Page 87 - 1962-08

P,..-
Anuí XIV. Nr. 2386
Atenjie sporită lucrărilor agricole
Angajamentul a fo s t îndeplinit
P entru ca şi bilanţul acestui
an să se în ch eie cu realizări
frum oase, colectiviştii din M ier­
curea, raionul Sebeş, sub îndru­
m area com uniştilor din g osp o­
dărie, au desfăşurat o activitate
rodnică în că din vara şi toa m ­
na anului trecut, cină au pus
baze tem einice recoltelor pe
care acum. le string.
In vederea respectării angaja­
m entului luat odată cu în cepe­
rea cam paniei de vară de a ter-
mina recoltatul, treieratul pă-
ica selor şi arăturilor de vară,
pin ă la sfîrşitu l d ecad ei a doua
a ctcestei luni, au fo s t m obili­
zate toate forţele in m area bă­
tălie pentru strlngerea recoltei.
C u o viteză zilnică de 60 ha.,
in mai puţin de 7 zile s-a recol­
ta t griu l d e p e 400 ha. A lă tu ri
de colectiv işti, m eca n iza torii au
m uncit n eobosiţi ziua cu com ­
bin ele la recolta t, iar noaptea
la arături.
La ariile de treierlş era fo r ­
fo tă m are. B a tozele uruiau din
zori şi pină seara fără în tre­
rupere. A telajele gospodăriei au
alim entat continuu batozele, e-
lib erîn d te r e n u l p e n tr u arături. jeră. coceni de porumb, capi- numai gospodăriile colective de­
fhhf
Succese însemnate
în întrecerea socialistă
142.000 lei economii ia preţu i de cost
Şi In această lună colectivele
de mineri de la E.M. Deva şi-au
văzut munca încununată de suc­
ces. Folosind din plin timpul Petru Botar, Traían Ghioancă, grical raional cît şi conducerile
de lucru, organizîndu-şi mai bi­
ne munca în brigăzi, folosind
cu chibzuinţă utilajele, explo­
zivul, energia electrică şi pneu­
matică, minerii din Deva au
realizat în luna iulie 142.000 lei
economii la preţul de cost.
La aceste economii a contri­
buit din plin extragerea unei
A crescut productivitatea muncii
Colectivul de muncă de la cu 2,9 la sută faţă de angaja­
'Atelierele centrale din Gurabar-
za a întîmpinat sărbătoarea eli­
berării patriei cu îndeplinirea
sarcinilor de plan la lucrările
pentru terţi in proporţie de
>111,35 la sută, reducerea cu 3,64
Ia sută a preţului de cost şi
creşterea productivităţii muncii
Im portante realizări Ia E. M. Vniean
Muncind cu entuziasm, mine­ Ie-a raportat colectivul mine­
rii din Vulcan au Întâmpinat rilor din sectorul I care a dat
ziua de 23 August cu importan­ peste plan 4.218 tone de cărbune
te succese. Astfel planul de pro­
ducţie Ia zi pe luna august a
fost depăşit pe întreaga exploa­
tare cu 2 la sută iar procentul
de cenuşă a fost redus cu apro­
ximativ 2 la sută faţă de admis.
Cele mai frumoase rezultate
Cu aogajam entuî depăşii
La ultima consfătuire de pro­
ducţie de la fabrica „Ardelea­
na“ din Alba Iulia au l’ost dez­
bătute amănunţit posibilităţile
de sporire a angajamentului luat
privind îmbunătăţirea calităţii
produselor. Cu acest prilej mun­
citorii, inginerii şi tehnicienii
Marţi 28 august 1962
iar a ltele îm preună cu cam io­
nul au transportat boabele au­
rii la baza d e r e c e p ţie , ori în
m agaziile colectivei. In felul a-
cesta, recolta de cereale p ă ­
roase a ajuns in ham bare in ­
tr-u n tim p scurt, mai devrem e
decît se planificase. înainte de
data stabilită şi m ecanizatorii
au raportat term inarea arături­
lo r p e a p ro a p e 300 ha., a sig u -
rlnd a stfel baze tem ein ice r e ­
co ltei din an ul viitor. Şi de
data aceasta angajam entul c o ­
lectiviştilor a d evenit faptă îna­
in te de term en.
A cum , la gospod ăria c o le c ti­
vă din M iercu rea se dă o altă
bătălie, bătălia p regă tirii insă-
m înţărilor de toam nă.
GH. LOMNĂŞAiN
corespondent
Prea pufine nuirefuri însllozafe
Gospodăriile agricole colecti­
ve şi de stat din raionul Ilia au
sarcina ca în acest an să însi-
lozeze 14,655 tone porumb şi
21.145 tone de diferite alte nu­
treţuri c'um ar fi sfeclă fura­
însemnate cantităţi de mi­
nereu peste plan. S-au evi­
denţiat brigăzile conduse de
Pavel Miniuc, Nicolae Brăneţ,
Nicolae Raţiu şi altele. Dintre
sectoarele care au contribuit cel
mai mult Ia obţinerea economii­
lor se evidenţiază sectorul III
condus de ing. Tiberiu Corinda
şi sectorul IV condus de ing.
loan Rusu.
Ing: VÂSILE RADULESCU
corespondent
ment. La obţinerea acestor re­
marcabile succese s-au eviden­
ţiat echipele de lăcătuşi condu­
se de comuniştii Gheorghe Li­
ga şi Niţă Vidu, electricianul
Ioan Moga, frezorul Zeno Dră-
gan, sudorul Ştefan Dumitru,
mecanicul Aron Iga şi alţii.
realizînd In acelaşi timp lucră­
rile de pregătire în proporţie de
113 la sută. in privinţa calităţii
cărbunelui extras. cuvinte de
laudă merită minerii sectoare­
lor III si IV.
de aici s-au angajat să depă­
şească cu 2 la sută norma de
calitate pe luna august. Mai sini
doar cîteva zile pină la sfîrşl-
tul lunii şi norma de calitate
a fost depăşită ou 3,5 la sută.
I. CIUBA
corespondent d in 6 a u g u st 1929 şi cu u n gru p
BLOGWRI NOI IN PIAŢA Gă RU DIN HENEDOARA.
un^.^w.ra-OevHlRrcir^BJ' 0W Ti^TE Ţ A R I V S . VW TŢT-VJl !
• Caracter concret şi diferen­
ţiat propagandei tehnice;
• „Prin Ţara Haţegului“ ;
• .Mai multă atenţie dezvoltă­
rii artei teatrale în cadrul case­
lor de cultură (pag. 2-a) ;
• Sport (pag. 3-a) ;
• De peste hotare (pag. 4-a).
4 pagini 20 bani
* ir i l e z i l e i
Au terminat N ici o le e e m o fiv ă cm p ie r d e r e Sporeşte
arăturile de vară Sub această lozincă se desfăşoară între­ numărul
depunători­
Pentru ca ţi în anul viitor cerea­ cerea dintre brigăzile de mecanici şi fo. lor la C.E.C.
lele să aibă condiţii optime dc dez­
voltare, terenul trebuie dc pe acum ehişti de Ia depoul C.F.R. Teiuş. întreţinînd In ra ion u l O-
pregătit prin arătură de vară. De c- în bună stare locomotivele, remoreînd tre- răştie tot mai
fectuarea la timp ţi de calitate a a- m ulţi oam eni ai
ccstci lucrări s-au ocupat cu simţ de rfuri cu tonaj sporit şi folosind raţional m uncii devin d e­
răspundere aproape ţoale unităţile a- p u n ă t o r i la
gricole socialiste din regiunea noas­ amestecul de combustibili inferiori cu C.E.C. A s tfe l s-a
tră. Acolo unde munca a fost mai combustibili superiori, colectivul acestui a ju n s ca în m o ­
bine organizată, această lucrare a şi m entul de faţă
fost terminată. Mobilizînd la lucru depou a reuşit să economisească numai să existe un d e­
toate forţele existente, unităţile agri­ p u n ă tor la al
cole socialiste din raioanele Alba şi intr-o fună 315,4 tone combustibil conven­
Brad au terminat arăturile dc vară
pe întreaga suprafaţă. ţional. Cele mai hune rezultate le-au obţi­
Avansată se prezintă această lucrare nut brigăzile conduse de mecanicii Ioan
şi în unităţile agricole socialiste din
raionul Sebeş şi oraşul regional De­ Pieoş, Aurel Avram, Grigore Medrea şi
va, care au arat pină în prezent pe­
ste 97 la sută din suprafaţa planifi­ Ioan Păcurar.
cată.
S. VASILE
corespondent
Noi utilaje de transport treilea locuitor.
Faţă de aceeaşi
Exploatarea minie­ 48. Prin intrarea in perioadă a anu­ Mineri din Ghelar în drum spre mină.
funcţiune a acestor
ră Teliuc a fost do­ utilaje de transport, lui trecu t, sol­
se realizează o creş­
tată recent cu 4 ma­ tere a indicilor de dul mediu p e li­
utilizare ai excava­ b rete şi p e cap
şini autobasculante de toarelor şi forezelor de locuitor s-a )
cu circa 38 la sută. dublat aproape.
10 tone şi 15 auto­ Cresc gospodăriile
NICOLAE PREDA P. AVRAM
basculante de 7 tone corespondent
corespondent
L capacitate. mărind tinere...
astfel parcul de ma­
tCtşuinl i
tale de floarea soarelui, resturi pentru transpor­
de la grădinile de legume şi masei miniere la
zarzavaturi, rogoz etc. Aseme­
nea cantităţi de furaje însilo- l Prin m u n că patriotică Parcă ieri s-a înfiinţat la Ve- gazie pentru 20 vagoane cerea­
zate sînt deosebit de necesare
dacă avem în vedere faptul că t ţel gospodărie colectivă. Dar au le, o maternitate pentru 25
L lltemiştii ¦dlu salrul Lăsau, aflaţi în vacanţă. Ei au săpat trecut de atunci mai bine de doi scroafe, gropi betonate pentru
l raionul ilia, au hotărîî să par­ 35 m.c. pămînt, prestînd pes­ ani. Şi încă din primul an de 300 tone siloz şi un atelier de
l muncă in marea familie, colec­ fierărie.
ţin ca proprietate obştească pes­ t ticipe prin muncă patriotică te 80 ore muncă patriotică. tiviştii din Veţel au pornit la Fondul de bază a crescut la
te 5.300 de bovine şi 11.200 ovi­ treabă hotărîţi să facă din gos­ 337.831 lei. Aceasta, la sfîrşitul
t la lucrările din G.A.C., care Printre cei mai harnici tineri podăria lor o unitate puternică. anului trecut. Acum, el însu­
t se numără Victor Opreau, lo- Au construit un grajd pentru mează aproape o jumătate de
ne, că acestora trebuie să li se t necesită urgentare. Astfel, ei sif Crăciun şi Ionel Munduca. 70 de vite mari. Tot din primul milion.
asigure o lirană de calitate şi an şi-au procurat numeroase a-
în cantităţi îndestulătoare pen- r an participat la desfundarea nimale, producţia de cereale la Cresc tinerele gospodării şi
hectar au sporit-o simţitor faţă o dată cu ele creşte şi nivelul de
trh perioada de stabulaţie. t iazului din comună. La aceas­ MIRON SIMEDREA de aceea pe care o obţineau viaţă al membrilor lor. La Ve­
t corespondent cinci erau individuali, iar in bu­ ţel, după numai doi ani de mun­
Cu toate acestea însă, pînă la Ç tă acţi'une au răsuuns si elevii getul gospodăriei veniturile bă­ că unită, aproape 50 de colec­
25 august, unităţile agricole din neşti se cifrau la sute de mii tivişti şi-au clădit şi renovat
w f V*./ U-mJ W,/ U v / u / k J V— f U. — J w —/ w J u J i — / 1— 7 u / v - J w J v*./ w / ‘•— J *¦ de Iei. case, vreo 40 la număr şi-au
cumpărat mobilă, alţii aparate
raionul Ilia nu au îusilozat de­ Fondul de bază care la înce­ de ra.dio, biciclete, maşini de
put era aproape inexistent, se spălat şi de cusut etc.
cît aproximativ 1.000—1.200 tone ridicase la 237.857 lei.
porumb şi rogoz, ceea ce este Cumpără oamenii... Cum să
prea puţin faţă de posibilităţile In casele colectiviştilor au în­ nu cumpere din moment ce au
ceput să apară, ba costume de cu ce ?... Cum să nu-1 dea mina
existente aici. haine noi, ba aparate de radio, lui Romulus Gaşpar, să cumpe­
Se impune ca atît consilihl a- biciclete şi cite altele. re, cind a dus acasă anul trecut
unităţilor agricole să ia măsuri In cel de-aJ doilea an, trebu­ aproape 2.500 kg. grîu, mari
pentru urgentarea însilozării po­
rumbului, ţinînd seama că în ce­ rile ş-au pus mai bine pe roate. cantităţi de porumb, cartofi,
le mai multe unităţi acesta a Şi bilanţul s-a încheiat cu suc­ alte produse agricole şi 2.700 de
ajuns în faza de coacere lapte- cese mai însemnate. Producţia lei — în total bucate şi bani în
Ceară.
Mai multă atenţie trebuie a-
cordată şi asigurării necesaru­
lui de fînuri. Pînă în prezent
s-au asigurat doar 6.446 tone fî-
nUri( naturale, borceag, lucer­ de griu a sporit cu mai bine valoare de aproape 15,000 Iei?
na şi trifoi) faţă de 8.500 tone de 300 kg., cea de porumb cu Şi ca el sint mulţi in colectiva
cit prevede planul. aproape 250 Jeg., iar cea de car­ din Veţel...
L A\ IRtNL Y tofi cu mai bine de l.GOO kg. Cresc tinerele gospodării... La
CIUL muşi
la hectar. Cît despre producţia Stretea, ia Sârbi, la Gurasada,
de lapte şi aceasta înregistrase peste tot, gospodăriile noi au
o creştere de circa 300 litri pe dovedit ţăranilor muncitori su­
• La P etroşan i, in sala m u ­ cap de vacă furajată faţă de cît perioritatea muncii unite.
zeului orăşenesc, s-a deschis o se realizase în anul înfiinţării Chiar şi colectiviştii din Lă-
interesantă exp oziţie din creaţii­
le cele mai valoroase ale artiş­ gospodăriei. La baza succeselor său, deşi n-au lucrat in comun
înregistrate a stat in primul decit din anul trecut, au avut
î’înd hărnicia de care au dat totuşi ce să înscrie în bilanţul
tilor pla stici din Valea Jiului. dovadă colectiviştii, experienţa lor. In vara anului 1961 ei au
împrumutată de la vecinii lor, construit un grajd in care pot
Expoziţia a fo s t vizitată pină colectiviştii din Leşnic, din fi adăpostite 75 de vite mari,
Ilia sau din alte gospo­ un saivan pentru 200 de oi, o
in p r e z e n t d e a p r o a p e 5.000 o a ­
m en i ai m u n cii (Godja Dumi­
tru).
• D atorită m uncii difuzărilor dării pe oare le vizita­ remiză pentru atelaje şi un pa­
voluntari de ca rte, ing. Nicoară seră, îndrumările şi sprijinul tul pentru porumb. La sfirşitul
Ic-zefa, M ăăăraş M arta şi Popa pe oare le-au avut permanent acestui an vor avea 140 de bo­
din partea Comitetului raional vine din care 113 vaci, juninc-i
A urel, la E. M. L en ea in u lti­ de partid şi a sfatului popular. şi viţele, 300 de oi, aproape 100
m ele luni num eroşi m ineri şi-au
alcătuit biblioteci personale. A-
ceşti difuzoTi de ca rte au vîn-
d u t p e s t e 1.500 v o lu m e , in v a ­ Şeptelul a crescut şi el sim­ de porci, o mare livadă...
ţitor, iar lingă vechile construc­
loa re de 7.000 lei (C. Băduţă). Pentrh colectiviştii din Mi. In foto : Se pregăteşte un nou E un lucru cotidian in satele
• Z ilele tr e c u te la clu bu l halţ, raionul Alba, grădina de transport de legume şi zarza­ ţii s-au mai ridicat încă ^%*noăStre de azi, unde gospodă­
vaturi care va lua calea ma­ grajd pentru 50 capete vite riile colective se întăresc oon-
m u n citoresc din Lupem a avut zarzavaturi care ocupă 9 ha. gazinelor O.A.D.L.F. mari, o remiză pentru atelaje, tinuu.
constituie o sursă permanentă un patul pentru porumb, o ma­
loc o întîlnire a tinerilor m i­ de venituri băneşti. De la în­ V. PîTA N
ceputul anului şi pînă în pre­
n eri cu participanţi'' la greva
zent ea a adius gospodăriei ve­
nituri în valoare de aproape
200.000 Iei.
de realizatori ai film ului artis­
tic-d ocu m en ta r „L u pen i - ’29“
(E. Popa).
amu muter
R ecitesc cu aten ţie in carnet p e r a b rig ă zii sa le: 200 to n e p iesă d e -.teatru tra n sm isă la
n u m e le m in eru lu i p e c a r e toţi. p este plan. radio, fiul îşi fa ce loc p e g e­
îl r o s te s c nu numai. în mină, nunchele tatălui.
ci şi la „ z i“ . R ecitesc şi a d re­ Cu 7 luni. în u rm ă r o s tis e
sa. In tr-ad evăr, sin t pe B u­ in adunarea de partid angaja­ N icolae Dănăilă este un om
levardul R epublicii din H une­ m entul brigăzii sale: „ in fie ­ com unicativ. G ăseşte subiecte
doara. O stradă lungă, largă care trim estru vom da p este destule pen tru discuţii. A m in­
şi străjuită de blocuri zvelte p la n 75 to n e m in e r e u “ . N im en i tiri din călătoriile prin Bucu­
cu cîte trei eta je. Am ajuns in nu s-a îndoit o clipă că N ico­ reşti. Apoi discuţii despre pla­
d r e p tu l b lo cu lu i T 1. Dar... lae Dănăilă ar p u tea să ră ­ iurile natale din M oldova, d es­
mână dator m ăcar cu vreo to ­ pre felul cum a fost decorat
— E în şu t! nă din a n g a ja m en t. II c u n o ş ­ cu Ordinul M uncii clasa Ill-a ,
teau prea bine p e acest m i­ despre staţiunile de odihnă pe
Mina Teliuc îţi apare ca ner care socotise atent toate care le-a vizitat în concediile
un uriaş am fiteatru. P rintre rezervele şi posibilităţile oa­ din ultim ii ani, intîm plări din
m u lţim ea a g reg a telo r de tot. m enilor din brigadă. Aşa se viaţa şi m unca m in erilor săi.
felul, oam enii se disting r e ­ f a c e c ă şi in n u m a i 20 d e zile V orbeşte şi despre ceea ce vrea
pede. să-şi mai cum pere. Pentru în ­
din luna august, a dat încă cep u t în program ul fam iliei e
La o r iz o n tu l 180 din s e c to r u l cum părarea unei garnituri de
li deosebesc reped e silueta 180 to n e m in e r e u p e s te s a r c i­ m o b ilă cu v r e o 7.000 lei şi a
m inerului N icolae Dănăilă. O- nile de plan. unui nou aparat de radio de
riiul fa c e u n sem n şi u n alt preferinţă cu pikup. La ciş-
vâgonet încărcat cu m inereu ...Ş u tu l s-a. term in a t iar c ă ­ tîgul lunar — niciodată sub
porneşte. Facem cunoştinţă. tr e sea ră n e a flă m clin n ou
Are un chip ca de bronz p este p e Bulevardul R epublicii din 2.000 le i — c u m p ă ra rea u n o r
care se prelungesc picături de H unedoara. M inerul Nicolae
sudoare. Este energic şi m ereu Dănăilă îşi aranjează aparta­ asem enea lucruri nu-i o p ro ­
preocupat, de bunul m ers al m entul piâm it de curind. blem ă pen tru m inerul Nicolae
m uncii. Nici nu m -l puteam Dănăilă.
închipui altfel p e Nicolae Dă­ — Aragazul, treb u ie să -l p u ­
năilă., d e v rem e c e o m a re p a r ­ I n tr -u n târziu n e d esp ă rţim .
nem în colţul, acela îi spune M inerul Nicolae Dănăilă tre­
te din m inereul scos p este plan soţia. A ju tă-n e şi iu N icuşor.
buia să se pregătească p en tru
in prim ul sem estru al anului Nicuşor este fiul m inerului.
Pasiunile lor sint com une. o nouă zi de muncă.
de către sectorul II este o- Cind- tatăl se apleacă asupra
u n ei cărţi. N icu e s t e lingă el. I. MANEA
iar cind ascultă cu a ten ţie o