţie
Schimbul condus de maistrul planul secţiei laminorul de 800 topitorii Constantin Mogonea şi se află in al şaptelea an de fu n c ritm ică şi o stare bună de fu n c In acest an la gospodăria a- treţul insilozat. in acest an se
Constantin Petru, de la lami mm. era depăşit cu 753 tone Simion Mărilă. ţionare. ţionare a agregatelor. gricolă colectivă clin Pricaz s-a va insiloza la G.A.C. din Pricaz
prevăzut în planul de producţie 3.019 tone nutreţuri diferite. A-
norul de 800 mm. al C.S. Hune laminate. Cum s-a reuşit să se prelun Totodată s-a dat o m are a- să se realizeze 2.500 litri lapte îături de porumbul de pe 45
gească viaţa acestui fu m a i? In len ţie com poziţiei şi calităţii pe cap de vacă furajată. Pen ha., colectiviştii de aici vor mai
doara, a fost animatorul între Realizări de seamă a obţinut Şi celelalte secţii din Combi prim ul rină prin sprijinul pe şticului, m asei de astupat. Iar tru producerea acestei cantităţi, insiloza sfecla furajeră in a-
cerii socialiste desfăşurată în şi colectivul de muncă de la la natul siderurgic din Hunedoara care l-a dat organizaţia de m aşinii de astupat i se fa c r e vacile au nevoie însă ca raţia mestec eu cocenii de porumb,
ziua de 23 A’ugust. El şi-a adus minorul de 650 mm. Aici s-a au muncit bine. Cocsarii, de bază, care, îm preuna cu con d u vizii p eriod ice şi reparaţii bune. pălăriile de floarea-soareiui, do-
o preţioasă contribuţie la depă produs peste plan, în perioada pildă, au depăşit planul cu 1.711 cerea secţiei şi colectivul de Furnalul dispune de o maşină lor zilnică de hrană să fie cit
1-24 august, 860. tone laminate tone cocs de bună calitate. De m uncitori., au hiat cele mai e- de astupat de rezervă, care după vlecii şi resturile de la grădina
şirea planului de producţie în asemenea, colectivul secţiei a fieca re 4 luni o înlocu ieşte pe mai variată şi mai consistentă.
peste plan. S-au evidenţiat în Il-a furnale a produs în luna ficîen te m ăsuri, m enite să ducă cea care e în funcţiune. de legume in amestec cu plea
această zi — 70 tone laminate la o cit m ai m are longevitate Fînuri naturale şi cultivate e-
mod deosebii laminatorii din august, pînă în dimineaţa zilei a furnalului. Spre deosebire de Piuă nu dem ult schim barea vă. Silozurile fiind amenajate,
peste plan. furnalul nr. 2 din Călan, fu rn a u n ei m a şin i s e fă c e a în 10— 12 xistă suficiente în această gos iar porumbul ajuns in faza de
schimtful în care munceşte mai de 25, mai mult de 130 tone ore. A cum înlocuirea se face în
Bine au muncit şi ceilalţi la- lul nr. 5 al hune dorenilor este tim p de o oră şi din m ers. podărie. De aceea au fost de coacere lap.te-ceară, colectiviştii
strul Augustin Birău şi lamina- m u lt m a i m a re, d eci ţii p r e s iu Schim bul de experienţă, cu J u r
minatori. De altfel, în luna în nea in fu m ai este 'v ţM 'rw feŢ ' n a liştii d in , C ăla¦¦¦n¦0a ; cxaoetni itir ib u i.t pozitate pină în prezent în cele au început cu două zile in ur
de asem enea la gasirea celor mai bune condiţiuni peste 300
curs, pînă ieri dimineaţă, torul şef Nuţu ELuca. fontă peste plan. suprafaţa p e care se dispune mă însilofcatul, tocind pînă în
fanta topită, mai întinsă, ch es mai bune soluţii de prelungire tone finuri. Alături de aceste
Metal p e s t e pian tiuni care uşurează perforaţiile, prezent peste 50 tone masă
care grăbesc tim pul de uzare al a activităţii furnalului şi m en linuri nu va lipsi în timpul
La fu rn a le, cu p toa re de o ţel şi la a lte a g re- rea liza t în z ilele de 23 şi 24 a u g u st p e s te p lan , furnalelor. Totuşi, colectivul iernii din raţia animalelor nu verde.
. lină?-- f o c u l ' n u s e s tin g e d e c ît atunci, cin ă 428 de to n e d e o ţel. D e la la m in o a r e le de, p r o file furnalului, prin eforturile d e ţinerea unei producţii sporite.
din H unedoara du fo s t trim ise sp re u zinele co n s F ru n z a re p e n tru oi
se opresc pen tru reparaţii*,t0& nc§ jiă eru rg işti-' tru ctoare de maşini, p este sarcinile prevăzute, puse, a înlăturat aceste greu Pe Ungă toate aceste măsuri,
sute de tone de lam inate finite. tăţi, a organizat bine procesu l Şi colectiviştii din Turdaş, ra de bună calitate paralel cu ln-
lor pentru realizarea unei producţii sporite mc pu tem să nu am intim m un ionul Crăştie, se străduiesc să silozarea, colectiviştii au înce
de m etal a fo s t d eoseb it de rod nică şi în zilele Cu m etalul elaborat, p este plan în a ceste zile de p rod u cţie, reu şin d astfel să strângă in această perioadă cit put să taie şi să pregătească
care au urm at m ăreţei sărbători naţionale a p o de că tre fu rn a liştii de la U zinele „V icto ria “ din ca încordată şi eforturile depuse mai 'multe furaje pentru ani frunzare pentru oi. Pină in pre
poru lu i nostru . T opitorii de la oţelăria M artin Călan se pot. fa b rica zeci de m aşini. în trea g a prelungească tim pul de fu n cţio male. In scopul economisirii fi zent s-au tăiat şi strins însem
nr. 1 şi cei de la cu p to a rele electrice ale C om - p r o d u c ţie rea liza tă în z ilele d e 23 ş.i 24 a u g u st de oam enii colectivului care lu nului şi silozului şi totodată nate cantităţi de ramuri de sal
U natului siderurgic din H unedoara, de exem plu, la fu rn a lele de aici a fo s t de bună calita te. nare al agregatelor. pentru a asigura şi oilor furaj câm, salcie, gorun şi alte esenţe.
crea ză la fu rn a l. S -a u e v id e n
nu s c u r ta t cu 20 d e m in u te . în m ed ie, d urata In prim ul rină s-a pus un ac P reo cu p are deosebită
ţiat de la în treţin ere şefu l de
de elaborare a şarjelor. Pc această cale ei au cen t deosebit pe lucrările de
echipă G h eorgh e Nicolae, G ri-
*-
gorie Dărămuş, m aistrul Bruno
Colectiviştii din Sînta/ndrei se capacitate de 1.600 tone pentru
Păleau, m ecanicul şef, inginer preocupă cu deosebită grijă insilozarea porumbului de pe
pentru a asigura animalelor în suprafaţa de 55 ha. Cele două
în treţin ere. M u ncitorii de aici G h eorgh e Bardaru, apoi fu rn a perioada de iarnă o hrană în tocători, proprietatea gospodă
destulătoare. Paralel cu recol
s-au străduit să dea reparaţii liştii: p rim -top itorii Alexandru tarea, strângerea şi depozitarea riei colective, sint în bună stare
finului, membrii gospodăriei co
de cit mai bună calitate. P erio Olaru. Sim ion Jurca, Nicolae lective din Sintandrei au cură de funcţionare şi cit de curind
ţat si désinfectât silozurile în
dic, din două în două luni, se colectiviştii vor incepe însiloza-
face o reparaţie generală a fu r ţul.
Covaliu şi alţii.
Pe luna iunie a.c. furnalul a
n alu lu i. F a p tu l a re o m a re în d a t 1100 to n e fo n tă p e s t e plan, Activitate rodnică la bibliotecă
s e m n ă ta te p e n tr u că p ă strea ză iar p e luna iu lie 1200 to n e p e s
bin e ca p acitatea d e p rod u cţie te plan. Pină acum , pe luna Sub îndrumarea organizaţiei clc ziţii clc. In această perioadă, biblio
partid, biblioteca comunalii din Pia teca a acordat atenţie şi acţiunilor cu
a furnalului şi totodată se d e august, s-a realizat p este plan nul da Sus, raionul Sebeş, desfăşoa cartea la locul de muncă.
ră o rodnică activitate în sprijinul în
p istea ză şi se evită din tim p 662 ton e. E ste de lăudat m unca tăririi economico-organizalorice a gos Acţiunile amintite, ca şi încă multe
podăriei colective. Astfel, aici au loc altele, au atras la biblioteca un nu
even tu a lele d eranjam en te care fu rn aliştilor de aici. a tu tu ror cu regularitate interesante manifes măr însemnat de cititori. Dc la în
tări cu cartea, ca recenzii şi prezentări ceputul anului pc fişe au fost în
ar putea surveni. îndeosebi, o m uncitorilor care deservesc fu r ale cărţilor agrozootehnice, seri dc. scrişi 1.032 cititori, dintre care caii
calcul pe teme legate de preocupă 700 sînl ţărani colectivişti.
a ten ţie deosebită se dă lucrări nalul nr. 5 şi se străduiesc să rile colectiviştilor, simpozioane, expo
JJ. MIRCEA
lor de repara,ţie de la gitul fu r- prelungească viaţa furnalului, corespondent
ţ naiului, unde agregatul e mai să dea ţării cit mai m ultă fon tă
( solicitat şi supus deci mai de de bună calitate.
grabă uzurii. CtH. SUCIU
V'A' IU N m E M IE IHi iiv E M & 71II ?
Aspecte de la demonstraţia • In sălile de cultură • Pentru minerii din
oamenilor muncii din oraşul Deva
din taberele sociale ale Aninoasa s-a organizat
I.C.S. Hunedoara au loc astăzi la arena sporti
începând de Ia orele 10, vă din localitate, o fru
conferinţe pe diferite moasă serbare cîmpe-
teme de cultură gene nească.
raia. 9 Astăzi, echipa de
fotbal Minerul L'upeni
• Formaţia cultural- susţine primtil său meci
artistîcă a clubului O.T. pe teren propriu din ac
din Hunedoara prezin tualul campionat al ca
tă în astă-seară monta tegoria A. întâlnirea se
jul literar muzical „Au desfăşoară în compania
gust de foc“ Inspirat formaţiei studenţilor din
din operele poeţilor
noştri contemporani. Cluj şi se artunţă a fi
• Tot la Hunedoara, deosebit de disputată
la clubul „Siderurgis- ţinînd cont de valoarea
tul“ din O.M., la ora 10 ambelor echipe.
va avea loc iun concurs « In cadrul celei de a
„Cine ştie cîştigă“ inti doua etape a compiona-
tulat : „Să cunoaştem itului regional de fotbal
sînt programate astăzi
eroii din literatură care întâlniri interesante : La
au luptat pentru elibe Sebeş, formaţia locală
rarea patriei“ . Sebeşul întâlneşte for
• La căminele Cultu maţia siderurgiştilor din
rale din raionul Alba au Hunedoara iar Ia Sîme-
loc în cursul zilei, con ria, formaţia locală a
ferinţe despre asigura ceferiştilor are ca par
rea bazei furajere. tener de joc echipa Vie-
• 'Pentru a doua oară toria Călan. La Deva, pe
artiştii amatori din o- stadionul de la poalele
raş'ul Fetrila prezintă cetăţii, va avea loc întâi-
astăzi la clubul munci nirea dintre echipele Mi
toresc poemul intitulat nerul din localitate şi
GnC.'*V.V.VAk. „Glorie partidului“ . Dacia Alba lulia.
