Page 90 - 1962-08
P. 90
pag. 4 DRUMUL 'SOCIALISMULUI Nr, 2386
Lucrările Comitetului celor ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I
pentru dezarmare
GENEVA 27 (Agerprcs). TASS Godber au subliniat că nici S.U.A.,
tiansmite : nici Anglia nu vor fi de acord nici Greva minerilor spanioli N îcî un com unist La Moscova s-a deschis Conferinţa
In şedinţa din 27 august a Comi măcar cu simpla amînarc a exploziilor ia amploare
subterane. a m e ric a n ştiinţifică consacrată problemelor
tetului celor 18 ţâri pentru dezarmare • AUTORITĂŢILE AU TRECUT L’A REPRESIUNI SĂLBA
delegaţiile S.U.A. şi Angliei au pre După ce a arătat că cele două pro TICE • 14.000 DE MINERI AU FQST LĂSAŢI FĂRĂ LUCRU nu s-a supus le g ii capitalismului contemporan
zentat două proiecte de tratat. Unul iecte prezentate de delegaţiile S.U.A. • GRUPĂRILE DE OPOZIŢIE AU RUPT LEGATURILE CU
dintre acestea zădărniceşte înţelege şi Angliei vor fi studiate, şeful dele AMBASADA S.U.A. LA MADRID. M eCarran MOSCOVA 27 (Agerpres). — TASS litica actuală a ţărilor imperialiste",
rea cu privire la încetarea experien gaţiei U.R.S.S., V. y . Kuzncţov a fă transm ite: „Piaţa comună, problemele ei econo
ţelor nucleare în orice ţară, iar cel cut cîteva observaţii preliminarii. MADRID 27 (Agerpres). — ameninţă să cuprindă In curînd NEW, YORK 27 (Agerpres). — mice şi politice", „Probleme ale si
de-al doilea urmăreşte legalizarea ex întregiul bazin carbonifer din TASS transmite : Reprezentanţi ai ştiinţei marxist-leni- tuaţiei şi luptei clasei muncitoare in
perienţelor subterane. continuarea Primul document, a spus el, respin Agenţiile de presă relatează Asturia şi alte regiuni carboni niste din 23 de ţări ale Europei, Asiei condiţiile capitalismului contemporan".
cursei înarmărilor nucleare. ge complet memorandumul celor opt că autorităţile franchîstc folo fere din Spania. U,n reprezentant al serviciu şi Americii, iau parte la discuţiile în
ţări neutre. S.U.A. şi Anglia nu mai sesc cele mai aspre măsuri de lui securităţii interne din Mi problemele capitalismului contempo Deschizînd întilnirea, Alexei Rumian-
In primul proiect de tratat sînt consideră în prezent acest proiect nici represiune în scop'ul de a înă Agenţiile de presă relatează, nisterul Justiţiei al S.U.A. a ran, la întilnirea internaţională care ţev, redactor şef al revistei „Probleme
formulate propunerile americane, deja măcar drept una din bazele acordului, buşi greva minerilor din Astu- de asemenea, că reprezentanţii anunţat că „pînă în prezent s-a deschis la 27 august la Moscova. ale păcii şi socialismului“, a subliniat
cunoscute, în problema încetării explo aşa cum spuneau în şedinţele anterioa ria, care luptă pentru majora grupurilor de opoziţie 'demo nici un comunist american nîi Din R-P. Romînă participă tovarăşii că în prezent teoria marxist-leninistă
ziilor nucleare. După cum a subliniat re. Primul proiect are drept scop să rea salariilor şi îmbunătăţirea cratică din Spania au dat publi s-a prezentat la minister pen B. Zaharescu, membru corespondent al se dezvoltă datorită eforturilor colecti
în declaraţia sa reprezentantul S.U.A., impună Uniunii Sovietice inspecţia condiţiilor de muncă. tru a se înregistra în baza le Academiei R.P. Romînc, şi T. Posto- ve ale comuniştilor difi numeroase ţâri.
A. Dean, principala trăsătură a aces obligatorie la faţa locului şi, din acest cităţii dn comunicat în care se gii McCarran“ . EI a sp'us că o lache, candidat în ştiinţe economice.
tui proiect constă în cererea cu pri motiv, nu poate sluji drept bază pen După cum rezultă din infor cerere sau două, în care minis Organizatorii întîlnirii — Institutul dc Acad. Anuşavan Arzutnanian, care
vire la inspecţia obligatorie la faţa lo tru un acord. In ceea ce priveşte cel maţiile sosite din Madrid, la 27 face cunoscut că au hotărît să terul a fost solicitat să trimită economie mondială şi relaţii interna a prezentat un amplu raport, a expus
cului, adică aceeaşi cerere neîntemeia de-al doilea document, el urmăreşte august, guvernatorul provinciei rupă „relaţiile amicale“ cu Am. formulare de înregistrare, „au ţionale al Academiei de Ştiinţe a detailat rezultatele cercetărilor în pro
tă care a dus în impas tratativele continuarea experienţelor subterane, a ordonat închiderea a încă 20 basada Statelor Unite din Ma provenit, după toate probabili U.R.S.S. şi revista „Probleme ale pă blemele capitalismului contemporan, pc'
cu privire la încetarea experienţelor. adică continuarea cursei înarmărilor de mine ai căror nfunciiori „au drid. tăţile, de Ia colecţionari de di cii şi socialismului“ — au propus să care le desfăşoară Institutul de eco
nucleare şi menţinerea pericolului unui îndrăznit“ să for,m)uleze aseme ferite curiozităţi“. se discute trei probleme principale: nomie mondială şi relaţii internaţio
A. Dean, iar apoi J. Godbcr, au război termonuclear. Uniunea Sovie Recentele mişcări greviste din „Capitalismul monopolist dc stat şi po
declarat că dacă nu se va reuşi să tică este pentru încetarea completă a nea revendicări. Ca urmare a Spania, se spune în continuare După cum se ştie, conducerea nale.
se ajungă la un acord atotcuprinzător, tuturor experienţelor — în atmosferă, în comunicat, au zdruncinat se Partidului Comunist din S.U.A.
ei propun încheierea unui acord par subterane, sub apă şi în Cosmos — acestei acţiuni au fost lăsaţi rios regiirful dictatorial al lui a declarat în repetate rînduri
ţial cu privire la încetarea expe şi este dispusă să ducă tratative în că membrii partidului nu sc
rienţelor numai în atmosferă, sub apa legătură cu controlul, deşi este ferm fără lucru 14.000 de mineri, ceea Franco. Nu încape nici o îndo vor Supune niciodată legii dra
şi în Cosmos, care să nu prevadă convinsă că pentru aceste scopuri sînt ială că şi de această dată guver conice McCarran.
inspecţia internaţională pentru verifi suficiente mijloacele naţionale de de ce reprezintă circa 25 la sută nul Statelor Unit® a adus spri
carea la faţa locului. Ei au prezentat tectare. Drept bază pentru un astfel jinul său regimului dictatorial
proiectul unui astfel de tratat. In ceea de tratat poate sluji memorandumul din braţele de nrimcă ale aces franchist. Altfel nu se explică
ce priveşte experienţele subterane, re celor opt state neutre, a subliniat re
prezentanţii S.U.A. şi Angliei au de prezentantul U.R.S.S., şi dacă puterile tui bazin carbonifer. de ce, tocmai în asemenea con
clarat că pot fi'd e acord cu încetarea occidentale doresc întradevăr înceta diţii, Adlai Stcvenson, reprezen
lor numai în condiţiile acceptării de rea experienţelor de ce să nu fie ac La Madrid autorităţile fran
către Uniunea Sovietică a principiului ceptat acest memorandum ? tantul permanent al S.U.A. la
inspecţiei obligatorii. A. Dean şi J. chiste au ameninţat că intenţio O.N.U., a vizitat această ţară,
Şeful delegaţiei U.R.S.S. a expus şi a ariut întrevederi cu miniş
Politica dumpinguiui apoi poziţia U.R.S.S. asupra problemei nează să recurgă la noi măsuri trii spanioli. „O asemenea vizi
cu privire la propunerile referitoare la
primită cu indignare reducerea armamentelor clasice în şi mai drastice de represiune tă, remarcă comunicatul, nu era
prima etapă, problemă aflată pe ordi
în Bolivia nea de zi a comitetului. pentru a se răfui cu minerii
Următoarea şedinţă plenară a co grevişti pe care îi numesc „re
mitetului va avea Ioc la 29 august. calcitranţi
Sn ci'uda acestor ameninţări,
greva continuă să se extindă si
LA PAZ 27 (Agerpres). — r - $ 2ŞE impusă de nici un fel de cir
Hotărîrea Statelor Unite de a pune Adim cjirea crmel p o litic e cumstanţe de ordin internaţio Barurile d e
în vînzare, la preţuri de dumping, cîte ian E c u a d o r nal“ . noapte ale Ber
200 tone de zinc pe săptămînă din linului occiden
stocurile strategice americane, a fost OUITO 27 (Agerpres). — pe fostul preşedinte Jose Maria Velas- în consecinţă, se spune în co tal — debuşeu.ri
primită cu indignare în Bolivia, una Referindu-se la criza politică din co Ibarra“. Potrivit agenţiei France municat, „Comitetul naţional de ale traficanţilor
dintre principalele ţări producătoare de Ecuador, care a survenit o dată cu de Pressc, „guvernul a demisionat sub coordonare al grupurilor de de carne vie.
zinc ale lumii. După cum transmite misia guvernului la 24 august, cores presiunea Congresului naţional, ca ur opoziţie democratică din Spa
agenţia Reuter. Guillerno Bedregal, pondentul din Quito al agenţiei UPI mare a unui val de agitaţii sociale nia nu mai poate menţine rela
preşedintele Corporaţiei miniere din subliniază că „aceasta este cea mai şi politice, agravate de o serie de ţii amicale şi de informare cu
Bolivia, a declarat că această hotă- gravă criză politico-administrativă prin greve în diferite regiuni ale ţării“. Ambasada Statelor Unite Ia Ma
drid“ .
rîre „reprezintă un dezastru pentru care trece preşedintele Aroscmcna Cercurile politice din Ecuador con
sideră că în acest moment cînd, după
economia Boliviei". după ce forţele armate au răsturnat cum relatează UPI, „mii de muncitori Mari inundaţii în india
din întreaga tară se află în grevă şi Pakistanul de est
Răscoala mm detaşament al gărzii naţionala ccrînd mărirea salariilor, iar agita
din Panama ţiile sociale sînt cele mai puternice de D E L I U 27 (A g e r p r e s ). —
cînd Aroscmcna a venit la putere în
noiembrie 1961“, este necesari? o reor In cursul ultim ei săplăm îni, în par
tea d e n ord -est a In diei şi în Pakista
nul d e est a plouat intens şi fură in-
CIUDAD DE PANAMA 27 ţional Toctnnen, situat la 17 ganizare a guvernului pentru a face term itenţă. P loile au provoca t pu ter
hm . de C iudad de Panama. faţă crizei. n ice inundaţii în aceste regiuni.
(Agerpres). —
Agenţiile occidentale de pre Potrivit agenţiei UPI, maiorul In acelaşi timp — scrie UPI — în D upă cum anunţă agenţiile d e in
Hurtado şi detaşamentul lui sînul Congresului s-a format un cu
să anunţă că guvernul panamez format din 130 de oameni au rent de centru — dreapta care cerc form aţii, din cauza inundaţiilor au Ciocnire înfre demonstranţi tifccidentul trebuie să ajuuş?ă Ia
a hotărît să ia măsuri excepţio fost pregătiţi de instructori din destituirea preşedintelui Arosemena şi şi poliţie în Rhodesia un acord cu U.R.S.S. în problem a
nale împotriva unui detaşament S.U.A. ca o limitate pentru „men. a vicepreşedintelui Reinaldo Varca rămas fără adăpost aproxim ativ de sud
al gărzii naţionale, condUs de ţinerea ordinei publice“ . Dhpă Donoso“. Corespondentul agenţiei su germană
maiorul Mariuel Hurtado, care (fum se ştie, instructori nord- bliniază că înaintea demisiei guver 500.000 d e persoane. SALISBURY 27 (Agerpres). —
s-a răsculat, refugiindu-se în americani pregătesc în prezent nului, Congresul a ţinut o şedinţă cu La 23 august în oraşul Hara- Comentariile presei burgheze din Anglia
munţi. După cum transmite în Panama, asemenea unităţi uşile închise în cursul căreia o mo In Pakistanul d e est, în statele in
agenţia Reuter, trhpele pana cu scopul de a interveni oriunde ţiune de destituire a preşedintelui Aro-
meze afli blocat circulaţia pe şo semenea nu a putut fi adoptată în- d ien e A ssan şi U llar Pradeş, precum
se petrec răscoale sau demon trucît 41 de deputaţi au votat contra
sele şi unităţi ale armatei se straţii populare îndreptate îm şi Sikkim sînt num eroase victim e om e
îndreaptă spre regiunea unde a potriva supremaţiei monopolu iar 40 pentru, lipsind majoritatea ne
fost semnalată prezenţa rebeli rilor nord-americane în Ameri neşti.
lor. Măsuri de securitate au fost ca Latină. cesară de două treimi
luate şi la aeroporttil interna- U riaşe suprafeţe se află sub apă. A re clin Rhodesia de sud a avut Lv/NDRA 27 (Agerpres). „Răspunsul este simplu. Recunoaşte
fost distrusă o m are pa rte din re loc o ciocnire între un grup de „A veni în întîmpinarea propunerilor rea Germanici răsăritene ar însemna
După atacul pirateresc Împotriva Havanei coltă, a pierit un m are num ăr de v i demonstranţi africani şi poliţie. sovietice în problema germană înseam transformarea în absurd a lozincilor
le şi o m a re ca n tita te d e bunuri. N u nă a lichida pericolul unui nou incen politice pe care le promovează Ade-
m eroase localităţi au fo st inundate. Demonstraţia a fost organiza diu mondial şi a pune capăt „războiu nauer cu privire la unificarea Germa
In u nele cartiere din oraşul Dakka, tă în semn de protest împotri lui nervilor" — această idee este ex niei, iar americanii se străduiesc atît
capitala Pakistanului de est, nivelul va asasinării unui membru al primată tot mai insistent pînă şi dc de mult să menţină Germania occiden
apei aju n ge la un m etru şi jum ătate. Uniunii Poporului African (Zim. organele burgheze ale presei din Ma tală ca un punct de sprijin al alian
babwe). rea Britanie. ţei occidentale, Incit Adenauer are po
întreaga populaţie din regiunile si „Nu încape nici o îndoială, declară sibilitatea deplină să recurgă la şan
nistrate precum şi unităţi m ilitare par Poliţia guvernului rasist a in John Freeman, comentatorul ziarului taj".
ticipă la operaţiunile d e salvare. tervenit pentru a împiedica de „News of World“, că ruşii sînt de
mult gata să ducă tratative pentru a Fiecare om de stat de răspundere
monstraţia. 5 africani au fost se ajunge Ia un acord". Pentru rezol
arestaţi, iar alţi 7 răniţi. varea problemei germane şi a proble din Anglia şi America, se subliniază
Val de indignare şi proteste în America Latină EES5 îti continuarea articolului, îşi dă sca
SANTIAGO DE CHILE 27 (Ager ternic revoluţia cubană care, după cum poate face numai ca poporul cuban să II !im în f r - o fă ră wr!c3e nu e x is tă
pres). — a spus el, se bucură de solidaritatea fie şi mai unit în hotărîrea sa de a-şi
popoarelor întregii Americi Latine. apăra independenţa şi suveranitatea na @ p re o c u p a re reală p e n tru edusafse*' mei Berlinului occidental este necesar, ma că a recunoaşte în prezent R.D.
Un val de indignare a cuprins po ţională". după părerea autorului. ca puterile Germană, „înseamnă a recunoaşte rea-,
poarele Americii Latine la aflarea şti Intr-o declaraţie dată publicităţii la
rii bombardării Havanei de nave ale Santiago, partidul socialist din Chile După cum transmite corespondentul NEW YORK 27 (Agerpres). — gea privind cheltuielile militare, care occidentale să recunoască existenţa litatea“.
contrarevoluţionarilor cubani, care au arată că „poporul cuban va răspunde din Giudad de Mexico al agenţiei Fran I.uînd cuvîntul la 26 august cu se ridică la 45 miliarde de dolari, în R.D. Germane. Gonducătorîi puterilor Reglementarea cit mai urgentă a sfJ
pornit de pe teritoriul S.U.A. noilor agresiuni cu aceeaşi forţă cu ce Presse, reprezentanţi ai diferitelor prilejul unei întruniri a Asociaţiei na timp ce alocările pentru învăţămînt, occidentale, continuă comentatorul, ştiu
care a lichidat pe invadatorii de la partide şi grupări politice din Mexic ţionale a studenţilor din S.U.A., des chiar cele pe o scară redusă, întîm- perfect acest lucru. De ce nu a ajuns tuaţiei din Germania, scrie Freeman,
Luînd cuvîntul la postul de radio Playa Giron. Poporul şi clasa munci au protestat Ia 26 august împotriva făşurată la Universitatea de stat Ohio pină o opoziţie puternică“. D-na Green este necesară în interesul menţinerii
din capitala chiliana, Oscar Nunez, toare din Chile — adaugă declaraţia atacului lansat „de aventurieri şi mer din oraşul Columbus, Edith Green, pre a declarat, dc asemenea, că „în State îri acest caz Occidentul la un acord cu păcii în lumea întreagă.
preşedintele Centralei unice a oameni cenari". Liderul sindical şi preşedintele U.R.S.S.?
lor muncii din Chile, a declarat că — care sînt solidari cu fraţii lor partidului popular-socialist. Vincente
„imperialismul nord-american trebuie Lombardo Toledano, a declarat : „Dacă şedinta Comitetului pentru educaţie le Unite se cheltuieşte mai mult pen
să fie făcut răspunzător pentru bom cubani, trebuie să fie în stare de alar preşedintele Kennedy nu denunţă aceas
bardarea Havanei, întrucît în această tă acţiune şi pe autorii ei, atunci răs a Camerei Reprezentanţilor a S.U.A., tru tutun şi băuturi alcoolice decît In Algeria se menţine o sifuaţie
acţiune au fost folosite obuze nord- mă pentru a acorda întregul ajutor punderea acestei noi violări a suvera a supus 1unei critici puterni- pentru educaţie“.
americane şi nave de război de la baze nităţii cubane cade asupra lui". CC lipsa ocricărui sprijin faţă
navale din S.U.A.". Nunez a reafirmat material şi sprijin moral impus de ac Referindu-se la realizările obţinute
că oamenii muncii din Chile îşi vor tualele împrejurări“. Agenţia Prensa Latina relatează că
respecta promisiunea făcută eroicului Confederaţia generală a muncitorilor dc educaţie din partea ofi dc Uniunea Sovietică în domeniul edu încordaîă
popor al Cubei de a-1 gjuta, în cazul Ziarul chilian „Ultima Hora“ a pu din Gosta Rica şi Federaţia sindicală cialităţilor şi cercurilor politice din caţiei, Edith Green a spus că „U.R.S.S.
că va fi atacat. El a chemat clasa mun a muncitorilor de pe plantaţiile de ba TUNIS 27 (Agerpres). —
citoare chiliană să sprijine şi mai pu blicat un editorial în care subliniază nane au difuzat Ia 26 august mani S.U.A. arc în prezent cel mai solid sistem Din pricina divergenţelor ivite între La 26 august comandamentul dis
feste în caro protestează împotriva „Trăim într-o tară — a spus Edith şcolar din lume“. Ea a cerut spo comandamentul districtului militar 4 trictului militar 4 a difuzat la rîndul
că bombardarea Havanei „îi prezintă „aiaculu îndreptat de imperialismul rirea alocărilor guvernamentale pen (care include oraşul Alger şi regiunile lui o declaraţie care respinge recen
nord-american împotriva Gubei". Aces Green — unde nu există o preocupare tru educaţie şi acordarea dc împru învecinate) şi Biroul Politic al Frontu tele hotărîri ale Biroului Pol-tic a!
pe agresori în adevărata lor lumină". te organizaţi' au adresat chemări mem reală pentru educaţie. Congresul — a muturi studenţilor pentru a se putea lui de Eliberare naţională, în Algeria Frontului de Eliberare Naponau. m
brilor lor să organizeze demonstraţii adăugat ea — aprobă fără prea multe întreţine şi universităţilor pentru con situaţia continuă să rătnînă încordată.
Acest act criminal — scrie ziarul — de protest în capitala ţării, San José. obiecţii faţă de costul ci uimitor le struirea de săli de cursuri. După cum au anunţat posturile de ra această declaraţie căreia i s-a dat cK
Presa din Gosta Rica anunţă, de ase tire în oraşul Alger în prezenţa co
menea, că oameni din cele mai dife mandanţilor districtelor militare 4 şi
rite pături ale populaţiei costaricane nu dio algeriene, Ben Bella, însoţit de 3 se cere convocarea urgentă a Con
W ashingtonul subvenţionează, dar nu-şi protestat împotriva atacării cetăţenilor Hadj Ben Alia, a plecat cu avionul la
paşnici ai Gubei. „Sunday T e le g ra p h " despre aprepüata Oran, unde la 26 august a avut loc o siliului naţional al revoluţiei algeriene
asumă răspunderea . . .
Avsoase americane v iz ită ia W ashington a m in is tru lu i consfătuire la care au participat co — organul suprem al Frontu
WASHINGTON 27 (Agerpres). - preună cu alţi mercenari membri ai de război ai A ngliei mandantul zonei de vest a statului ma lui de Eliberare Naţională, pentru
In timp ce autorităţile dc la W a organizaţiei contrarevoluţionare „Di au violat din «ou spaţiul jor al Armatei de eliberare naţională, —¦ „lichidarea crizei“ şi exarn. a
shington continuă să nege orice răs rectoratul revoluţionar studenţesc“, aerian aî Cubei reprezentanţi ai districtului militar 5,
pundere directă în pregătirea şi or care-şi are instalat cartierul general în situaţiei create în ţară. in declar’ *:-i
ganizarea bombardării Havanei de oraşul nord-amcrican Miami. Contra HAVANA 27 (Agerpres). —
către nave aparţinînd contrarevoluţio revoluţionarii, despre care se ştie că Ministerul Forţelor Armate Revolu LONDRA 27 (Agerpres). — tru producţia materialelor şi arma delegaţi ai federaţiilor din departa comandamentului este viu criticată li
narilor cubani, după cum transmite sînt subvenţionaţi de Departamentul ţionare ai Cubei a făcut cunoscut că
agenţia United Press International, de Stat. au declarat că au „cumpă în noaptea de 23 spre 24 august, un Comentînd apropiata vizită la Wa- mentului nuclear, care depăşesc suma mentele Oran, Tlemcen, Saida, Mos- tivitatea Organului executiv provizoriii,
cele două vase s-au înapoiat la 26 rat* două vedete rapide, arme şi mu avion militar american a pătruns în shington a ministrului dc război al dc 600 milioane lire sterline furni- taganem, Tiaret şi la Saura ale Fron creat în conformitate cu acordurile de
august în portul Kcy West, de lingă niţii şi, la adăpostul întunericului, s-au spaţiul aerian al Cubei şi a zburat Angliei, Thorneycroft, observatorul mi zindu-i datele necesare pentru or tului de Eliberare Naţională. la Evian şi care îndeplineşte funcţii
Miami (Florida). Potrivit agenţiei, apropiat dc Havana, unde au deschis deasupra a S localităţi din provin
..unităţi ale pazei dc coastă, care au focul asupra unor hoteluri, a teatru cia Matanzas. Avionul pirat zbura la litar al ziarului „Sunday Telcgraph“, ganizarea mai rapidă şi mai Participanţii la consfătuire au rea le administrative în Algeria.
luat în primire navele, nu au găsit lui „Chaplin“ şi a unor locuinţe par o înălţime de aproximativ 3.000 dc
nici o persoană pe bordul lor şi nici ticulare. metri. In dimineaţa de 24 august, un A. Rowen. comunică că în cadrul tra ieftină a acestei producţii. Aceasta ar firmat că Biroul Politic al Frontului de După cum reiese din ştirile primite.
arme“. Acest lucru nu i-a împiedicat alt avion militar american a zburat
însă pe contrarevoluţionarii cubani care Ultima acţiune piraterească împotri deasupra unei nave de comerţ cubane. tativelor cu McNamara, Thorneycroft fi un fel dc „plată“ pentru primirea Eliberare Naţională „rămlne singurul Mohammed Khider, secretar general
au participat la această agresiune va Cubei a provocat un nou val de aflată în apele teritoriale ale ţării, nu va discuta problemele colaborării an- Angliei în Piaţa comună, scrie el. Pla- 1 organ legal al puterii pînă la forma al Biroului Politic al Frontului dc
să facă declaraţii lăudăroase repre isteric războinică din partea condu departe dc portul Măriei. glo-franceze în domeniul înarmărilor nul prevede, de asemenea, că S.U.A. rea guvernului în urma alegerilor pen Eliberare Naţională, referindu-se la
zentanţilor presei, în care descriu cu cătorilor diferitelor organizaţii ale nucleare. „Scopul, scrie Rowen, con vor stabili obiectivele pentru toate for tru Adunarea naţională". Ei au decla cererea districtelor militare 4 şi 3,
lux de amănunte cum a fost orga contrarevoluţionarilor cubani. Potrivit stă în a afla părerea S.U.A. în le rat că „sprijină fără rezerve Biroul
nizată şi desfăşurată această agre agenţiei Associated Press, Jose Miro gătură cu furnizarea de date secrete ţele armate nucleare occidentale în ca Politic" şi au cerut ca Biroul Politic a declarat că Biroul Politic nu va
siune. Cardona, liderul aşa-zisului „Consiliu despre bomba cu hidrogen engleză zul unui război general. „să ia toate măsurile necesare pentru fi de acord cu convocarea Consiliata!
Agenţia Associated Press relatează revoluţionar cuban“, a chemat guver Franţei“, întrucît în prezent Anglia nu lichidarea situaţiei anormale care s-a naţional al revoluţiei algeriene" atît
că acţiunea a fost desfăşurată de nul Statelor Unite „să instituie o blo poate face acest lucru în virtutea Ziarul „Sunday Times* consideră că creat în ţară şi care îngrijorează atît timp cît comandamentul districtului mi
Jose Basulto, un transfug cuban, îm cadă maritimă şi aeriană asupra Cu acordului anglo-american cu privire la după vizita pe care o va face în Sta populaţia musulmană, cit şi cea euro litar 4 deţine puterea In oraşul Al
bei“. schimbul de informaţii nucleare. Va fi tele Unite în luna septembrie minis peană". ger".
nevoie de o nouă lege americană pen trul dc război, Thorneycroft. pentru
tru ca acest lucru să devină posibil. aviaţia militară engleză vor fi, proba Rezoluţia adoptată de participanţii „Algerul, care este capitala ţării, a
bil, achiziţionate avioane de transport la consfătuire cuprinde o chemare adre subliniat Khider, nu aparţine exclu
Potrivit părerii observatorului, sc americane „Hercules“ capabile să de sată populaţiei de pe teritoriul distric siv districtului militar % ci !am r
pregăteşte un acord tripartit pc baza tului militar 4, „de a aduce la realitate districtelor militare, şi întrucît Biroul
căruia Anglia va putea reduce chel coleze dc pc o pistă mică. Potrivit pe cei care prin acţiunile lor incon Politic este singurul organ care repre
ştienţi, împiedică însănătoşirea statu zintă întreaga ţară ele trebuie să i se
relatării ziarului, aceasta va fi o lovi
tuielile preşedintelui de Gaulle pen tură pentru firmele de aviaţie engleze. lui şi redresarea economiei". supună.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. lelelon : 18b, 189, 75, 674. Taxa plătită in numerar conform aprobăru Direcţ.ei Generale P.],1,R. or. 263.328 din 6 noiembr.e l i _ ti'p lru l: Intrep'rmde' r'ea i W grafică „i Mal» _ Deva,
