Page 9 - 1962-08
P. 9
TXTfiy- j PROLETARI D W TGATE ŢĂRI ÎA, XINIŢI-VX !
tiu tied,
«ara-D eva
i» «
Manevranţii Ioan
1opliceanu şi Tra-
ian Răclos, de la
cabina de coman
dă a laminorului
Anul XIV. Nr. 2366 Vineri 3 august 1962 4 pagini 20 bani de 800 mm. al
C. S. Hunedoara,
ştiu că o greşeală
Ce propuneţi pentru îmbunătăţirea calităţii metalului duce la rebut. De
aceea, ei lucrează
Cu ajutor preţios ŞTIRILE ZILEI cu multă atenţie.
ni-1 pot da constructorii "<—*/—•/—' /
• In sprijinul brig&xslor ]
Si noi considerăm că rubrica de formare, şi turnare. Aceasta rice, care s-au aplicat cu stric- 1>’- Pentru înlăturarea greutăţi.lor s‘>
d<, discuţii „Ce propuneţi pen a permis trecerea la un proces teţe.
tru îmbunătăţirea calităţii me tehnologic îmbunătăţit. t în aprovizionarea sectoarelor ¦
talului“ din ziarul „Drumul so Dar, rezultatele ce le-am ob-
cialismului" este bine venită. A- In vederea creşterii durabili- ţinut pînă acum nu ne mulţu- ţ- E.M. Deva cu materialele ne- ^
ceasta, cu atit mai mult, cu cit tăţii lingotierelor s-a trecut la mese. După cum arată tov. ing.
calitatea producţiei este preo aplicarea desulftirării fontei cu cornel Deheleanu, adjunctul ^ eesare, la propunerea şefului -j
cuparea noastră principală. sodă şi praf de var. Probele
de fontă se iau direct din cubi secţiei cţelăria nouă a C. S. Hu p sectorului I, Petru Mihoc, de -j
Secţia turnătoria de lingotiere lou, din jumătate in jumătate nedoara intr-un articol publi
a uzinei „Victoria“ Călan este de oră. cat recent in ziarul „Drumul ^ Ia baza sectorului 1 piuă la }
tînără. Fină a ne pune la punct socialismului“ la această ru l^ baza sectorului III a fost con- ]
procesul tehnologic am întîm- De asemenea se respectă in. brică lingotierele noastre incă
pinat multe greutăţi. Prin efor tocmai instrucţiunile tehnologi mai crapă la prima turnare. Lucrările agricole de vara —^ struit un puţ în care s-a moli- T VULCAN
tul susţinut al colectivului, în ce la formare şi turnare, ceea Noi cunoaştem acest lucru. Ur
drumat de biroul organizaţiei ce este foarte important. Aici mărim In fiecare zi felul în care ^ tat un troliu. Acum, brigăzile *
de bază, am reuşit să le înlătu s-a ajuns prin creşterea con- se comportă utilajul produs de [ celor trei sectoare de produc- J
răm. iar progresele se vedeau de ştiinţei oamenilor, întărirea ^sim- n0! }n exploatare. Faptul că nu
la o lună la alta. Faţă de anul ţuiui lor de răspundere faţă de t ţie primesc la timp şi îti can- ^ la timpul optim! Subredacţla noastră
irecut, în anul acesta, situaţia producţie. Şl, pentru aceasta, are durabilitatea pe care o do C tifăţite necesare grinzi pentru ar- •>
s-a îmbunătăţit radical. Dacă membrii şi candidaţii de par rim, deşi faţă de anul trecut voluntară ne Gimm-vă:
în anul 1961 nu reuşeam să ne tid, la recomandarea organiza (după cum am arătat mai sus) mare, stîlpi şi bandaje. Prin -j
realizăm planul de producţie de- ţiei de bază, au fost reparti- a crescut mult, se datofeşte Ş aplicarea noului sistem de Iu- )
cit rareori, pe semestrul T 1962 unei deficienţe in funcţionarea
l-am depăşit cu 5,3 la sută, re zaţl judicios pe locurile de mun cubilourilor. Cubilourile sini L cru, au fost obţinute şi însem- ) n ş a s e zile
butul a scăzut la 3,09 la sută, că, iar in posturile de răspun prevăzute prin proiect să func
faţă de 3,25 la sută cit este ad dere au fost promovate cadre ţioneze cu suîlante S.R. 250. A f nate economii, ) Extinzînd armarea
mis. Am realizat o economie su bine pregătite profesional şi cestea trebuiau să fie date în
plimentară la preţul de cost de cu un nivel politic ridicat. Spre exploatare cu mai bine de 3 luni l L STOICA Succesul campaniei ele recol multă hărnicie ei au reuşit să metalică
peste 500.000 lei. Cit priveşte du exemplu comunistul Ioan Cri- in urmă, de către constructorii
rabilitatea lingotierelor, iată şan I, maistru, a fost numit să I.C.S.H. Lucrarea incă se tără L corespondent 1 tare în fiecare unitate agricolă recolteze griul de pe întreaga Aplicînd metoda de armare
cîteva date edificatoare: dura răspundă de activitatea de la gănează. Dacă conducerea metalică cu grinzi în consolă,
bilitatea medie înregistrată anul cubilou. Răspunderea pentru I.C.S.H. ar lua măsuri de ur. t} socialistă depinde in cea mai suprafaţă cultivată, în numai minerii din Vulcan au obţinVit
trecut la lingotierele direct co activitatea la prepararea ames gentare a ei, ne-ar ajuta foarte mare parte de pregătirile efec 6 zile. importante economii la lemnul
nice de 3,5 tone era de 77,40 tecului de formare 1-a fost în mult. Prin punerea in funcţie L O initiaîivă valoroasa ^ tuate. Ţinind seama de acest de mină. Pînă în prezent, har
turnări pe lingotieră; în pri credinţată şefului de echipă a suflantelor se îmbunătăţeşte lucru, colectiviştii din Dernsuş Paralel cu recoltarea cereale nicul colectiv se poate mîndri
mul trimestru din acest an, este Ioan Pătrinjâu. A fost promo C Printre sarcinile de bază ce 1 raionul Heţg, s-au pregătit în lor, colectiviştii din Dernsuş au cu realizarea unei economii de
ide 102,93 turnări, iar în luna vat ca şef de brigadă la for- procesul de ardere în cubilou şi L siau în faţa colectivului sec- ^ acest an cu multă grijă in ve eliberat terenul, dînd posibili 2 m.c. lemn de mină la mia de
mai de 105 turnări pe lingo mare-turnare, comunistul Ni- deci, calitatea fontei. t ţiei slrungăria de cilindri a .J derea recoltării cerealelor pă.- tatea tractoarelor să efectueze tone de cărbune.
tieră. colae Şomuţ ş.a.m.d. ^ C.S. Hunedoara este şi aceea ţ ioase. Urmînd sfaturile ingine arături de vară pe o suprafaţă
In adunarea generală a or l de a realiza cit mai multe -j rului agronom, colectiviştii au însemnată de teren. Dintre cele mai frumoase re
O creştere aproape tot atit de Atit în cadrul adunărilor ge ganizaţiei de bază care a ana [ economii. In acest scop, strun- ‘j zultate le-a obţinut brigada iui
mare a durabilităţii s-a înre nerale ale organizaţiei de bază, lizat realizarea planului de pro [ gării de aici au luat iniţiativa "j Valerian Ţarină.
gistrat şi la celelalte utilaje de cit şi în şedinţele de birou, a ducţie pe semestrul I, s-au luat {. ca cilindrii subdimensionaţi pen- )
turnare pe care le producem. fost analizată activitatea con GRAŢIAN IVAN
ducerii tehnico-administrative măsuri importante privind îm [ tru laminorul de 650 mm. să j început. recoltatul îndată ce C. IOAN locţiitor al şefului serviciului
Pentru a obţine aceste rezul privind realizarea planului la bunătăţirea activităţii pe se f. fie. prelucraţi pentru laminorul 1 griul s-a copt. Muncind cu corespondent
toţi indicii şi îmbunătăţirea ca t dc 150 mm. Se obţin astfel 1 protecţia muncii
tate a fost nevoie de multă stră lităţii producţiei. Şi de fiecare mestrul II. L a G .A .C . din C ărpiniş
dată, s-au propus noi măsuri economii în valoare de 130.000 J Feste 194.000 lei
duinţă. Mai întîi a fost necesar politice şi tehnico-organizato- Bunăoară, conducerea secţiei
a fost însărcinată să asigure ^ lei pc fiecare cilindru. Recoltarea intr-un timp scurt economii
să creştem cadre bine calificate. crearea de stocuri de materii a cerealelor păioase in scopul
prime de bună calitate: fonte r1 IONEL PREDAN j evitării pierderilor, a fost o gă recolta de grîu de pe aproa Minerii sectorului III de Ia
'Apoi, treptat, inginerii şi tehni noi cu analize chimice cores strungar preocupare de bază şi pentru pe întreaga suprafaţă cultiva E. M. Vulcan, folosind cu price
punzătoare, cocs de turnătorie t tă. ¦ pere timpul de muncă şi uti
cienii,-au fost îndrumaţi spre pentru ridicarea temperaturii, lajele, au realizai importante
fontei lichide, fier vechi etc. De i. Safe electrificate După seceriş, atelajele gospo depăşiri de plan. De asemenea,
o muncă 49. concepţie mai sus asempnegvS-a. hotărit -luarea de t reducînd consumul de lemn, ex-
noi măsuri privind respectarea plosiv, energie electrică şi pneu
ţinută. Astfel s-a ajuns la tra instrucţiunilor tehnologice şl ^ De la un an la altul se ex- j colectiviştii din satul Cărpiniş. dăriei colective din Cărpiniş au matică, ei au reUsit să obţină
stimularea fruntaşilor în lupta mai multreţeaua elec-J raionul Sebeş. Pentru a nu pier Început transportul snopilor la în primele 6 luni peste 194.009
ducerea în viaţă a unor măsuri pentru produse multe şi de bună [ tinde tot lei economii la preţul de cost.
calitate.
tehnico-organizatorice de mare ( ţrică în mediul rural din re- t de timp, nu s-a aşteptat coace arie. Pînă in prezent a şi fost S-au evidenţiat brigăzile con
Ne-am propus apoi să orga t giunea noastră. Numai în acest ' rea întregului Ian ci recoltarea transportată recolta def pe 65 duse de Gheorghe Drob. Traian
eficacitate. Bunăoară, s-a ajuns nizăm un schimb de experienţă ( an au fost electrificate satele ţ a fost începută pe parcelele unde ha. Pe suprafaţa eliberată a fost Păcuraru, Emanoil Bordea, An
la oţelărla din Hunedoara cu i Totoi, Tei, Boz-Brănişca, Doş- ^ griul s-a copt mai întîi. Pro- efectuată arătura de vară. drei. Uomoeoş, Sold Francisc,
la asigurarea deplină cu utilaj un grup de muncitori şi maiştri cedînd în acest fel, colectiviştii Ştefan Pîrvu,'Gheorghe Dusa,
fruntaşi, pentru a vedea la faţa r tat, Vinerea, Lăougiu şi Ohaba- ^ din Cărpiniş au reuşit să sirin EUGEN SIMION Laurenţîu Diconi şi alţii.
locului cum se comportă utila corespondent
jul pe eare-1 producem şi a as t Ilia- ‘ 1 AUREL KOZII
culta părerea oţelarilor despre [ Sînt în curs de racordare la electrician
el. ţ sistemul energetic, alte 7 lo- ţ| Ară şi în să m în ţea ză p oru m b furajer Fier vechi
L calităţi din mediul rural.
Avem toată convingerea că pentru otelarii
traducînd în viaţă întocmai ho- } LA BASCHET ) Organlzîndu şi bine munca in pil la arie. Intr-o singură ?i. cu
târîrile adunării generale şi ţi Tinerii de la mina Vulcan au
nind cont de sesizările oţelari- Sfeaisa Bî/cureşts vV - ca m -p a n ia g rico lă de-vară •şi •atelajele ‘ piopfii, a fost trans- răspuns cu entuziasm la chema
lor, vom reuşi în curînd să ob I nrobilizînd toate forţele de care portat la arie griul de pe a- rea oţelarilor hunedoreni de a
ţinem produse cu mult mai trai colecta cit mai mult fier vechi.
D dispun, colectiviştii din satul proape 10 ha. Pe'terenul elibe Numai în ultima vreme ei aii
nice. a ciştigai fwroeiiS 1 Covragi, raionul Haţeg, au ter rat, mecanizatorul Finuţ Gro- predat la I.C.M. peste 60.000 kg.
MOÎSE KISS minat intr-un timp scurt re fier vechi.
de la Brad 1 coltatul celor 80 de ha. cultiva zoni a început efectuarea ară
secretarul biroului organizaţiei te cu grîu. turilor de vară şi însămînţarea S-au evidenţiat tinerii Dumi
Din iniţiativa Asociaţiei spor- 1 porumbului furajer. tru Tătărcan, Silvi'u Beizadea,
de bază P.M.R. Avînd aria amenajată din Constantin Popescu, Nică Che-
tive Dinamo Barza, marţi şi 1 troi’u, Enciu Minea, Mibai Josin
Ing. AUREL MITROFAN şi alţii.
şeful secţiei turnătoria de lingotiere miercuri, pc un podium specia! ] timp, colectiviştii de aici au în IONICA DUM1U
TEODOR ARVINTE
Brigadă fruntaşă pe exploatare a uzinei „Victoria“ 6âlan amenajat pe stadionul din Brad. 5 ceput imediat să transporte sno- corespondent electrician
Zilele acestea a avut loc la s-a evidenţiat în mod deosebit în prezenţa unui public nume- ^ Au term inat secerişu l
E. M. Petriia o şedinţă de ana brigada comunistului ioan Ciş- ros, a avut loc un interesant
liză a muncii desfăşurată în laru care, pină la data de 18
trimestrul H al anului. Cu acest iulie, a dat peste plan 1594 tone r turneu de baschet masculin la Şi la gospodăriile agricole jat şi ariile de treier. Pentru ca
prilej au fost scoase în eviden de cărbune, reducînd în acelaşi
ţă metodele bune aplicate în timp penalizările pentru calita [ care au participat echipele ^ colective din Livadea, raionul şi treievişul să decurgă în ritm
muncă de către brigăzile frun te la zero. Ţinind cont de aceste
taşe precum şi lipsurile care mai realizări, brigada respectivă a ( Steaua Bucureşti, lotul de tine- } Haţeg, Apoldul de Jos, raionul susţinut, ei au mobilizat la lu
există în unele sectoare de acti fost declarată brigadă fruntaşă
vitate. Dintre brigăzile care au pe exploatare şi premiată cu ( ret al R.P.R., cu două echipe 1 Sebeş, Grin şi Lăsău raionul
obţinut cele mai bune rezultate, suma de 2.200 lei. Iii a, se munceşte cu însufleţire la
ţ şi selecţionata din Brad. După ^ recoltarea cerealelor păioase. Co ' cru toate atelajele şi au înce
put transportul snopilor la arii.
}¦ două zile dc întreceri, echipa ţ
^ Steaua Bucureşti a ocupat pri- ^ leotiviştli. dornici de a vedea cil. A. GLIGOR
i mul loc. -i mai curînd griul înmagazinat, P. ALBU
f Jucătorilor care au pârtiei- ^ MIR.ON SIMEDBIA
corespondenţi
[ pat la acest turneu li s-au în- ^ nu au precupeţit nici un efort
şi au reuşit ca în timpul optim
(, minat plachete şi fanioane din ^
C partea A.S. Dinamo Barza. să recolteze griul de pe întreaga r
PE LOCUL MDMiT l H. POPA 1 suprafaţă de 802 ha. j
„LUNCA DE §!U§“
t M. SUSAN 1 Paralel cu secerişul, colecti D o rln fe îm p îîn ife
^ corespondenţi 1
viştii din aceste sate au amena
<— ) . — '• i— i Agenţia O.N.T. Qarpaţi din
Deocamdată, agenţia nu mai
Petroşani. zeci de oameni ai avea locuri pentru această ex
Cu planul depăşit muncii se perindă zilnic pe la cursie dar cetăţeanului nu i se
E cald fi nici o undă de vint nu vist i-au revenit în medie, după Menţinind şi dczvoltînd rezultatele obţinute în primul ghişeele agenţiei. dă răspuns negativ. Se intervine
adie. Pe uliţele salului cu greu mai calculele făcute, cile 500 bucăţi că .semestru al anului, colectivul cooperativei „Retezatul“ — Aş vrea un bilet pentru telefonic la Bucureşti. Răspun
întilnefti pe cineva. Acum animaţia rămidă. din Haţeg a reuşit să obţină succese importante şi în sul se transmite îndată: locu
obişnuită a salului s-a mutat pc luna iulie. Astfel, planul valoric al producţiei globale tratament la Olăneşti, spune un rile pentru excursia in Ceho
^ cîmp. Aici se dă bătălia pentru Acum în aceste zile, în locul nu a fost îndeplinit în proporţie de 133.83 la sută, iar al pensionar miner. slovacia sînt asigurate, dorinţa
ţ strînsul recoltei. E o treabă ce tre- mit „ Lunca dc sus“, la marginea producţiei marfă în proporţie de 134,52 la sută. Primul cetăţeanului a fost împlinită.
i buie făcută urgent şi fără pierderi. satului, au ieşit zeci de familii dc loc în întrecerea socialistă este ocupat de secţia confec — Dar Ia Sinaia mai aveţi bi
f Aceasta este şi preocuparea colccli- colectivişti. Ca şi ta strînsul re ţii pentru bărbaţi, al cărei responsabil este comunistul lete ? întreabă un tînăr, dornic Tot prin această agenţie se
J vişlilor din comuna Cioara, raionul coltei, şi aici, munca a cunoscut Constantin Ştefoni. In luna iulie, secţia respectivă a în de a se lua la întrecere cu cul fac şi excursii colective. De la
4 Orăşlie. acelaşi entuziasm. Colectivişti ca registrat o depăşire dc 92,19 la sută. mile semeţe ale Carpaţilor. începutul anului şi pînă acum,
# Ei au muncit cu mult spor. Cele Simion Socaci, Simion Molodeţ — au plecat în concediu, sau au
f 370 ha. însămînţale cu grîu au fost Popoi, Vasile Şuvaina lui Nicolae, NICU SBUCHEA Răspunsurile sînt afirmative. făcut excursii prin O.N.T. peste
^ recoltate in mai pufin de 10 zile. Vasile Socaci lui Dionisie sau corespondent Un altul însă se adresează cu o 3.500 de oameni ai muncii din
* E o dovadă a hărniciei tuturor co- Achim Tîrlea lui Nachi, au mun nouă întrebare: Valea Jiului.
cit cu mult spor. Ei, dc altfel toţi
— Eu aş vrea să fac o ex I. O R IŞ A N corespondent
cursie cu familia în Cehoslova
cia. Cum trebuie să procedez ?
i lacliviş'ilor. a dorinţei lor să-şi fa- colectiviştii, s-au întrecut unii pe
i că din ţinură gospodărie o unitate alţii pentru a confecţiona cit mai
f puternică. multe cărămizi. Nu s-a neglijat Primii paşi spre panoul de onoare
^ O dată cu terminarea recoltatului nici calitatea lor.
jj s-ar părea că oarecum treburile in Rămas singur, maistrul alte motive mai găseşte ? rilor ci îşi luă pacheţelul — Dacă el nu făcea azi
In numai cîteva zile s-au con Traian Moldovan începu — Nu-i nimic, vin oa- cu mincare pregătit de cu ceea ce a făcut, timpul
gospodărie, măcar pentru un scurt fecţionat puste ‘¦250000 bucăţi cără- să lucreze de zor. In ci- seară şi. plecă. Ajuns la s-ar fi prelungit — îşi dete
timp, ar fi mai puţine. Dar oame . mizi. teva clipe, planul de ac- meni şi clin alte- echipe, uzină, el opri imediat to cu părerea Timoftei Trifţ
nii harnici au întotdeauna treburi ţiune pentru a doua zi Putem conta pe Constan- bele. Pină la venirea celor -
de făcut, mai ales atunci cînd le e Şi in vreme ce majoritatea co era gata. Trebuia numai tin Lupulescu, Pavel. ili- — Da, da. asta înseam-
dragă colectiva şi cind vor să o fa lectiviştilor lucrau la confecţionatul să vorbească şi cu oame- sie şi pe inimosul Cornel lalţi numai bine aveau nă că trebuie să-i rezer-
că cit mai înfloritoare. cărămizilor, alţii, in frunte cu pre ursar, timp să se răcească. După v6.ni un loc la panou —
şedintele colectivei Achim Olani, nii. Era planificată o aproape două ore, in secţie răspunse un alt ortac,
...La inaugurarea gospodăriei, în au tăiat şi transportat din pădure excursie. O parte din oa- Discuţia era purtată in îşi făcură apariţia şi cei-
primăvară, colectiviştii din Cioara lemnul necesar construcţiei grajdu meni va trebui să vină in- apropierea lui Gherman. lalţi. Ei rămaseră plăcut _ Ei. nu chiar aşa, deo-
f şi-au făcut multe planuri de viilor. rilor : peste 140 m.c.. Şi această să în uzină. Ei vor infele- El auzi totul. Adevărul in surprivşi de prezenţa lui dată. Trebuie să înăepH-
v Printre altele şi-au propus să dez- lucrare s-a făcut lot prin muncă ge importanţa lucrării de să nu putea fi tăgăduit, Gherman înainte de ora neaseă şi o altă condiţie :
f volte sectorul zootehnic care are co- patriotică. miine, deşi e dumimeă. E şi ieri l-a mustrat mai- fixată. Toţi se grăbiră să-l totdeauna să fie sirguin-
i diţii din cele mai optime. Atunci vorba doar de soarta pro- strul pentru întirziere. felicite pentru munca fă cios. Fapta de azi îi abia
însă s-a ivit necesitatea construi Pe locul unde urmează să fie ducţiei. Cind auzi aceste cuvinte cută. Fiindcă tobele erau începutul, spuse un altul.
rii de adăposturi pentru animale. construite noile grajduri, colecti îşi z is e: „No, gata Cosma de mult timp oprite, se ¦'Aceeaşi părere o avea
J Conform planului de dezvoltare a viştii au adunai şi alte materiale: — Noi vom veni cu toţii încep oamenii să vorbeas putea începe lucrul direct, şi maistrul. In atitudinea
gospodăriei s-a stabilit ca în acest 15 mc. de seindură şi şipci, peste im Gherman. el găsi o
an să se construiască două graj 100 m.c. piatră şi pietriş, 12.500 spuse Lorencz Heinrich, că. Şi totul vine numai de Rină pe rină, tronsoanele explicaţie asupra celor in-
duri — unul pentru 100 capete ftg. ciment şi alte materiale. şeful echipei de lăcătuşi, la întîrzieri“ ,.. sint înălţate şi montate, tîmplate în ziua preceden-
şi altul pentru 50 capete vite mari. Am vorbit şi cu Cosma 1* ...Aceste ginduri. l-au Toţi munceau de zor. Ar tă. Intr-adevăr, cu Gher-
^ In adunarea de constituire a gospo- Nu peste mult timp, încă un Gherman dar... frămîntat pe Gherman fi greu să evidenţiez/, pe man e ce v a ! Mai trebuie
f dariei, tinerii colectivişti au holă- obiectiv cuprins în planul de dez Cosma toată noaptea. Iată cineva. Cu toate astea insă, !nsă ajutat de colectiv şi
ţ rit să rcălizeze noile construcţii cu voltare al G.A.C. din Cioara va ţ — Dar ce ? unde a ajuns. I-a făcut pe
cit mai puţine cheltuieli. De aceea prinde viaţă. Vor începe lucrările ' — El cam are obiceiul oameni să-şi piardă incre- cei^ mai harnic părea a fi !n Scurt timp, pe panoul
au propus cu materialele necesare de construcţie la adăposturile pen- ) să întirzie, aşa că prea derea in el. La drept vor
să le procure din resurse locale. tru animale. La aceste lucrări, har- (J Ioan Cimpean este strungar la secţia mecanic mare bază nu putem pu- bind. aveau toată drepta- Munca s e 1termina o dată fruntaşilor de la Prepara-
Cit despre cărămidă s-a hoturit ca uicia de care dau dovadă colec- \ şef a U.M. Cugir. Executind numai lucrări de ne în el. De fiecare dată tea. Această situaţie insă cu Inserarea. In drum spre t,a cărbunelui din Petriia
ca să fie confecţionată de colec tiviştii, îşi va spune din nou cu- J bună calitate şi depăşinău-şi în fiecare lună aduce m otive: ori a intir- nu trebuie să persiste, casă s-a vorbit şi despre va aixire un nume nou.
tivişti. Fiecărei familii de colecti- vîntul. planul cu. circa 60 la sută, el sé numără prin ‘Fut cursa, ori nu s-a pu- Gherman.
tut scula, ori... ştiu eu ce o dată cu revărsatul zo- i. OIOBANU
V. FURIR
tre fruntaşii întrecerii socialiste pe uzină.