Page 84 - 1962-08
P. 84
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I Nr. 2385
2
Penfru deschiderea nouhii BRBPUL ŞCOLAR MIWER 8HELAR-MED0ARA
an şcolar
ŞCOALA PROFESiOHflLfl PE UCENICI
® ih acest an, copiii oameni- sălilor de clasă şl ulelerea so
lor muncii din Vulcan vor în clurilor. De asemenea, în curte PROSPECT
văţa în şcoală nouă. Şcoala, a s-a amenajat un teren de fot
cărei construcţie a fost termi bal şi noi rondouri de flori. Direcţia grupului şcolar minier Ghelar — Hunedoara, tele-
nată de curînd, a primit zilele 'fon 1?, primeşte pentru anul şcolar 1962-1963 înscrieri de
trecute mobilierul necesar: pes Pentru ca programul de învă ’ candidaţi la şcoala profesională în anul I în următoarele me- ?
te 100 bănci, 16 table, 16 ca ţămînt să se desfăşoare în cele .serii:
tedre, aparatajul necesar labo mai bune condiţiuni, în atelie
ratorului de fizică etc. In pre rele şcolii S-au adus încă trei — mecanici de mină ; \)
zent se fac ultimele pregătiri, strunguri, dintre care unul de — electricieni de mină ; ^
curăţenia claselor, in vederea înaltă precizie, o maşihă de — preparatori minereuri;
începerii cursurilor. găurit şi un generator de su — sudori;
dură. (IVAN PORUL — cores
Şi la Şcoala medie serală din pondent). Admiterea în şcoală se face după cum urmează
localitate, se fac intense pregă
tiri. Astfel, aici a fost mărit ® Conducerea Şcolii elemen Se primesc absolvenţi al şcolilor elementare de 7 ani în
spaţiul Şcolii cu Încă o clasă. tare din Vinerea, raionul Orăş- vîrstă de 14-16 ani, pentru meseriile preparatori minereuri şi
Pentru aceasta, precum şi pen tie, s-a preocupat din timp de sudori iar pentru meseriile de mecanici de mină şi electricieni
tru reparaţiile curente, s-au pregătirea noului an şcolar. de mină se pot înscrie tineri In vîrstă de 15-18 ani.
alocat peste 100.000 lei. Lucră Astfel a fost curăţit şi zugră
rile de zidărie, tîmplărie, tini- vit în întregime localul şcolii, a înscrierile la examenul de admitere se fac pînă Ia 30 au
chigerie etc., se află Sntr-un fost reparat mobilierul şi vop gust 1962 la secretariatul şcolii Intre orele 7-15, pe baza unei^
stadiu avansat, ele se execută sită lemnăria, s-au completat cereri Însoţită de următoarele acte:
sub îndrumarea comunistului rafturile bibliotecii şcolare cu
Loy loan (NlCpLAE ROVEN- cărţi şi material didactic. De > 1. Certificat de naştere (copie legalizată de şcoala care L
ŢA — corespondent). asemenea, s-a asigurat combus face înscrierea).
tibilul necesar pentru întreaga
( Brigada artistică de agi- ^ • La Grupul şcolar al C.S. din perioadă de iarnă. 2. Certificat de 7 clase elementare (In original)
[ t a p e a s e c to r u lu i Viază şi Hunedoara, încă de la începu
Totul pentru sănătatea jş d e p o z ite al I.C .S.H . e s te . tul lunii iunie au început lu In prezent I.G.O. Cugir lu 3. Certificat de sănătate (analiza sîngelui şi radioscopia >
> îndrăgită de m uncitorii crările de amenajare a curţii crează la amenajarea a două
r con stru ctori. Ea îşi p re- -j şi repararea clădirilor In vede noi sădi de clasă care vor fi pulmonară). )
f zintă sp ecta colele in sp e- rea deschiderii noului an de date în folosinţă în această
oamenilor muncii L cial pe şantiere şi în ta - ) învăţămînt. Astfel, la cantină au toamnă. (S. SILVIU — cores î 4. Declaraţie tip din care să rezulte starea materială a pă-^
ţ ¦ Perele sociale ale în tre- fost faianţate două camere, s-a pondent).
1 reparat frigiderul, în sala de rinţilor sau a Susţinătorilor legali. ")
prinderii. } mese s-a vopsit mobilierul şi au Acţiuni de masă
' fost cositorite tacîmurile. Inter ţ 5. Certificat eliberat de sfatul popular din care să reiasă^
In f o t o : A s p e c t d e la na-tul şcolii a fost înzestrat cu cu cartea
Pe îbfeui unde. cu cîţiva ani în infantilă sub media pe raion ş; chiar \ 200 paturi noi, iar la alte 200 numărul membrilor de familie întreţinuţi de părinţi sau sus-;
urmă, vîntui legănă tuleii de porumb) pe ţara. o repetiţie. au fost înlocuite somierele. In P entru popularizarea cărţii,
se înalţă siluetele zvelte ale noii poli clădiri s-a executat zugrăvirea ţinători legali care trăiesc sub acelaşi acoperămînt. \
clinici şi spitalului din Cugir. Gon- De curînd a luat fiinţă cabinetul biblioteca raională din Sebeş,
struite în anii puterii populare) ele de medicină a muncii înzestrat cu cel fruntaşă p e regiune, a organi 6. Adeverinţă de salarizare şi venituri pentrU fiecare mem- >
întregesc noul decor arhitectonic al mai modern aparataj. încă de la în
oraşului muncitoresc în plină dezvol fiinţare, medicul care se ocupă cu zat în ultim a vrem e num eroase bru din familie. A
tare. Tinereţea lor completează o filă igiena muncii a început să studieze
'din nenumăratele pagini noi, scrise intens condiţiile în care muncitorii acţiuni de masă, dintre care < 7. Adeverinţă din care să reiasă că G.A.C. nu are nevoie L
'dc-alungul celor 18 ani de la eli lucrează. Pentru aceasta s-a întocmit ^ de fiul solicitantului pentru muncile gospodăriei (dacă pă-)
berare. o profesiogramă (s-au studiat 100 de am intim sim pozionul cu tem a
locuri de muncă, fiecare avînd spe Asistenţă sanitară la locul de muncă rinţii sau susţinătorii sînt colectivişti).
In cele 9 secţii ale policlinicii lu cificul său). In cadrul acestei profesio- „P oeţii lum ii cîntă pacea“ , se
crează 25 de medici şi peste 60 de grame s-au stabilit pentru fiecare din Candidaţii care pînă in ultima zi de înscriere h-au pre- (
cele 100 de locuri de muncă caracte rile literare p e tem a „ Popoarele
cadre cu calificare medie sanitară, ristici, s-a studiat gradul de efort şi Manifestînd o grijă deosebită pen ciale necesare pentru depistarea unor zentat toate actele nu vor fi primiţi la examenul de admitere.
condiţiile în care se munceşte. Noilor tru sănătatea oamenilor muncii din boli şi tratarea lor imediată. Acest luptă pentru libertate şi inde Examenul de admitere se ţine între 1-10 septembrie 1962 )
care avînd la dispoziţie cele mai mo rngajaţi li se fac vizite medicale amă bazinul carbonifer al Văii Jiului, ca fapt este o nouă mărturie a grijii pe
nunţite. ravana radiologică a Spitalului unifi care o poartă partidul pentru sănăta pendenţă naţională“ etc. după cum urmează:
derne aparate, stau în slujba apărării cat din Petroşani s-a deplasat la mi tea oamenilor muncii.
sănătăţii oamenilor muncii. Policlinica Spitalul cu cele 43 de saloane avînd nele clin Lonea, Vulcan, Aninoasa şi De asem enea s-au organizat Vizita medicală se face In zilele de 1-2 septembrie 1962;
o capacitate de 135 de paturi strălu Lopcni. Caravana este dotată cu un M. CINCORA
are 4 secţii în incinta U.M.C.-ului, şi 2 ceşte de curăţenie. Pretutindeni, în radiograf modern şi cu aparate spe corespondent şi recen zii şi prezentări de cărţi Probele scrise între 3-4 septembrie 1962 ;
toate saloanele, întîlncşti oameni mul
circumscripţii urbane. In uzină, pentru ţumiţi de felul cum sînt trataţi. Ca la G.A.C. S ebeş, in special la Probele orale între 6-10 septembrie 1962.
drele mcdico-sanitare se străduiesc să
prevenirea şi depistarea unor boli, pre le stea la dispoziţie prin tratamen locu l de m uncă (ex em p lu la că r Examenul de admitere constă din următoarele probe :
tele cele mai eficace. ţile „V icto ria d e la O ltina
cum şi penlru asistenţa medicală în — limba romlnă, scris şi oral — matematică, scris şi oral.
Peste tot, în circumscripţiile de „ C u m piLtem o b ţin e 5.000 leg.
caz de nevoie, se efectuează periodic uzină, în cele urbane sau la policli 3 0 0 .UUU le i eco n o m ii s u p lim e n ta re Subiectele probelor scrise şi orale vor fi din materia prevă
nică întîlncşti aceeaşi solicitudine pen p oru m b boabe la ha. p e teren u ri zută în programele claselor V-Vlî.
controale medicale, personalul sanitar tru bolnavi.
In secţiile fabricii „Sebeşul“ lenjerie şi-au depăşit planul cu neirigate“ , „C ultura roşiilor tim f Candidaţii admişi la examenefac cerere de Înscriere In şcoală)
lucrînd în două schimburi. A. OARGA din Sebeş apropierea zilei de 23 15 şi respectiv 14 la sută. purii“ ele.),' ^pînă în ziua începerii cursurilor.
August a dat un nou imbold
Datorită preocupărilor sale, datori muncii colectivelor de textilişti. Aceste rezultate constituie o Pentru organizarea acţiunilor ooooocoooooooooooooooooooooooooooooooo<>o<x>ooo*oooo
tă Unei largi asistenţe medicale, co Folosind din plin timpul de lu continuare a celor obţinute
pînă în prezent. Aşa de exem de masă, biblioteca raională este o OOWOOOOOOOOOvs. OOCOO OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOs/ÜO^OvvOOOOOOOOCOOOOOOO«;
lectivul de medici al policlinicii din cru şl utilajele, desfăşurind larg plu de la începutul anului şi o
pîrtă la 20 august colectivul fa sprijinită de un larg colectiv
Cugir a reuşit să reducă mortalitatea întrecerea socialistă pentru ob bricii şi-a depăşit sarcinile de ooo Şcoala Profesională de Ucenici
plan cu 3,5 ia sută. voluntar. Cei mai activi tova
ţinerea de rezultate cit mai fru răşi din a cest colectiv sîn t ca 0 a Ministerului Transporturilor şi Tele
F. C H IR U Ţ A 0
moase, în ziua de 21 august drele didactice T eodoru Viorica, o
corespondent L ebli Silvia, Ana V in ţan şi Rol*
muncitorii din secţiile finisaj şi land T aborsky. o comunicaţiilor din Cluj
P. RĂDĂCINĂ o
corespondent
N<oi re ţe L electrice în me d in ! m ra Str. G abriel P eri nr. 12
Muncitorii, tehnicienii şi in planul de investiţii al întreprin Recrutează candidaţi pentru examenul de admitere, absolvenţi
ginerii de pe şantierele de con- derii regionale de electricitate ţ• - n i 'VirIffIiVÎa
stnictii-montaj aii lucrat zilele Hunedoară-Deva, vor alimenta ai şcolii de 7 (8) ani, între vîrstele 14 si 16 ani, din localită
acestea cu însufleţire, pentru a circa 18 localităţi rurale.
da în funcţiune cit mai degra • . •>. -, i v. j&jS ţile : Deva, Alba lulia, Petroşani, Brad, lîunedoai'a şi Teiuş
bă noi reţele electrice în me Tot în ajun'ul lui 23 AugUst
diul sătesc. Astfel, în ziua de au fost puse sub tensiune reţe life pentru următoarele meserii :
21 august, a fost pusă s'ub ten lele rurale din localităţile Alrna-
siune linia electrică de 15 kv. şul Sec, Cîrjiţi, Vaţa şi Roşia de In tabără regio â Electricieni instalatori aufo»mofo
Sîntuhalm—Ghergheş, avînd o Secaş. nală din Nedaţi
lungime de 16,4 km., iar în 22 pionierii şi şcolarii o
august au fost puse Sub ten Demn de remarcat este fapttil îşi p etrec o va ca n o
siune liniile Lunca—Vaţa şi că linia Vingard—Roşia de Se tă plăcui. Intre
Vingard—Roşia de Secaş, tot de caş a fost pusă în funcţiune cu d iferitele activităţi g — Carosierî aufio-mot©
15 kv. 40 de zile înainte de termenul organizate pentru
contractual. ei aici se numără | M e c a n ic i a iîf© ~ m © t©
Aceste linii, ce fac parte din şi com p etiţiile sp or
C. NACIU tive. | — Strungari metale
corespondent 5 — Lăcătuşi mecanici monfor».
IN F O T O : Un
Construiesc un dispensar medical pasionant „d u e l“ la Informaţii suplimentare se primesc la secretariatul şco
plasa de volei. Iii, telefon 35-12 prin P.T.T., sau 81-85 prin C.F.R.
Cetăţenii comunei Cărmăzn ţia, La exfecutârea acestei lu
neştl au hotărît să construiască crări au participat 230 de locui l i l iy-:’-?. wEEM ' Inscrîerîîe se fac pînă îa data de 30 august 1082.
un dispensar medical care să tori, care au prestat peste 2.000 i : SsSa
deservească şi satele aparţină ore de muncă patriotică în ve. " y .. i!! 1
toare comunei. Mobilizaţi de de derea săpătii şanţurilor pentru
putaţii comunali, de comitetul IcNvM.y
de cetăţeni, localnicii au început fundaţie, extras şi transportai
munca la noua construcţie. Pînă
in prezent a fost turnată funda balast, prepararea mortarului
pentru zidărie etc.
I. POPA
corespondent
Pregătirea cadrelor de ingineri Disciplinele cuprinse în pla nicâ, perseverenţă, iniţiativă şi
nul de învăţămînt sînt, in pri mai ales multă pasiune.
mecanici agricoli la Institutul mii trei ani, în general, ace
leaşi cu cele de la fa.- Grija deosebită acordată de
Politehnic din Timişoara cultatea de mecanică, iar în statul nostru studenţilor, asi
anii IV şi V se predau discipli gură pe perioada şcolarizării
încheierea colectivizării agri ing. TECUŞAN NICOLAE coli se va face în mai multe ne de specialitate: maşini agri condiţii minunate de viaţă şi de
culturii cu aproape patru ani institute politehnice din ţară. cole pentru lucrarea solului, se trai.
mai devreme faţă de termenul Conferenţiar la Facultatea mecanică mănat şi întreţinerea culturilor,
fixat de cel de al Ill-lea Con in câfdrul, Institutului politeh maşini agricole pentru recoltat Această grijă se materializea
gres al P.M.R., a constituit o agricolă şi condiţionat, maşini şi insta ză prin numeroasele burse acor
mare cucerire obţinută de po nic Timişoara va funcţiona şi laţii pentru zootehnie şi exploa date, prin cămine noi şi moder
porul nostru sub conducerea în solidarea economico-organizato- facultatea de mecanică agricolă, tarea lor. motoare cu ardere in ne, biblioteci, oasa de cultură a
ţeleaptă a partidului. rică şi dezvoltarea unităţilor cu toţi anii de studii, transfe ternă folosite in agricultură, studenţilor, baze sportive etc.
agricole socialiste, sporirea con rată cu toată baza materială de tractoare, şasiuri autopropulsa
Prin aceasta s-a asigurat vic tinuă a producţiei agricole, cer la Craiova. te şi automobile folosite în agri Prin excursiile de studii care
toria definitivă a socialismu o permanentă creştere a numă cultură, tehnologia exploatării se fac anual se oferă de aseme
lui la oraşe şi sate în scumpa rului de specialişti şi a nivelu Inginerul mecanic agricol este parcului de maşini şi tractoa nea prilejui viitorilor ingineri să
noastră patrie, Republica Popu lui de pregătire a muncitorilor, specialistul cu profil larg, che re, repararea utilajului agricol, cunoască, în afara frumuseţilor
lară Romînă, şi s-a ridicat pe tehnicienilor şi inginerilor agri mat să rezolve problemele le utilizarea energiei electrice în peisajului românesc şi a como
o treaptă mai înaltă alianţa coli.“ gate de exploatarea, întreţine agricultură, economia şi organi rilor culturale ale poporului
rea şi repararea tractoarelor, zarea întreprinderilor agricole nostru, şi dezvoltarea neconteni
muncitoreaseă-ţărănească şi uni In lumina acestei hotărîrl, tre maşinilor şi instalaţiilor folo tă pe oare o înregistrează zi
tatea moral-politlcă a întregu buie asigurată o creştere con site în agricultura socialistă. socialiste etc. de zi, toate ramurile economiei
lui popor. tinuă şi a numărului de ingi Dl trebuie să cunoască toate ti Procesul de învăţămînt se des naţionale.
neri mecanici agricoli. purile de maşini agricole, ma
Profundele transformări revo şini şi instalaţii pentru zooteh făşoară sub formă de cursuri, La terminarea facultăţii, ab
luţionare care au avut loc la inginerii mecanici agricoli şi nie, tractoare, maşini electrice, seminai’ ii, lucrări practice şi de solvenţii facultăţii de mecanică
sate s-au înfăptuit în condiţiile ceilalţi specialişti pregătiţi în tehnologia exploatării, întreţine laborator şi practică în produc agricolă sînt repartizaţi ca in
dezvoltării întregii economii na sistemul învăţământului superi rii şi reparării acestora, pre ţie în uzine constructoare de gineri mecanici agricoli în
ţionale, pe o linie mereu as or, aduc o contribuţie însemnată cum şi instalaţiile de mecani maşini agricole, de tracţiune şi S.M.T.-uri, G.A.S.-uri, uzine de
cendentă, echilibrată, toate ra la rezolvarea sarcinilor mari ale zare şi electrificare din agricul autocamioane, G.A.S., S.M.T. şi reparaţii, staţiuni experimenta
murile acesteia crescînd armo agriculturii. tură şi organizarea lucrărilor în uzine de reparaţii. le ale institutelor de cercetări
nios şi în ritm susţinut. de reparaţii ale acestora. agricole şi în învăţământul de
Pină în anul 1962, inginerii In timpul şcolarizării studen specialitate.
Hotărârea din luna mai a.c. a mecanici agricoli erau pregă Desfăşurarea procesului de ţii cei mai talentaţi sînt antre
C.C. al P.M.R. şi a Consiliu învăţământ pentru pregătirea in naţi în munca de cercetare din In faţa viitorilor ingineri me
lui de Miniştri al Republicii tiţi într-o singură facultate pe ginerilor mecanici agricoli se cadrul cercurilor ştiinţifice stu canici agricoli stau minunate
Populare Romîne, privind dez face timp de 5 ani după pla denţeşti. Astfel, în afară de perspective, de aceea, alături de
voltarea şi îmbunătăţirea învă- ţară, la Oraiova. Inceplnd cu nul de învăţămînt întocmit do faptul că li se oferă prilejul de întreg poporul nostru, tineretul
ţămîntuluî agricol, specifică : Ministerul Invăţămîntului în co a-şi lărgi orizontul pregătirii care obţine o calificare supe
anul şcolar 1962-1963 pregăti laborare cu Consiliul Superior lor profesionale, ei sînt iniţiaţi rioară în condiţii la care îna
„îndeplinirea sarcinilor con rea inginerilor mecanici agri- în tainele muncii de cercetare intaşii lor nici nu se puteau
strucţiei socialiste la sate, con«’ al Agriculturii. ştiinţifică, deoarece această for gîndi. este chemat să-şi dăru
mă de activitate cere pe lingă iască întreaga capacitate de
o pregătire profesională temei- muncă şi creaţie pentru înflo
rirea continuă a Republicii
Populare Romîne.