Page 86 - 1962-08
P. 86
DRUMUL S Ö C m u m U L U l Nr. 2385
Mi BSWflH6$» wxMiv+iKf.wmhrBonn-Mganrp&ßmx3^ixz&&u&tL(gratae#
2S August peste hotare ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI
R. P. B ulgaria romîneşti. La Hanoi şi în provincie se gust un cocteil la care au participat J
prezintă tihne romîneşti. Vasile Poga- peste 400 de persoane. Au fost pre
SOFIA 25 (Agerpres). — ceanu, ambasadorul R.P. Romîne la zenţi : Carlo Russo, ministru adjunct
In seara zilei de 23 august, amba Hanoi a luat cuvîntul la posturile de al Afacerilor Externe, Giorgio Giraolo,
sadorul R.P. Romine la Solia, Miha'. v radio ale R.D. Vietnam. ministru plenipotenţiar director adjunct
Marin, a oferit o recepţie cu ocaz:a La 23 august a avut loc deschide al relaţiilor culturale din Ministerul
celei de-a 18-a aniversări a eliberării rea expoziţiei de artă populară din Afacerilor Externe, funcţionari supe C ongresul îm puterniciţilor
Romîniei. La recepţie au participat An R.P.R. La deschiderea expoziţiei an riori ai ministerului Afacerilor Externe,
ton lugov, preşedintele Consiliului de asislat Uy vicepreşedinte al Comitetului deputaţi, senatori, reprezentanţi ai cer c o o p e r a ţie i de consum din R.S.S.
Miniştri al R.P. Bulgaria, Ivan Mihai pentru relaţiile culturale cu străinătatea, curilor de afaceri, academicieni, oa
lov, vicepreşedinte al Consiliului de reprezentanţi ai instituţiilor centrale meni de artă şi cultură, ziarişti.
Miniştri, membru al Biroului Politic al din Hanoi, oameni de artă, ataşaţi Au participat de asemenea reprezen şi-a încheiat lucrările
C.C. al P.6 . Bulgar, Mitko Grigorov, culturali precum şi ambasadorul R.P.R. tanţi ai corpului diplomatic acreditaţi
secretar al G-G. al P.C.B., membru Presa din R.D. Vietnam consacră la Roma. MOSCOVA 25 (Agerpres). — organizaţiilor cooperaţiei de
al Biroului Politic al C.C. al P.6 . Bul numeroase materiale importanţei zilei
gar, Gheorghi Ţankov, vicepreşedinte de 23 august pentru R.P. Romînă. Zia F in la n d a TASS transmite: consum.
al Consiliului de Miniştri, membru al rele scriu, între altele, despre realiză Delegaţii au adoptat o scri
Biroului Politic al G.G. al P.C. Bul rile de zi cu zi din ţara noastră, des HELSINKI 25 (Agerpres)). — La 25 august a avut loc şe
gar, Tano Ţolov, secretar al C.C. al pre înflorirea Bucureştiului etc. La 23 august radiodifuziunea fin dinţa de închidere a Congre soare adresată Comitetului Cen
P.C. Bulgar, Dimităr Dimov, membru landeză a transmis o emisiune de 30 sului al Vî-lea. al Împuterniciţi tral al P.C.U.S. şi Consiliului de
supleant al Biroului Politic al R. D. G e rm a n ă de minute intitulată „Rapsodia Romî lor cooperaţiei de consum din Miniştri al U.R.S.S. In scrisoare
C. G. al P. 8 . Bulgar, Gh. Trai- nă“. După ce comentatorul radiodifu U.R.S.S. se spune, printre altele, că coo
BERLIN 25 (Agerpres). — ziunii a făcut o scurtă prezentare a peratorii sovietici vor lărgi şi pe
kov, prim-vicepreşedinte al Con Ambasadorul R.P. Romîne în R.D. istoriei poporului romîn şi a subliniat Preşedinte al conducerii Uniu viitor legăturile de afaceri şi de
Germană, dr. Ştefan Gleja, a oferit in importanţa zilei de 23 August, el a nii centrale a cooperativelor de prietenie cu cooperatorii din alte
siliului de Miniştri, secretar al Uniu sala de marmură a Casei Ministerelor vorbit de transformările din viaţa po consum din U.R.S.S. a îost ales
din Berlin un cocteil cu prilejul săr porului nostru menţionînd printre al Alexandr Klimov, iar preşedinte ţări, vor dezvolta cu ei un co
nii Populare Agrare din Bulgaria, Gh. bătorii naţionale a Romîniei. Au par tele că R.P. Romînă a devenit o ţară al Comisiei de revizie — Nikolai merţ reciproc avantajos, vor
ticipat: Alfred Neumann, membru al industrială, cu o agricultură în pună Sidorov. lua parte activă la lupta pen
Kulişev, vicepreşedinte al Prezidiului Biroului Politic al G.G. al P.S.U.G.. dezvoltare, ca 23 August într-o emi tru pace, democraţie şi progres.
Alfred Kurella, membru supleant al siune muzicală de 20 de minute radio Congresul a adoptat în unani
Adunării Populare a R. P. Bulgaria, Biroului Politic al G.G. al P.S.U.G., difuziunea finlandeză a transmis „Trei mitate o hot&rire pe marginea Delegaţii la congres au adop
Heinrich Homann, Manfred Gerlach, dansuri“ de Theodor Rogalski şi mu raportului de activitate al con tat, de asemenea, un apel către
miniştri, reprezentanţi ai organizaţiilor Hans Rietz, vicepreşedinţi ai Consiliu ducerii Uniunii centrale a coo cooperatorii din întreaga lume.
lui de Stat, dr. Lothar Bolz, vicepre perativelor de consum şl cu pri
politice şi obşteşti, academicieni, oa şedinte al Consiliului de Miniştri şi T
ministrul Afacerilor Externe al R. D. C Hala de montare de I
meni de artă şi cultură, ziarişti. Germane, Max Suhrbier, vicepreşedinte
al Consiliului de Miniştri, August Bach zică populară romînească. In aceeaşi vire la sarcinile cooperaţiei de P e c l a r a i f i a C o u i i t e t u l u i E x e c u t i v [ 13.500 m.p. în durs de c o n -,1
Au luat de asemenea parte membri şi Wilhelmine Schirmer — Proescher, t stfucţie Ia Uzina de cablu-’
zi presa finlandeză atît din Helsinki consum pentru îndeplinirea ho-
ai misiunilor diplomatice acreditaţi la vicepreşedinţi ai Camerei Populare, a l P . €o dina S p a n i a l ri din Budapesta, In care >
cît şi din provincie a publicat ample tarîrilor Congresului ai XXII-
Sofia, ziarişti bulgari şi străini. Julius Balkow, ministrul comerţului ex articole cu privire Ia succesele obţi lea al P.C.U.S., precum şi o (. se va instala un nou tip de
terior şi intergerman. Hans Bentzien, nute în domeniul industrial şi agricol, hotărîre cu privire la modifi
Recepţia s-a desfăşurat într-o atmos social şi cultural în ţara noastră. carea şi completarea statutelor PARIS 25 (Agerpres). de a urmări cu atenţie evoluţia t presă înaltă de 16 m. greu- }
feră oaldă şi prietenească. ministrul culturii, membri ai 6 .6 . al Comitetul Executiv al Parti evenimentelor din Asturia şi de
dului Comunist din Spania a a fi gata să-şi manifeste solida 7 tatea de 350 de tone cu con- ]
R. D. V ietn am P.S.U.G., ai Consiliului de Stat şi ai gu dat publicităţii o declaraţie re ritatea şi să acorde ajutor eroi u( ducere automată. ^
vernului R.D.G. şi alţi reprezentanţi feritoare la evenimentele din cilor mineri.
HANOI 25 (Agerpres). — sfSSfî Asturia in care a chemat toate t Cu ajutorul noii prese
Gu prilejul zilei de 23 august Co ai vieţii publice, oameni de artă şi forţele democratice şi antifas Oamenii muncii din întreaga
mitetul pentru relaţiile culturale cu A f8-a aniversare a eliberării Parisului L colectivul uzinei va p ro-
străinătatea din R.D. Vietnam a oferit cultură, ziarişti. Au fost de faţă şefii
o gală cu filmul romînesc „Străzile au (, d u c e p ln ă la s fîr ş itu l a -
amintiri". La gală au asistat Toan, misiunilor diplomatice şi alţi membri
preşedintele Comitetului pentru relaţiile ai corpului diplomatic. de sub ocupaţia fascistă ciste să-şi unească şi să-şi co Spanie vor demonstra că nu in [ n u lu i 1962 oo c a n tita te d e
culturale cu străinătatea, Tien, locţiitor ordoneze eforturile în lupta Îm tenţionează să rabde să fie tra 20 i m . ca b lu ri do o ţel.
al ministrului afacerilor externe, Nghia, Ita!ia PARIS 25 (Agerpres). în lupta pentru eliberarea oraşului lor potriva dictaturii. taţi ca paria, care nu au nici M uncitorii uzinei şi-au
locţiitor al ministrului industriei gre!e; Oamenii muncii din Franţa au săr sute dc patrioţi francezi. drepturi, nici demnitate. luat acest angajam ent in
oameni de cultură, ziarişti, activişti de ROMA 25 (Agerpres). — bătorit la 24 august cca dc-a 18-a „Provocarea autorităţilor fran- cinstea cehii de-al VIII-
partid şi de stat, şefi ai misiunilor di Ministrul R.P. Romîne la Roma, aniversare a eliberării Parisului de La mitingul popular care a avut chiste care au declarat lock-cut Evenimentele care au loc în lea C ongres al Partidului
plomatice, membri ai corpului diploma Pompiliu Macovei a oferit la 23 au sub ocupaţia germano-fascistă. In loc în seara aceleeaşi zile la una din in întreprinderile ai căror mun prezent în Asturia, se spune în
tic şi ai ambasadei R.P. Romîne la staţiile de metrou, locotenent-colone- citori au declarat grevă in spri
Hanoi.
La posturile de radio din R.D. Viet faţa gării Montpamasse, unde s-a pre lul Rol-Tanguy, conducător de seamă jinul revendicărilor lor econo încheierea declaraţiei, confirmă M uncitoresc Socialist Un
nam se desfăşoară săptămîna muzicii dat guvernatorul militar hitlcrist von al forţelor armate ale mişcării de mice, se spune în declaraţie, a că grevele din aprilie şi mai gar.
Scholtitz şi statul său major, a avut rezistenţă, a subliniat că în prezent stîrait o indignare profundă în au fost prima mare bătălie din
loc o solemnitate organizată de Con în Germania occidentală renaşte mi întregul bazin carbonifer al As- lupta care va înceta numai o- IN F O T O : Noua hală în
siliul municipal al Parisului. litarismul şi revanşismul, ridică din dată cu prăbuşirea dictaturii. î curs de construcţie.
nou capul fascismul. Vorbitorul a che turiei şi a constituit semnalul
Solemnităţi şi depuneri de coroane
grevelor de solidaritate la care
mat pe foştii participanţi la mişcarea
Ü Thant a sosit la Moscova au avut loc, de asemenea, la mor- dc rezistenţă, pe toţi patrioţii fran participă deja mii de mineri“ . --------: -------------................ :. SSi
mîntul soldatului necunoscut dc sub cezi să lupte împotriva dizlocării pe Partidul comunist adresează
MOSCOVA 25 (Agerpres). — TASS Arcul de triumf, la fortul Mont-Va- teritoriul Franţei a unităţilor Bun- Apelai! Bis#©îiSw5 Politic
transm ite: lerien şi pe una din pieţe in faţa oamenilor muncii din oraşele şi
La 25 august, U Tliant, secretarul acum amintiri plăcute despre prima sa „copacului eliberării“ plantat în cin deswehrului vest-german. satele întregii Spânii chemarea Lai legătura, cu înrăutăţirea
general provizoriu al Organizaţiei vizită în Uniunea Sovietică şi despre stea victoriei asupra hitleriştilor. :E!3= situaţiei din Algeria
dorinţa de pace a acestei ţări. El a
urat poporului sovietic prosperitate Mormintele victimelor închisorilor
Naţiunilor Unite, a sosit într-o vizită continuă şi l-a felicitat cu prilejui în şi lagărelor de concentrare hitleriste La 31 awgwst : Colonia engleză îrlilial TUNIS 25 (Agerpres). - împărţiri a puterii între armată, sfat şi
la Moscova. cheierii cu succes a zborului în grup din cimitirul Pere Lachaise, lingă „zi După cum rezultă din ştirile sosite partid“, opunîndu-se, de asemenea, 'n-
efectuat de navele cosmice sovietice. dul comunarzilor“, au fost acoperite ia deveni stat iiicpeiieii din Alger, la 25 august Mohammed deplinirii hotărîrilor Biroului Politic.
Pe aeroport, U Thant a făcut urmă cu buchete dc flori. Parizienii au de Khider, secretar general al Biroului
toarea declaraţie: „Sînt foarle Fericit U Thant şi-a exprimat convingerea pus flori şi pc tăbliţele fixate pe zi PORT OF SPAIN 25 (Ager- faţă de aproximativ 4.828 km.p. Politic al Frontului de eliberare naţio „In această atmosferă de anarhie şi
că vizitez această ţară marc ca oas că convorbirile şi discuţiile pe care le durile caselor lingă care au pierit, pies). şî o populaţie de peste 800.000 nală, a dat citire, în cadrul unei con primejdie generală, provocată de lipsa
pete al guvernului sovietic“. va purta cu conducătorii sovietici vor de locuitori, în majoritate ne ferinţe de presă, apelului lansat de de disciplină a Consiliului districtu
fi folositoare. La 31 august colonia britanică gri, mulatri şi indieni. Bogăţiile Biroul Politic în legătură cu înrăutăţi lui militar nr. 4, Biroul Politic de
U Thant a subliniat că păstrează şi Trinidad va fi declarată stat in de petrol ale insulei (după Ca rea situaţiei din Algeria. clară că nu mai este în stare să-şî în
dependent. Diipă cum informea nada Trinidad este a doua pro „O mare primejdie ameninţă din nou deplinească în întregime funcţiile".
S c u r t e ştiri ® S c u r t e ştiri « S c u r t e ştiri ză agenţia France Presse, cere ducătoare de petrol din cadrul ţara noastră, se spune în apel. In
monia declarării independenţei Commonwealthului) au atras momentul în care unitatea salvată a Exprimîndu-şi „încrederea în vigilen
ULAN BATOR. — Primul secretar guvernului se datorează situaţiei în drul căruia s-a hotărît creare ligii au va avea loc în capitala noului monopolurile engleze şi ameri naţiunii algeriene trebuia consolidată ţă, sîngele rece şi tactul poporului
al G-G. al P.P.R.M., prcşedinfele (Bon- cordate din ţară, creată în urma gre cerut să fie adoptată o lege care să stat Port of Spain după care se cane. Societăţile „Dominion Oii“, în urma alegerilor pentru Adunarea algerian“, Biroul Politic „îndeamnă
siliuiui de Miniştri al R.P. Mongole, vei generale a funcţionarilor bancari. interzică aţîţarea urii rasiale. In rezo vor desfăşura festivităţi ce vor filiala trustului american „Stan Naţională Constituantă, un nou aci opinia publică, ostaşii şi activiştii ia
.1. j edenbal şi preşedintele Prezidiului luţia adoptată, participanţii la miting au dura 5 zile. Trinidadul este al dard Oii of California“ şi „Te arbitrar pune în primejdie plănui de vigilenţă“, „condamnă rebeliunea făţişă
Marelui Hural Popular J. Sambu în WASHINGTON. — Departamentul fi cerut autorităţilor locale să interzică doilea teritoriu din Aníllele bri xas Oii“ care a reuşit să cum acţiune al Biroului Politic al Frontu a ofiţerilor care au constituit un con
soţiţi de miniştri, au făcut o vizită la nanţelor S.U.A. a dat publicităţii un orice adunări fasciste în acest oraş. tanice, după Jamaica, care îşi pere acţiunile societăţii engleze lui de eliberare naţională". siliu militar“ şi „aruncă asupra lor
Darhan, unde se construieşte cu ajuto raport în care arată că datoria publică dobîndeşte independenţa. „Trinidad Oii Coinpany“, po Consiliul districtului militar nr. 4 răspunderea directă pentru tot ce ar
rul U.R.S.S. şi a altor ţări socialiste a Statelor Unite a atins pentru prima ATENA. — După cum relatează pre sedă vaste terenuri petrolifere „alcătuit dintr-un mănunchi de ofiţeri putea urma acestei uzurpări a puterii
un nou centru !n-Ariirial şi cultura1 al dată în Istoria acestei ţări suma de sa greacă, la 24 august a fost ratifi k exploatînd resursele naturale din armata de eliberare naţională“, se care ameninţă de fapt cu încetarea ac
Mongoliei populare. Sonducălorii parti 300 miliarde dolari. cat la Bruxelles acordul cu privire la ale ţării şi storcind profituri fa arată în apel, „vrea să-şi impună prin tivităţii Biroului Politic“. Biroul Po
dului şi guvernului R.P. Mongole au aderarea Greciei la Piaţa comună. Descoperită de către Cristo- buloase. forţa armelor puterea absolută asupra litic arată că el nu poate lăsa în vi
dat o înaltă apreciere organizării lu RIO DE JANEIRO. — Pentru a doua Acest acord va intra în vigoare înec- for Columb in anul 1498, insula oraşului Alger, opunîndu-se unei re goare împuternicirile încredinţate can
crărilor. oară în decurs de o săptămînă Banca pînd de la I. noiembrie 1962. Trinidad a trecut în mod succe Ca urmare a luptei de elibe organizări a armatei şi unei necesare didaţilor săi la alegerile generaie fixate
Braziliei a hotărît devalorizarea mo- siv în stăpînirea Spaniei, Fran rare dusă de populaţia insulei, pentru 2 septembrie şi a hotărît să
BERLINUL OCCIDENTAL. - In netei naţionale — cruzeiro. ROMA. — 17 morţi şi 20.000 de per ţei şi Marii Britanii, cunoscînd guvernul britanic a fost obligat amîne aceste alegeri pînă cînd vor fi
noaplea de 22 spre 23 august huligani soane rămase fără adăpost, acesta este din plin urmările „civilizatoare" create condiţii pentru o pace deplină.
din Berlinul occidental au săvîrşit încă PARIS. — In noaptea de 23 spre 24 bilanţul puternicului cutremur de pă- ale colonialiştilor europeni. să acorde independenţa insulei
o agresiune banditească asupra trenului august O.A.S.-iştii au săvîrşit un nou mînt care a avut loc la 21 august în Trinidad.
căii ferate urbane, care se află sub act terorist. Ei au făcut să explodeze Situată în arhipelagul Antile
administraţia R.D.G. După cum reiese o bombă în clădirea organizaţiei locale sudul Italiei. Pagubele sînt evaluate le Mici, Trinidad are o supra-
din relatările ziarelor vest-berlineze, în a Partidului Comunist Francez din ora la mai multe miliarde de lire.
apropierea staţiei Tegel, huliganii au şul Nantes. După cum anunţă agenţia & r iz a p â l i tie d d in c v q e a tin a declarat ,o grevă de solidaritate şi au
aruncat cu pielre in tren. France Presse, explozia a provocat TOKIO. — Agenţiile de presă rela organizat demonstraţii dc protest. Gu
„distrugeri serioase“. Nu s-au înregis tează că în noaptea spre 25 august Criza internă din Argentina, declan Argentinei din perioada postbelică. El Implicaţiile agravării situaţiei eco vernul a decretat stare excepţională
QUITO. •— La 24 august guvernul trat victime omeneşti. şată ca urmare a certurilor dintre co a urmărit din prima clipă să promo nomice vizează majoritatea statelor la- în cîteva sectoare importante ale trans
Ecuadorului a demisionat. Agenţia vulcanul Oyatna, din Japonia, a înce mandanţii militari, continuă să sc a- veze o politică socială economică, care tino-americanc, dacă se ţine seama de portului feroviar. O amploare deose
Associated Press anunţă că demisia LONDRA. — In oraşul Croydon put să erupă cu putere. Serviciul me graveze. După cum arată coresponden a fost dictată de Fondul Monetar In faptul că Argentina oferă o pildă din bită a cunoscut greva generală de
(Surrcy) a fost creată o Ligă antifas tul ziarului „New York Times“ din ternaţional, politică care a fost res tre cele mai proaste în ce priveşte protest declarată de Confederaţia
cistă. Participanţii la mitingul în ca teorologic japonez precizează că aceas Buenos Aires, „pretutindeni ,e văd pinsă de păturile largi ale poporului consecinţele aşa-zisului ajutor ameri Generală a Muncii şi la care au luat
ta este cea mai puternică erupţie care dovezi de dezintegrare. încă de pe a- şi chiar de uncie cercuri din rîndurile can în cadrul faimoasei „Alianţe pen parte peste 3 milioane de oameni ai
muncii.
s-a produs în ultimii 20 de ani 1a acest
vulcan. In condiţiile actuale ale intensifică
LA ÎNCHIDEREA EDIŢIEI:
9&^&ÎÎ!Ë9EESEESS!?SS!EEGSE&EESS&SSE^EBBBSB S ^ cum noul acord dintre şefii forţelor armatei. In ultimă instanţă această po tru progres“. Vizita ministrului E- rii crizei militare, Argentina seamă
împotriva Cubei a fost săvîrşit armate, care a evitat izbucnirea unor litică a dus la ascuţirea crizei econo conomiei al Argentinei, Alsogaray, în nă cu un adevărat vulcan. Inccrcînd
lupte săptămîna trecută, pare să se mice, a condamnat mase largi la şo S.U.A. pentru ceea ce revista argenti- să împiedice procesul de unire al
prăbuşească. Puţine persoane conside maj, foamete şi mizerie. Potrivit da neană „Vision“ a denumit un efort muncitorilor şi al tuturor forţelor
nou atac mişelesc ră că se poate evita o vărsare de telor oficiale, costul vieţii a crescut disperat dc a obţine dolari pentru populare, reacţiunea internă şi exter
sînge dacă generalii rivali recurg din din vara anului trecut şi pînă acum redresarea „economiei distruse a boga nă recurge din nou la metode vio
nou la forţă unul împotriva celuilalt. cu 26,6 la sută, iar după unele surse, tei Argentine“ nu s-a soldat cu re lente. Conducătorii forţelor armate,
HXVANA 25 (Agerpres). lor. Zidurile multor case au fost Patria sau moartea! IJn grup de conducători militari do chiar cu 41,5 la sută. Iu acest timp, zultatele scontate, căci oricît ar vrea reprezentînd interesele oligarhici lati
TASS transmite : sparte, fapt care a periclitat Noi vom învinge!“ resc să înlăture guvernul preşedinte măsurile protecţioniste luate de gu- Washingtonul „să salveze stabilitatea“ fundiare, ale monopolurilor imperiali
viaţa locatarilor lor. Declaraţia este semnată de lui Jose Maria Guido. Un alt grup în această ţară, totuşi el manifestă ste şi ale marelui capital, îşi dau sca
In noaptea de 24 spre 25 Fidel Castro, primul ministru al doreşte să-l folosească drept trambu vern au scutit marile întreprinderi mo lot mai multe precauţii, pentru a nu ma în prezent de instabilitatea guver
august împotriva Cubei a fost Acest atac neaşteptat şi mişe- guvernului revoluţionar al Cu lină pînă în momentul în care vor nopoliste din ţară şi străinătate de azvîrli cu premeditare, cum sc spune, nului Guido si ar dori să-l înlocu
comis un nou act agresiv La iesc arată laşitatea criminală şi bei. avea loc noi alegeri scoţînd rezultate plata impozitelor şi taxelor în dauna banii pe gîrlă iască cu o dictatură şi mai făţişă „ca
adăpostul întunericului, două piraterească a organizatorilor favorabile lor. întreprinderilor mici şi mijlocii. Nu pabilă să împiedice mişcările sociale
nave s-au apropiat de ţărmurile lui — guvernul Statelor Unite k mărul falimentelor a atins în ultimele Poporul argentinian îşi dă seama care sc apropie“.
Republicii Cuba şi au deschis şi agenţii năimiţi recrutaţi de Chiar şi această analiză sumară, fă luni un nivel record. In special au fost că o ieşire din actuala criză econo
foc asupra Havanei. el, care încalcă fără a fi pe NEW YORK ac (Agerpres). cută prin prisma intereselor S.U.A. în închise numeroase întreprinderi meta mică şi politică gravă nu poate fi Partidul Comunist din Argentina,
depsiţi de pe litoralul Floridei Reprezentanţii Departamentu Argentina, arată că această ţară trece lurgice şi textile. Numărul total al găsită decît în unitatea de acţiune a analizînd situaţia actuală din ţară, a
Ziarele cubane din 25 august legile şi principiile cele mai e- lui de Stat al S.U.A. şi ai Pen în prezent prin cea mai ascuţită criză şomerilor parţiali şi totali se cifrează tuturor forţelor democratice şi progre chemat toate -forţele progresiste' ă
au publicat următoarea decla lementare ale dreptului interna tagonului de la Washington politică şi economică din perioada la cîteva sute dc mii. La aceasta tre siste. Şi evenimentele din ultima vre- lupte pentru revendicări economice,'1
raţie a guvernului revoluţionar ţional. şi-au exprimat cu făţărnicie postbelică. buie să se mai adauge faptul că me dovedesc că în Argentina sc nasc politice şi sociale, pentru crearea unui
al Cubei: „mirarea“ in legătură cu bom mulţi patroni nu plătesc la timp sa forme noi dc luptă, iau amploare adevărat guvern popular democratic
Atribuim guvernului Statelor bardarea Havanei şi au decla Răsturnarea fostului preşedinte Fron- lariile muncitorilor, iar statul întîrzic acţiunile muncitorilor şi ale întregului în care să intre reprezentanţi ai sin
„La ora 11,30 seara, cartie Unite întreaga răspundere pen rat că ei „nu au in legătură dizi de către forţele armate, ca şi uneori timp de cîteva luni plata sala popor împotriva dictaturii deschise sau
rele de coastă ale oraşului Ha tru acest nou atac laş împotri cu aceasta nici o ştire in afară anularea alegerilor din luna martie nu riilor funcţionarilor. Ascuţirii crizei c- camuflate a clicii militare. Muncitorii dicatelor, ai tuturor partidelor politice
vana au fost atacate de nave va ţării noastre. de aceea care a îost publicată au fost în stare să împiedice puter conomice i s-a adăugat şi îngustarea au ocupat multe întreprinderi care au şi organizaţiilor sociale. Partidul co
militare care au deschis foc din in presă“ . nica luptă a maselor care năzuiesc pieţei externe. Incercînd să fie pe pla fost închise dc patroni, cer să se munist a arătat că sc poate obţine
tunuri de calibrul 20 mm. La In faţa întregii opinii publice spre unitate a luptei lor crescînde cul S.U.A., guvernul Guido a denunţat pună capăt concedierilor, să fie plătite crearea unui asemenea guvern pe ca
adăpostul întunericului, aceste mondiale noi condamnăm cate Statul major al transfugilor pentru eliberare, bunăstare şi progres recent în mod unilateral acordul co la timp salariile. Recentul Congres na
nave s-au apropiat de ţărm la goric planurile agresiunii pe contrarevoluţionari cubani din sccial. Instalarea la putere de către mercial cu Uniunea Sovietică, avan ţional al Sindicatului metalurgiştilor lea unor puternice acţiuni ale mase
o distanţă de aproximativ 1 km. care o pregăteşte în prezent im S.U.A, a afirmat că bombarda clica militară a actualului preşedinte tajos pentru Argentina. a adoptat o hotărîre pentru sprijini lor şi a diferitelor forme paşnice de
şi au deschis foc asupra clădiri perialismul împotriva Cubei. rea a fost pregătită de către Guido a fost necesară, deoarece nu rea şi răspîndirea pc toate căile a luptă, inclusiv a luptei electorale.
lor situate în strada nr. 1 a car organizaţiile contrarevoluţionari numai masele populare, ci şi o parte Toate acestea au avut drept rezul unor noi forme dc luptă. Timp dc
tierului Miramar. In acest carti Declarăm preşedintelui State lor cubani care se află in Sta însemnată a armatei şi-a exprimat tat creşterea continuă a datoriei ex mai multe zile şi nopţi muncitorii de. Neaplicarea unor soluţii adecvate
er se află numeroase cămine lor Unite că poporul nostru a tele Unite. repulsia faţă de o dictatură militară terne a Argentinei, care sc ridică în la întreprinderea textilă „Platex“ din în rezolvarea problemelor economice
studenţeşti. Clădirile hotelului luat toate măsurile necesare făţişă. Numirea lui Guido a urmărit prezent la 2,5 miliarde dolari, defi Quilmes n-au părăsit fabrica, în semn şi implicit a celor sociale, promo
„Sierra Maestra“ , Institutul Cu pentru a se opune acestei ame Corespondentul agenţiei Asso şi alt scop: evitarea ascuţirii luptei citul bugetar pc anul în curs atin- de protest împotriva concedierii a varea unei politici ncpopulare duc la
ban pentru prietenia cu popoa ninţări. ciated Press menţionează că de pentru putere înt'e cercurile militare, gînd 50 de miliarde de pesos. 300 de muncitori şi a unor conducă agravarea actualei crize politice din
rele lumii, teatrul „Chaplin“ şi claraţia statului major al trans luptă care a şi dus la ciocniri sîngp- tori sindicali. încercările poliţiei dc a Argentina. Recurgerea la încercări de
multe case locuite de familii de Revoluţia cubană pe care n-au fugilor contrarevoluţionari cu roase. S-a dovedit însă în scurtă vre evacua pe muncitori nu au dat rezul mînă forte din partea unui sau altui
frint-o nici blocada economică, privire la bombardare a fost me că, deşi sprijinit de o bună parte tate. Majoritatea muncitorilor de la grup militar s-au dovedit incapabile
cetăţeni paşnici, printre care fe nici agresiunea indirectă orga pregătită şi tipărită cu mult a clicii militare, guvernul Guido este întreprinderile textile din' regiune au să menţină vreme îndelungată o fa
nizată de pe teritoriul Statelor înainte de săvîrşirea acestei în realitate cel mai precar guvern al
mei şi copii, au fost serios de Unite, va putea respinge şi un provocări militare. ţadă de stabilitate.
atac direct.
teriorate de explozia proiectile- V. DAN.
Redacţia şi administraţia !mirului. »tr. 6 Martie nr. 9. leleiun; 18b, 189, 75, 674. laxa plătită (n numerar contorm aprobăm Direcţiei Generale F. l.i.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — liparul; Întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva
