Page 88 - 1962-08

şaf. ?
Pînâ la sfîrşi^ui cimAii în fiecare G, A. C. 4 0 bovine,
6 0 porcine şi 100 ovine ia suia sie hscfare !
ÂmisMaiele — supsă ifiisemoată,
de venituri pentru g©sp©dă&°
colectivă
Gospodăria noastră colectivă
se numără printre unităţile ti­
nere din raionul Orăştie. I-am
pus bazele la începutul acestui
an. Pentru a obţine din primul
an de activitate rezultate cit
mai bune în muncă, avind în
permanenţă sprijinul Comitetu­
lui raional de partid Orăştie şi,
ţinînd seama de recomandările
făcute de Consfătuirea pe ţară
a colectiviştilor, ne.am orien­ 449 ha., iar în cultură dublă am
tat spre crearea şi dezvoltarea semănat porumb furajer şi sorg.
ramurilor de producţie care să De asemenea punem mare bază
ne aducă venituri mari şi per­ pe asigurarea a cel puţin cîte
manente. De aceea, alături de 10 tone de nutreţ însllozat pen­
cultura cerealelor, am pus un tru fiecare vită mare. In acest
accent deosebit şi pe zootehnie,
sector pentru dezvoltarea căruia
avem condiţii din cele mai priel­
nice. în această privinţă putem
arăta că la început deţineam în
proprietate obştească doar cî-
teva animale de muncă. Acum
însă, sectorul zootehnic cuprin­
de peste 150 bovine, peste 100
ovine, 16 scrofiţe şl un număr
însemnat de păsări. Pentru rea­
lizarea acestor obiective am pri­
mit un sprijin preţios 'din par­
tea statului, prin creditele pe
care ni le-a acordat. Procurarea
ovinelor şi a păsărilor s-a fă­
cut numai din fondurile gos­
podăriei.
In scopul de a obţine rezul­
tate economice cît mai bune,
atenţia principală a consiliului
de conducere al gospodăriei, în­
drumat în permanenţă de că­
tre organizaţia de partid, a
fost îndreptată spre cumpăra­
rea din timp a întregului efec­
tiv de animale planificat.
Pină acum am procurat În­
deosebi de la colectiviştii din sat timp a grajdului pentru adă-
care au oferit animalele spre
vînzare, 40 vaci de lapte şi 108
viţele, asigurîndu-ne în felul
acesta efectivul matca planifi­
cat pentru anul 1965. O parte
din vacile procurate au şi fătat.
Viţeii i-am contractat cu sta­
tul iar viţelele le reţinem pen­
tru prăsilă. îngrijind şl fura-
jînd bine vacile, am reuşit să
obţinem producţii sporite de
lapte, din care o cantitate în­
semnată am şi predat-o la
I.C.I.L.
De creşterea animalelor se
ocupă colectivişti harnici şi pri­
cepuţi. Printre îngrijitorii frun­
taşi se numără Ioan Stăneioiu,
Axente Lomănar, Nicolae Stăn-
cioiu şl alţii.
Ştim că o condiţie hotăritoa-
re de care depinde realizarea
planului de dezvoltare a zooteh­
La clubul elevilor si studenţilor din D eva zarea acestui lucru există la fie­
Secţia de învăţăm,înt a Sfatu­
lui popular al oraşului, în co­
laborare cu Comitetul orăşe­
nesc U.T.M. din Deva, au orga­
nizat pentru elevii şi studenţii
veniţi în vacanţă, un club. Aces­
ta funcţionează în cadrul clu­
bului muncitoresc al sindicate­
lor din localitate.
Dacă un timp destul de înde­
lungat după deschiderea clubu­
lui, datorită lipsei de preocu­
pare a organizatorilor acţiunile
desfăşurate aici, de altfel foarte
rare, erau mult sub nivelul po­
sibilităţilor existente, lipsite de ţii veniţi în vacanţă vor vorbi
participarea elevilor şl studen­
ţilor, în prezent situaţia s-a
schimbat. Atît secţia de învă-
Calitatea produselor depinde
în foarte marc măsură de in­
troducerea în procesul de pro­
ducţie a celor mai noi realizări
ale ştiinţei şi tehnicii, de apli­
carea în practică, pe scară largă
a tehnologiei avansate. Este
foarte important ca muncito­
rii şi tehnicienii să fie infor­
maţi despre performanţele ca­
litative ale celor mai bUne pro­
duse similare de pe piaţa mon­
dială, să aibă în permanenţă po­
sibilitatea de a compara ce pro­
duc ei cu produsele asemănă­
toare din cele mai dezvoltate
ţări din punct de vedere tehnic-
ind'ustrial, la ce nivel calitativ
au ajuns produsele fabricate de
Uzina respectivă, ce mai e de fă­
cut în această direcţie.
La Combinatul siderurgic din
Hunedoara sosesc un mare nu­
măr de cărţi tehnice, reviste,
referate din diferite ţări, nume­
roase traduceri elaborate de
Institutul de documentare teh­
nică, etc. Biblioteca cabinetului
tehnic dispune de aproximativ
15.000 volume cărţi tehnice, 21
de publicaţii privind siderurgia
din U.R.S.S., 15 titluri de lu­
crări din ţările de democraţie
populară, precum şi 46 publi­
caţii din alte ţări. Biblioteca
mai dispune de 20 caiete selec­
tive pe specialităţi, 7 titluri de
lucrări de nivel mediu în aju­
torul muncitorilor şi maiştrilor,
precdni şi alte numeroase ma­
teriale de informare, fascicole
documentare, îndi*umări tehnice
etc.
Cum sînt folosite aceste ma­
teriale ? în ce măsură ajută ele
ca în combinat să se aplice me­
tode şi procedee tehnologice
noi care apar în tehnica mon­
dială ?;
niei o constituie asigurarea ba­
zei furajere. De aceea, ne-am
preocupat cu mare grijă de spo­
rirea producţiei de furaje. In
acest scop am extins suprafe­
ţele destinate culturilor ascun­
se de trifoliene, cît1şi culturile
duble şi intercalate. Aşa, spre
exemplu, am însămînţat trifoi
sub plante protectoare pe 80 ha.,
fasole şi dovleci în porumb pe
scop pe cele 20 ha. cu porumb
pentru siloz am aplicat cîte două
praşile mecanice şi două ma­
nuale pe rînd. O atenţie deo­
sebită am acordat-o recoltării
şi depozitarii la timp a finului
de pe cele 313 hectare. Produc­
ţia de fin rezultată de pe a-
ceastâ suprafaţă satisface ne­
cesarul pînă la recolta anului
viitor. Pentru a ne crea şi o oa­
recare rezervă de furaje, în a-
ceste zile vom trece la asigura­
rea frunzarelor pentru ol. Toto­
dată ne pregătim să începem şi
insilozatul porumbului.
In anul viitor, ţinînd seama
de faptul că efectivul de ani­
male este în continuă creştere,
vom da o dezvoltare şi mai mare
bâzei furajere. Pentru a asi­
gura producerea conveierului
verde, încă din toamna acestui
an vom cultiva 10 ha. cu secară
furajeră şi 35 ha. cu orz.
In prezent atenţia noastră este
îndreptată spre realizarea la
postirea a 100 capete vite mari.
Materialul de tîmplărie, pietri­
şul. cărămizile, cimentul şi ce­
lelalte materiale le-am procurat
aproape în întregime, mare
parte din ele din surse locale.
La grajdul pe care-1 vom con­
strui a fost săpată fundaţia, Ur-
mînd ca echipa de constructori
să înceapă şi ziditul.
Pentru realizarea sarcinilor ele
producţie în sectorul zootehnic,
consiliul de conducere al gos­
podăriei va acorda o mare
grijă ridicării calificării profe­
sionale a îngrijitorilor, pentru
ca aceştia să poată aplica în
practică metodele ştiinţifice de
creştere a animalelor.
IOAN BUCUR
vicepreşedinte al gospodăriei'
colective „Drumul belşugului“
Romos raionul Orăştie
ţămînt, cît şi Comitetul U.T.M.,
analizînd cu simţ de răspundere
lipsurile manifestate, au trecut
ia înlăturarea lor, actlvizînd clu­
bul. Astfel, de la începutul lunii
august s-a întocmit un program
al clubului pe zile, care cuprinde
acţiuni interesante, variate şi
atrăgătoare, ca lecţii pe teme de
literatură, politice, ştiinţifice
cursuri de iniţiere şi perfecţio­
nare la şah şi tenis de masă,
întreceri sportive, audiţii mu­
zicale, excursii in împrejurimile
Devei etc. De asemenea, studen­
elevilor în cadrul unor acţiuni
despre profesia aleasă, despre
condiţiile minunate de studiu
Caracter concret şi diferenţiat,
propagandei tehnice
Trebuie spus că în urma ana­
lizei făcute de către comitetul
sindicatului şi conducerea com­
binatului, au fost iuate o serie
de măsuri a căror eficacitate a
fost verificată în practică. Ast­
fel, pentru a se da propagandei
tehnice o orientare mai pre­
cisă spre problemele concrete
ale uzinei, conducerea combina­
tului a hotărît ca din punct de
vedere administrativ cabinetul
tehnic şi biblioteca tehnică —
unităţi care au mare rol în a-
ceastă privinţă — să fie subor­
donate serviciului tehnic, rea-
lizîndu-se în felul acesta o strîn-
să colaborare între factorii cei
mal competenţi pentr'a a pro­
paga cunoştinţele tehnice. De
asemenea conducerea combina­
tului a repartizat la cabinetul
tehnic şi la bibliotecă un număr
de ingineri şi tehnicieni bine
pregătiţi, care cunosc bine spe­
cificul muncii în combinat, ca­
pabili să se desedree cu uşurin­
ţă în literatura de specialitate,
să sesizeze noul, să aducă o con­
tribuţie importantă la îmbună­
tăţirea documentării şi propa­
gandei tehnice. Aceştia sînt oa­
meni pe care conducerea com­
binatului şi comitetul sindica­
tului se bizuie în primul rînd.
în organizarea conferinţelor şi
convorbirilor pe teme tehnice în
munca de difuzare a literaturii
de specialitate.
O primă chestiune a propa­
gandei tehnice 9, flpnstithîe popu­
D R H M H T R O C T 7iT .T R M H T 777
Mai multă atenţie
ariei teatrale în cadrul
caselor de cultură
Unităţile culturale din regiu­
ne care au cele mai mari posi­
bilităţi de a dezvolta arta tea­
trală cu amatorii sint casele ra­
ionale şi orăşeneşti de cultură.
Experienţa a dovedit ca spec­
tacole ca cele prezentate în ca­
drul bienalei de teatru „I. L. Ca-
ragiale“ de casele raionale de
cultură cu piese ca „Oameni
care tac“ de al Voitin, „Un iaz...
şi o poveste cu haz“ de Natalia
Gheorghiu , „O noapte furtu­
noasă“ de I. L. Caragiale etc.
s-au bucurat de succes.
Cu toate acestea, casele de
cultură din regiunea noastră
au rămas încă datoare publicu­
lui în ceea ce priveşte pregăti­
rea şi prezentarea unor spec­
tacole de teatru bine puse la
punct, bogate în conţinut. Ast­
fel, la Haţeg, unde a funcţionat
şi o secţie externă de regie a
Şcolii populare de artă din Pe­
troşani, într-un an s-a pus în
scenă doar o piesă intr-un act
(„Soarele a răsărit la miezul
nopţii“ de Y. Birlădeanu).
La Casa de cultură din Sebeş,
în şase luni s-a pus în scenă de
asemenea numai o singură pie­
să („Neamurile“ , de T. Buşecan),
iar la Casa de cultură din Alba
Iulia, tot o piesă, in două acte.
Nici la Casa de cultură din
Orăştie lucrurile nu Stau mai
bine. Aici, numai cu doi ani în
asigurate de partid şi guvern,
despre felul cum îşi organizea­
ză timpul liber.
Clubul elevilor şi studenţilor
din Deva a început să desfă­
şoare o activitate rodnică, bine
organizată, care va contribui la
îmbogăţirea cunoştinţelor celor
ce-1 frecventează, la recreerea
lor. Secţia de învăţămînt şi Co­
mitetul U.T.M. al oraşului Deva
au însă sarcina să vegheze la
respectarea programului întoc­
mit, la continua lui îmbogăţire
cu noi şi noi acţiuni, care să
facă vacanţa elevilor şi studen­
ţilor şi mai plăcută.
D. NAN
larizarea, în scopul cunoaşterii
de către un cerc cît mai larg
de muncitori, tehnicieni şi ingi­
neri, a literaturii de specialitate,
în acest scop se folosesc diferite
metode şi mijloace. Astfel, ca­
binetul tehnic întocmeşte lunar
buletine despre cărţile tehnice
apărute în perioada respectivă
şi care se distribuie Ia fiecare
secţie în parte. în aceste bule­
tine sînt făcute prezentări scur­
te ale unor cărţi tehnice de unde
muncitorul poate vedea despre
ce este vorba într-o carte teh­
nică noii apărută. Fireşte că în
aceste buletine cele mai multe
probleme ce sînt prezentate se
referă la furnale, oţelăria Mar­
tin, laminoare, protecţia mun­
cii etc.
O altă formă a propagandei
tehnice este şi aceea a organi­
zării unor Sirtîlniri ca „Marţea
feroviarului“ său „Miercurea
maistrului“. Ea una din aceste
întîlniri a vorbit tovarăşul Ni­
colae Cătană, directorul general
al combinatului, despre istori­
cul şl perspectivele de dezvol­
tare ale combinatului şi a ora­
şului Hunedoara. Tov. ing. Mir-
cea Pop eseu a vorbit în cadrul
Unei „Miercuri a maistrufui“
despre rolul maistrului în pro­
ducţie. iar tov. ing. Ton Ionică
despre indicii telinico-econo-
mici ai planului de stat.,
Toate acestea sînt desigur cî-
teva lucruri bune, care au con­
Sarm isegetuza, vestita aşezare ]
L rom anii, păstrează pînă în zi-
lele noastre vestigiile unor v re-
«.
t paraţiei de a transm ite cit mal
t m uri îndepărtate. A ici vin nu- 1
l m eroşi vizitatori din (ară şi de 1
l peste hotare pentru a adm ira 1
i ruinele vech ii cetăţi. In anii re- ^
1 g im u tu i d e m o c r a t-p o p u la r v isă , -j
1 Sarm isegetuza capătă un colorit ¦^
Ll n o u d a to r ită c o n s tr u c ţiilo r r id i- "j
urmă s-au pregătit concomitent t ca le de localnici.
piesa „Surorile Boga“ de H. Lo-
vinescu, opereta „Ana Lugoja- L In fo to : V ed ere din Sarm ise-
na“ şi două piese de teatru în­ Lc g e t u z a : S fa tid p o p u la r co m u n a l. 4
tr-un act. In acest an însă, la --l ---Is-i
aceeaşi casă de cultură, s-a pus
„PRIN ŢARA HAŢEGULU
în scenă cu greu o singură piesă
în două acte. Aceeaşi situaţie Deşi tînără, brigada artistică de a-
se găseşte şi la Hunedoara şl gitnţie a Casei raionale de cultură
din Ha(eg s-a impus ca o formaţie
Ilia. bună, cu reale posibilităţi de creştere.
Din întreaga regiune, doar la
E justă orientarea creatorilor tex­
casa raională de cultură din tului (Spătaru Aristică şi Chiriţă A-
Brad, numărul membrilor activi lexandru) de a alcătui un program
ai colectivelor de teatru este co­ inspirat din realităţile noi ale locali­
respunzător, ca şi activitatea tăţilor raionului.
lor obştească.
Frumoasa şi bogata ţară a Haţegu­
E o situaţie care trebuie să lui era denumită în trecut „ţara celor
dea de gîndit în primul rînd co­ 18 castele“. La Sîntămaria, Săcel,
mitetelor raionale pentru cultu­ Dcmsuş, Nălaţ etc. huzureau con­
ră şi artă, avind în vedere că ţii şi grofii, iar truditorii pămîntului
In regiunea noastră la unele că­ îşi tîrau viaţa de azi pe mîinc, flă-
mine culturale, cum sint cel rnînzi, dezbrăcaţi şi batjocoriţi.
din Săsciori, Cimpa, Deva, ac­
tivitatea teatrală cu amatorii Frumuseţile tulburătoare ale munţi­
depăşeşte nivelul unor case de lor, roadele pămînturilor mănoase e-
cultură. rau proprietatea exploatatorilor.
Doar este ştiut: casele de cul­ August 23 a adus lumină şi pe
tură sint obligate să pregăteas­ aceste meleaguri. Oamenii au devenit
că piese de teatru cu care să dea stăpîni pe viaţa şi munca lor.
spectacole model pentru cămi­
nele culturale. Or. de-a lungul Să facem şi noi o călătorie, înso­
ultimilor trei ani (aceasta şi din ţind brigada artistică de agitaţie, prin
vina casei regionale a creaţiei satele renăscute ale raionului Haţeg.
populare), nici o casă de cul­
tură nu a întreprins un turneu La Sîntămărie cu ajutorul brigăzii
metodic la sate, ia care să par­ vizităm gospodăria agricolă de stat,
ticipe artişti amatori şi instruc­ profilată pe creşterea animalelor. Fa­
tori ai căminelor culturale, cu cem cunoştinţă cu inginerul şef. De
cave să se poarte apoi discuţii la el aflăm că gospodăria arc 550 de
privind conţinutul şi calitatea vite de rasă, 200 de scroafe, 150 de
stupi. Averea gospodăriei se dezvoltă
continuu. Anual ea va livra statului
9.600 kg. de carne.
Gospodăria agricolă colectivă din
Silvaşul Inferior este milionară. De
artistică a spectacolelor vizio­ la înfiinţare şi pînă acum numai din
vînzarea animalelor contractate cu
nate. Posibilităţi pentru reali­ statul, colectiviştii au obţinut.suma de
1.500.000 lei. Oameni harnici, munci­
tori, silvăşenii s-au apucat de treabă
care casă de cultură. „cu mînecile suflecate“. An de an a
sporit avutul obştesc, a crescut fondul
In special trebuie să se acor­ de bază, s-a mărit valoarea zilei-
de o atenţie sporită includerii muncă. Ţăranii, care în trecut fră-
în repertorii a pieselor într-un mîntau noroaiele uliţelor desfundate
act pe teme actuale. Trebuie ale satului, în picioarele goale, şi-au
pregătite mai multe spectacole cumpărat motociclete. In casele lor lu­
de nivelul celor de la Brad („Oa­ minate cîntă aparate de radio, iar
meni care tac“ ) şi Alba Iulia mobila de ultimul tip le-a devenit fa­
(„Un iaz... şl o poveste cu haz"), miliară.
distinse cu premiul I pe regiu­
ne, în cadrul bienalei de teatru
„I. L', Caragiale“ din acest an.
Casele raionale şi orăşeneşti
de cultură din regiunea noas­
tră pot şi trebuie să demonstre­
ze că activitatea teatrală de
amatori desfăşurată poate fi
îmbunătăţită.
.• E. USKAR
metodist al Sasei regionale a
creaţiei populare
nicienilor şi inginerilor la aces­
te acţiuni este defectuos. Nu este
suficient a anunţa aşa, într-o
doară, că la cabinetul tehnic se
tribuit la răspîndirea cunoştin­ ţine o recenzie, fără ai explica
ţelor tehnice, la înarmarea ma­ miezul problemei, prin mijloacele
selor de munciiori, ingineri şi de care dispune fiecare secţie
tehnicieni cu procedeele avan­ (afişaj, convorbiri de la om la
sate ale tehnicii mondiale. cm etc.).
Trebuie însă spus că munca Se mai păstrează încă practi­
de popularizare a literaturii ca ca la unele consfătuiri de
tehnice are şi deficienţe. Este producţie, sau adunări sindi­
vorba de organizarea unor re­ cale, la începutul şi Ia sfirşitul
cenzii, vizionări de filme teh­ şedinţei cineva de la cabinetul
nice etc. care să trezească în tehnic, sa\i din cadrul secţiei
mijlocul muncitorilor şi tehni­ să prezinte sumar o carte nou
cienilor gustul pentru studiu. Sn apărută. Aceasta deiiumindu-se,
afară de prezentarea unor cărţi chipurile, recenzie. A le ames­
de către tov. ing. Traian Gheor- teca aşa. la Un loc, este o trea­
ghiţă, Ion Muridşan, Ion S'urdu bă de inîntuială, care nu duce
şi Dan Coiistantinest'u, în a- la rezultatele dorite.
ceastă direcţie nu s-a mai fă ­
cut nimic în plus. Comitetul Dar propaganda tehnică nu se
sindicatului din combinat nu rezumă numai la atît. Ea pre­
sprijină suficient aceasta la­ supune şi alte preoettpări. De
tură a muncii, lucru reflectat pildă, organizarea Unor grupe
de slaba participare a munci­ de studiu care să dupriridă mun­
torilor la organizarea unor re­ citorii, inginerii şi maiştrii, care
cenzii, informări tehnice etc. De să urmărească literatura de spe­
pildă, cabinetul tehnic a orga­ cialitate într-Un anumit dome­
nizat în ziua de 18 iulie o in­ niu, să cerceteze caracteristicile
formare tehnică în cadrul că­ tehnice şi calitative ale celor mai
reia ing. Anastasie Zab’unov bune produse similare pe piaţa
avea să vorbească despre „Nou­ mondială în comparaţie cu cele
tăţi în siderurgie“ . Această in­ prodUse de combinat, şl care să
formare n-a avut loc deorece vină cu propuneri pentru ridi­
carea necontenită a nivelului
nu s-a prezentat nimeni. într-un tehnic al producţiei. Or, in a-
ceastă direcţie nu s-a făcut ni­
fel asemănător s-a întîmplat şi mic. Este cazul ca organele com­
petente să ia măsuri pentdu a
cu filmul tehnic „Automatica şi antrena un număr cît mai mare
oţelul“ la care a participat ’de muncitori, tehnicieni şi in­
un număr foarte restrîns de to­ gineri la studierea literaturii
varăşi. Ce denotă acest luci<U 7 tehnice de specialitate —; con­
Că sistemul de popularizare şi diţie importantă a succesului
mobilizare a muncitorilor, teh­ iii "bătălia pentru o calitate
meretî mai bună a producţie!.
O. CHIŢIGOJ
Pe scurt le la corespondenţii voluntari
o Brigada artistică de agita­
ţie a căm inului cultural din G u-
rasada a prezen tat un program
intitulat „P en tru fruntaşii n oş­
tr i“ în fa ţa a p e s t e 80 d e c o ­
lectivişti. A ceştia au aplaudat
cu căldură p e interpreţi, din­
tre care s-a u rem a rca t: M ariana
Citibiu, Lucrcţia D ehel, Tatiana
O r şa, P u tu K a tk a şi a lţii (A.
Ardirica).
o S tudenţii anului II — p re­
p a ra re de la In s titu tu l d e m in e
din P etroşani, teh n icien ii anu­
lui I şi elevii m aiştri ai anului
II, secţia p rep a ra re, de la G n i-
pul şcolar' m iner-P etroşani, au
fă c u t p r a c tic a d e p r o d u c ţ ie In
acest an la P reparaţia căr-
bunelui din Petrila. Bl au
avut prileju l, m uncind in di­
ferite sectoare ale preparaţiet
să-şi consolideze cu n oştin ţele
teo retice şi să a cu m u leze o serie
de noi cunoştinţe legate de sp e­
cificu l specialităţii. D em nă de
rem arcat este strădania depusă
) de aceştia, p recu m şi grija c o ­
) lectivului de m uncitori, teh n i­
cien i şi in gin eri din cadrul p re-
m ult din exp erien ţa activităţii
lo r d e p r o d u c ţie , (ing. Ioan Jer-
ca şi Petru Găină).
0 Uzina de p rep a ra re din G u-
rabarsa şi celelalte întreprinderi
din loca lita te sint to t m ai des
vizitate de excu rsion işti din r e ­
giunea n oastră sau din alte r e ­
") giuni. R ecent, u n grup de e-
levi din com una Sîntana, r e ­
1 giunea Banat, altul de studenţi
de la I. M. P etro şa n i şi o serie
In alt tablou se arată că în Peş-
teniţa, gospodăria arc 45 de vaci, 80
de porci, 15 cai, 20 de boi şi peste
200 de oi. Pentru adăpostirea anima­
lelor s-au construit două grajduri, co­
cini şi maternitate pentru scroafe, co­
teţe pentru păsări. Colectiva din Peş-
teniţa şi-a cumpărat camion, iar o-
goarele sale sînt lucrate mecanizat.
Sarmisegetuza este vestită nu nu-
Din experienţa brigăzii
artistice de agitaţie a
Casei raionale de cnîtură
H aţeg
numai prin vestigiile trecutului isto­
ric. Aici se dezvoltă una din cele mai
puternice gospodării din raion, în
care şi-au unit avutul cele 189 de
familii. întărirea cconomico-organiza-
torică a gospodăriei, dezvoltarea mul­
tilaterală, preocupă pe fiecare colec­
tivist. După deviz, construcţia grajdu­
lui ridicat de curînd ar fi necesitat
suma de 282.000 lei. Punînd în va­
loare resursele locale, muncind cu
sîrg şi dragoste pentru sporirea averii
obşteşti, colectiviştii din Sarmisegetuza
au economisit suma de 212.719 lei.
Să poposim şi la Nălaţ. Aloi, în
castelul grofului de altădată, azi pro­
prietatea poporului, îşi refac sănăta­
tea şi se adapă la izvoarele ştiinţei
şi culturii copiii oamenilor muncii.
Brigada ne informează că în trecut,
numărul şcolilor din mediul sătesc era
foarte mic în raionul Haţeg, iar că­
minele culturale şi bibliotecile ine­
xistente. Peste 12.000 de analfabeţi a
lăsat „moştenire“ regimul burghezo-
moşieresc.
PE ecran : „n u m a i O GLUMĂ a
ţ F ilm u l „ N u m a i o g lu m ă " e s te d e a u n a a p r o a p e d e ea . E l b “'\
o producţie a studiourilor dm R e­ consola în urma eşecurilor re­
publica Populară Ungară.
Iată p e scurt con ţin u tu l lui.
E lelha B en d e este casieră la un îm prejurări. In c e le din urmă,
cinem atograf. D eşi în vîrstă d e cînd E telka îşi va regăsi natura­
p este 40 d e ani, continuă să se leţea , ju d ecă toru l E n dre îi va d e ­
com porte ca o fetişcană, provocind
ilaritate prin aerul său ridicol,
n eg lijen t.
Cu p rileju l plecă rii in con ced iu
p e m alul lacului B alaton, ea se relatat m ai sus, fa ce parte dintre
h otăreşto să se schim be. E telka ia c e le m ai reu şite prod u cţii ale stu­
p oza u nei m o n d en e a fecta te, se d iou rilor m a gh ia re din u ltim ii ani.
îm bracă extravagant. D in dorinţa T urnat după scenariul lui M ariassy
d e a părea cît m ai tînără, încearcă
să ia pa rte la citeva aven tu ri, dar
e le se term ină, cum era d e aştep­
tat d e altfel, în ca teg orice eşecuri
sentim entale. A cestea , desigur, au E va, P sota Iren, şi alţii.
9 in flu en ţă m orală asupra lui E -
telita. /
1J u d e c ă to r u l E n d r e P in te r , p r ie ­ 'D eva în tr e 27— 3 0 a u g u st a.c.
ten al ei, se v a afla tnsă în tot­
Nr. 2388
de elevi de la Şcoala de 8 ani
din Teliuc au luat cunoştinţă
d e p r o c e s u l de p r o d u c ţie d e la
uzina de preparare, atelierele
centrale, flota ţte şi uzina elec­
trică (Pavel Jurjiţa).
® Z ilele trecu te la căm in u l
cultural din M iercurea, colecti­
vul teatral de am atori din lo ­
calitate a prezen tat piesa „S oa ­
r e le a ră să rit la m iezu l n o p ţii“>
de V. B irlădeanu. Cei p este 370
d e sp ecta to ri au vizi.onat u n
sp ecta col reu şit la succesul c ă ­
ruia au contribuit, în afara in s­
tructoarei E leonora Nistor, in­
terpreţii M arioara Jurca, M eu
P etru, Maia D itrich, M eu P aş-
tiu şi a lţii (Maria Olteanu).
0 La E xploatarea m inieră D e ­
va îşi desfăşoară a ctivitatea o
brigadă artistică de agitaţie
care a prezen tat de curină un
şir de program e. In tre co m p o ­
nenţii el intîlnim m uncitori ca
Hangariu Dum itru, Diaconu Sil­
viu, T ucm eanu Florea, Diniş
Ioan, care deşi au ieşit pen tru
prim a dată p e scenă,, au in ter­
pretat bine rolurile încredinţate.
Cei mai buni interpreţi ai bri­
găzii sin t tov. V esa Ana, Flo-
rica Pop, Z oie Carabaş, Vesa
Iacob, R usalina Zaharia, Nar.î-
ţă Voicu.
La co n cu rsu l „ P e plalurH'e
H unedoarei“ , această brigadă ‘ a
ocu p a t locul I p e oraş, în c o n ­
c u r e n ţă cu a lte 12 b rigă zi. Un
m erit d eoseb it în pregătirea ar­
tistică a p ro g ra m elo r îl au in ­
structorii L .sto ica şi F. Am bro-
zlu (A!. Filip).
Azi în întreg raionul sînt peste 100
unităţi şcolare, în care învaţă 4700
elevi; la sate funcţionează S0 de că­
mine culturale, biblioteci cu mii de
volume, cinematografe. Cultura a de­
venit un bun al maselor muncitoare.
Vreţi să vă petreceţi timpul liber
în mod plăcut şi instructiv? Locurile
pitoreşti din munţii Retezatului vă
stau la 'dispoziţie. La cabanele Pie­
trele, Baleia, Gura Zlata sau Gura
Apei vin să se odihnească muncitori,
ţărani colectivişti şi intelectuali.
'Am putea numi programul brigăzii
casei de cultură un fel de „monogra­
fie artistică“ a raionului Haţeg. Ver­
sul alternează cu dialogul în proză,
iar cîntecul popular din folclorul lo­
cal ocupă un loc important în pro­
gram. De fapt, procedeele folclorice
sînt larg folosite de către creatorii
textului, rcalizînd în acest fel pasaje
emoţionantei r„ ,
P e-u n filelor d f'p l a i ,
P e -o gură d e rai,
U nde clătinaţi
C od ri din C arpaţi,
F ru n za -n cet îşi stmă
T o t a v oie bună,
Iar sub goana lor
M urm urind uşor
S treini astăzi spune
T o t d e vrem u ri bune...
Important este faptul că brigada
artistică de agitaţie a casei de cul­
tură a „pornit la drum“. Drumul a-
ccsta trebuie să treacă şi prin alte
sate din raion, să arate şi pe mai
cleparte înfăptuirile din „Ţara H aţe­
gului“ în anii puterii populare, să-i
mobilizeze pe oamenii muncii la ob­
ţinerea unor noi succese.
CLEM EN TE C O N STA N TIN
metodist principal la Casa regională
a creaţiei popularc-Dcva
p eta te, o v a sfătu i cu b lin d cţc şi
tact cum să p roced eze în d iferite
v en i m ai m ult d e cit un sim plu
prieten, iar ea îşi va afla adevă­
rata fericire.
Film ul, al cărui conţinut l-am
Judit, în regia lui K eleti M artin,
el aduce pe ecran cunoscuţii ac­
tori m aghiari T oln a y Klara, La-
tabar Kalm an, P ager A n ta l, Vass
Film ul „N um ai o glum ă“ rulează
la cin em a togra fu l „P a tria " din
1
In clişeu : O scenă din film .