Page 91 - 1962-08

'.irc;- i

PROLETARI D W TOATE TARIUB, V VÎŢI-VS! Plecarea unei deSegafîi

mulsocialismului • Frunzelede arbori,unnu­ economice guvernamentale
treţ valoros; a R. P. Romîne spre Japonia

• Crescut in mijlocul colec­ Marii dimineaţa a plecat din Capi­ ai conducerii Gomitetului de Stat al
tală delegaţia economică guvernamen­ Planificării, ai unor ministere şi insti­
tivului (pag. 2-a) ; tuţii centrale economice.
tală a R.P. Romîne, condusă de Ale­
• Semnificaţia cifrelor (pag. xandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Au fost prezenţi ministrul Japoniei
Consiliului de Miniştri, care va face o în R.P. Romînă,. IIisanari Yamada şi
3-a) ; vizită în Japonia. In drum spre Tokio, membri ai legaţiei, precum şi Jean du
membrii delegaţiei se vor opri în Boisberrabger, însărcinat cu afaceri
• De peste hotare (pag. 4-a). ad-interim al Franţei în R.P. Romînă.
Franţa.
Anul XIV. Nr. 2387 Miercuri 29 august 1962 4 pagini 26 bani Delegaţia, din care fac parte Gheor­ (Agerpres)

Controlul şi îndrumarea ghe Gaston !Marin, preşedintele Comi­ *
tetului de Stat al-Planificării, Gogu Ră- PARIS 28 (Agerpres). -
de către partid—chezăşia dutescu, ministrul comerţului exterior, Marţi după-nmiază a sosit la Paris
Sergiu Bulgacoîf şi ion Velea, vicepre­ delegaţia economică guvernamentală
îndeplinirii sarcinilor şedinţi ai Comitetului de Stat al Pla­ a R.P. Romîne, condusă de Alexandru
nificării, este însoţită de experţi şi spe- Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliu­
Recenta plenară a Comitetului rit continuu şi au condus cu mai lui de Miniştri, care se află în drum
de partid din Combinatul side­ multă competenţă activitatea ciatişti. spre Japonia.
1-a plecare, pe aeroportul Băueasa, Delegaţia a fost întâmpinată de că­
rurgic Hunedoara a analizat ac­ economică. tre G. Micuţă, ambasadorul R.P. Romi-
au fost de faţă tovarăşii Emil Bodnă- ne în Franţa, Bouffanais, ambasadorul
tivitatea desfăşurată de comitet Bine a muncit şi organizaţia raş, vicepreşedinte al Consiliului de Franţei în Romînîa şi de reprezentanţi
Miniştri, Bujor Almăşan, Mihai! Flo- ai Ministerului afacerilor externe al
rescu şi Constantin Tuzu, miniştri, Franţei.
Georgo, Macovescu, adjunct al minis­
trului afacerilor externe, adjuncţi ai
minisindui comerţului exterior, membr/

de la alegerea sa şi pină în pre­ de partid de la oţelăria elec­ Ş tirile
zent. Despre întărirea rolului trică. Ea s-a orientat spre a-
de conducător politic al organi­ cele probleme de care depindea G ata pentru începerea Focul
zaţiei de partid, educarea mar- îndeplinirea indicilor economici; noului an şcolar a fo s t stins
xist-leninistă a membrilor şi mobilizînd comuniştii şi între­
candidaţilor de partid, îmbună- gul colectiv în rezolvarea lor.
Rezultatul se vede din realiza­
tăţ'rea muncii politice de masă, rea indicilor de plan lună de
re.ţ ..zarea planului de producţie

la1 toţi indicii şi îmbunătăţirea lună, î$pt care a făcut ea pe Şcoala elem entară de 8 ani din Vălişoara, In curtea cetăţea- i
raionul Brad, şi-a încheiat pregătirile în v e­ nului loan. Bogdan f
condiţiilor de muncă şi de viaţă trimestrul II al acestui an colec­ derea deschiderii noului an şcolar. Sălile de din satul Mîţcştî,
cla să au f o s t z u g ră v ite, f e r e s t r e l e şi. u ş ile v o p ­ raionul Haţeg, a iz- t
a oamenilor muncii s-a discutat tivul secţiei să fie declarat frun­ bucnit un incendiu, v
site, m obilierul reparat şi com pletat cu 3 Formaţia locală dc »
pe larg în cadrul plenarei. Fă­ taş pe întregul combinat. d u la p u ri şi 10 sca u n e n oi. L a b o ra to ru l d e f i ­ pompieri voluntari, S
zică şi chim ie a fo st dotat cu d iferite truse ajutată de cetăţenii L
ră îndoială că în îndeplinirea Dacă în aceste sectoare au şi bogat m aterial didactic. M anualele şcolare satului, a reuşit să 1
gratuite au fo st procurate pen tru clasele 1- stingă focul în scurt
acestor sarcini s-au obţinut une­ fost obţinute realizări destul de VII, urm ind să fie îm pă rţite elevilor in tr-u n
cadru festiv, in ziua deschiderii noului an timp. S-au evîden-1
le rezultate frumoase, rod al ac­ importante, în alte sectoare s-au şcolar. ţiat foţi membrii
F.V.P.I. locale şi i
tivităţii desfăşurate de organi­ înregistrat rămîneri în urmă, Una din preocupările prin cipale ale ca d re­
lor didactice de aici a fo st şcolarizarea tu tu ­ în mod deosebit ce- ^
zaţia de partid din combinat, ceea ce a avut drept conseein- ror elevilor, realizînău-se in această privinţa tăţenii Tiberîtt Ba- i
u n p ro cen ta j de sută la sută.
care îşi întăreş. ______________ _____________ ţă nerealizarea lea, Traían Oasían,
Sfatul popular a luat de asem enea m ăsuri Valeriu Malinca si
te continuu rolul planului pe com­ pen tru aprovizionarea şcolii cu com bustibi­ alţii. *
lul necesar.
ei de conducător Insemnărî pe marginea binat, atît a pro­ A. M ANG J
politic. Insă, tot ducţiei globale t EUGENIA POPA!
atit de adevă­ plenarei Comitetului cit şi a produc­ corespondentă

rat este că în pe­ de partid de la C.S. îi. ţiei marfă, înre- O însem nată con trib u ţie ia îndeplinirea planului de p r o d u c ţie al întreprind erii „ C era­
rioada analiza- ______________ gistrîndu-se tot­
m ica“ B aru M are o aduc lu c r ă to r ii din secţia m a şin i-u n elte. Ei co n fecţio n ea z ă la tim p p ie s e ­
tă, în Combina­ odată depăşiri la
le n ecesare reparaţiei a grega telor.
tul siderurgic s-au manifestat preţul de cost. Cum se prezintă
IN F O T O G R A F I E : Un a s p e c t din sala m a şin ilor-u n elte.
şi o seamă de lipsuri, de care în situaţia în aceste sectoare şi

bună măsură răspunderea o care sînt principalele cauze ale [|preparaţia Postul de corespondenţi voluntari Spectacol Colectivişti în excu rsie *
poartă şi organizaţia de partid. neîndeplinirii planului ? La pri­
ma vedere ar păTea că de vină P™ LA i n e c o m u n ic a : Icu lru l (le estra­ Un grup de 60 co­
Toate acestea au fost reflec­ sînt factorii externi. Fără îndo­ dă a Sfatului polnţ- lectivişti din Miercu­
tate in raportul prezentat de ială că au fost şi mai sînt greu­ Idr al regiunii Bucu­ rea, raionul Sebeş, a
către tov. loan Pavel, secretar reşti a prezentai a- organizat o excursie
al Comitetului de partid cit şi seară, la grădina de la Geoagiu-Băi. Aici, panţii la excursie,
vară din D eva un colectiviştii au vizi­
în cuvîntul participanţilor la tăţi de ordin obiectiv. Acestea spectacol intitulat tat staţiunea balneo­ s-au aflat colectiviştii \
„ Din toată inima“ . fruntaşi loan Buta, f
discuţii. insă nu scuză cu nimic lipsurile Spectacolul s-a bu­ climaterică şi şi-au
curat. d e succes.
Analiză temeinică — proprii, care s-au manifestat în- înfăptuiesc Inovaţii valoroase petrecut o zi de odih­ loan Mihu, utemiste- (
m ultilaterală tr-o formă sau alta în toate sec­
toarele, şi care au determinat nă. Printre partief- ie Maria Mihu, Ra- *

Din analiza muncii asupra neindeplinirea indicatorilor eco­ angajám en tele Colectivul de inovatori de la late de 150.000 lei. Printre cei fila Şoaită, Iuliana r.
mai activi inovatori sint Rudolf
realizării principalilor indica­ nomici. Pentru a fi mal conclu­ preparaţia Petrila a obţinut Galinski, Gheorghe Radu, Eu­ Cotîrlea şi alţii. J
tori economici pe cele 7 luni care denţi, vom ilustra această stare Muncind cu entuziasm pentru rea­ anul acesta importante succese. gen Sedlacsek, Eugen Ciraki,
au trecut, reiese că în unele sec­ de lucruri cu cîteva exemple lizarea angajamentelor luate în între­ Numeroase probleme legate de Traian Moldovan şi alţii. L. GHEORGHE *
toare c a : uzina cocso-cbimieă, semnificative. cere, colectivul preparaţiei din Petrila îmbunătăţirea procesului tehno­ corespondent i
fábrica de aglomerare a mine­ Pentru activitatea depusă in
obţine succese însemnate. logic, obţinerea de economii, curspl primului, semestru -al
anului, inovatorii de Ia prepa­
reurilor, oţelăria electrică, lami-. I-a secţia separaţie, calitatea căr­ protecţia muncii etc., şi-au g ă ­
noarele de 800 şi 650 mm., s-au raţia Petrila a ocupat locul I
Să cunoaştem lipsurile bunilor blocuri a fost îmbunătăţită cu - s it rezolvarea. Din cele 100 pro­ in întrecerea pe C.C.V.J. Colectează iructc ie pădure
puneri înregistrate la cabine­
obţinut succese. Colectivul de la proprii şi să le înlăturăm două puncte faţă de prevederile pla­ tul tehnic, 42 au şi fost apli­ CONSTANTIN BADUŢĂ
uzina cocso-ehimică, pe' lingă PETRU GAINA
faptul că 'a dat mii de tone de In sectorul furnale, bunăoară, nului, iar producţia de la cele 4 ex- cate, iar 25 sînt în curs de ex­ muncitori Un început bun
produse peste plan, a sporit re­ au existat o seamă de deficien­ ploatări miniere a fost primită în con­ perimentare. Ca urmare, s-au
zistenţa cocsului la 316 kg. faţă ţe a căror urmare a fost nerea­ diţii optime, fără ştrangulări.
lizarea planului de producţie, înregistrat economii antecalcu- Una. d in a c tu a le le sa rcin i ale
de 305 kg. angajament, reali- depăşirea procentului admis la La secţia spălătorie, cenuşa medie late de 137.000 lei şi postcalcu- întreprinderilor forestiere este 300 lei. N u m a i In 11 zile au
declasate, indici de utilizare scă­ a cărbunilor spălaţi a fost cu t,5 puncte şi aceea de colectare a fru cte­ f o s t r e c o lta te aici 20 to n e m u ­
zînd Ia preţul de cost pe semes­ zuţi şi depăşirea preţului de cost lor de pădure. Cam pania i-a gă­ re şi însem nate cantităţi de
sub valoarea planificată; în momen­ Economii pesie plan sit tem einic pregătiţi pe m unci­ zm eură. Se evidenţiază in mod
trul i o economie de 3.144.000 tul de faţă toate sorturile au cenuşa torii fo r e s tie r i d e la I. F . D o ­ d eoseb it cen tru l de a ch iziţie şi
bra. raionul Ilia. Cu m aterialele colectare din Săcăm aş condus de
le i: ia aglomerator s-au dat planificat. Plenara comitetului sub valorile prevăzute. procú rale din tim p s-a u co n ­ tov. T eodor Buştea. La a cest
La întreţinere, echipele de zidari stru it 5 şoproane ce se întind
peste plan 28.125 tone aglome­ de partid a combătut cu tărie In luna trecută colectivul sec­ 250.000 lei. Muncitorii de aici p e o su p ra fa ţă de 60-100 m .p. c e n tr u au f o s t c o n s e r v a te 10 t o ­
rat şi s-a realizat o creştere a poziţia conducerii de la furnale execută lucrările pregătitoare pentru ţiei prelucrare a preparaţiei Pe­ şi-r. • depăşit planul de produc­ fiecare. Folosind din plin re­
productivităţii muncii de 5,4 la şi a conducerii combinatului, noua instalaţie de acţionare a craţe- trila a reuşit ca prin reducerea ţie în primele 20 zile ale lunii sursele locale, valoarea con stru c­ ne m ure pulpă şi s-au prefabri­
sută şi o economie de 1.507.000 relor Vulcan, zidarul Baczaj Adalbert consumurilor specifice, depăşi­ curente, cu circa 800 tone bri­ ţiilor respective este doar de
care încerca să justifice aceas­ şe găseşte pe terminate cu lucrările rea planului de producţie şi chete, îmbunătăţind totodată ca t 10 t o n e su c d e zm eu ră .
tă situaţie prin aşa-zise cauze de faianţare a noilor jgheaburi de creşterea productivităţii muncii calitatea producţiei.
spălare de la trecerea sitelor Zirnmer să realizeze o economie supli­ A. JOSAN
lei etc. In aceste rezultate este „obiective", fără a analiza în 7 şi 10, lucrare care va fi terminată mentară Ia preţul de cost de IOAN BERCEA corespondent
şei de schimb
oglindită şi activitatea organi­ mod temeinic deficienţele In-

zaţiilor de bază respective, care, R. EUDIN
prin primirea de noi membri şl
Cu planul depăşit
candidaţi de partid, s-au întă- (Sontinuare în pag. 8-a)

cu 5 zile înainte de termenul fixat. C entrului din M ălăieşti, raio­ pen tru exp ort. La obţinerea a-
nul H aţeg, i-a reven it ca sarcină cestor succese şi-au adus con ­
Creşte lungimea reţelei de transporturi auto Echipa condusă de tovarăşul Victor ACŢIUNI PATRIOTICE să colecteze in a cest sezon can ­ tribuţia în m od d eosebit N ico-
Rotara a terminat noile şubere care vor tita te a d e 60.000 leg. f r u c t e de lae Avram . A lexandru B rezau.
Unităţile de transporturi au­ depăşească în prezent 29.000 de fî iniroduse în circuitul de apă clară M obilizaţi de către deputaţi au p a r tic ip a t p e s t e 2.500 d e c e ­ p ă d u re. N um ai p in ă la 23 'Au­ G heorghe Turcit. Vasile Tudor.
to au deschis anul acesta încă km. a pompelor de ta Jiu. iar echipa de Şi o r g a n e le lo ca le d e s ta t lo c u i­ tăţeni care au p resta t un nu­ gu st s-a u colecta t aici p este Floarea Diacom i, loan Fănic şi
68 de trasee noi pentru deser­ întreţinere condusă de Vaier Matei a torii com unei M iercurea au plan­ m ă r d e 25.000 ore m u n că p a t r i o ­ 61.000 kg. z m eu ră şi 12.000 kg. alţii.
virea călătorilor, asigurînd ast­ Pentru deschiderea noilor tra­ terminat înainte cu 3 zile repararea tat anul acesta un num ăr de tică. m ure sortindu-se în acelaşi tim p
fel legăturile intre alte locali­ see, ca şi pentru îmbunătăţirea capitală a elevatoarelor de respălarc p e s te 80 de p om i orn a m en ta li 20 d e to n e p u lp ă de zm eu ră. A. NASTASE
tăţi situate la distanţe mai mari deservirii călătorilor din staţiu­ de 10—S0 mm. în pa rc şi p e străzi, au d escăr­ GH. LOMNĂSAN corespondent
nile balneo-elimaterice, din cen­ corespondent î^=========r-:- •fffţŞîi
de calea ferată. Lungimea reţe­ trele muncitoreşti şi din alte Gu mult elan lucrează şi echipele c a t p e s t e 150 to n e p ia tr ă p e n ­
localităţi, întreprinderile regio­ conduse de tovarăşii Ghcorghe Far- tru pavaj, iar acum m ulţi c e ­
lei de transporturi Auto pentru nale de transporturi au fost do­ caş, Hogh losif, Sabin lîanchcş şi tăţeni ajută zilnic la execu ta rea
călători deservită de autobuze tate cu zeci de autobuze noi, de altele. lucrărilor de pavare a străzilor
fabricaţie romînească. 7 N oiem brie şi M ihai Viteaza.
ale I.R.T.A. a crescut în acest GHEORGHE ECOBESCU De la în cepu tu l anului şi plnă
(Agerpres). tehnician
fel cu 1.800 de km., ajungind să in prezen t la acţiun ile p a triotice

Tuturor indicilor de plan — atenfia cuvenită

Anul acesta colectivul Exploatării prezentat un referat inginerul şef. schimburi de experienţă peniru răs- tea producţiei. Aici nu s-a făcut încă
miniere Aninoasa a obţinut realizări S-au scos în evidenţă o seamă de pîndirea experienţei înaintate, asigu­ lotul, E adevărat că zăcâmintul impu­
deosebite. Planul de producţie l-a de­ deficienţe, s-au făcut propuneri valo­ rarea celor mai bune condiţii de lucru ne condiţii dc lucru mai dificile; dar
păşit cu peste 16.000 tone cărbune, la roase. In urma acestei şedinţe, activi­ Ia toate locurile de muncă. aceasta nu poate scuza faptul că pro-
preţul de cost a înregistrat aproape tatea de deschidere şi pregătire a noi ceniul de cenuşă în cărbune este încă
300.000 Iei economii suplimentare. locuri de muncă a fost impulsionata. Paralel cu acestea, la îndemnul or­ ridicat. La Aninoasa lucrează mulţi
Succese de seamă au fost obţinute şi ganizaţiilor de partid, s-au luat şi mineri pricepuţi, cu vechime iu me­
în ceea ce priveşte realizarea celor­ !n aceiaşi scop, comitetul de partid unele măsuri tehnice care au făcut ca serie. cunoscuţi peniru hărnicia lor.
lalţi, indici de plan. Ca urmare, îti în­ de la exploatare a analizat in luna munca să fie şi mai rodnică. De pil­ Moisiu Remus, Petru Sie], Francisc
tre ' 'ea dintre exploatările carbonife­ decembrie activitatea desfăşurată dc dă, s-a generalizat sistemul de per­ Schncider, Augustin Asmarandei, Au­
re tiin Valea Tintui, colectivul E. M. birourile organizaţiilor de partid din forare a găurilor de mină cu ajutorul rel Cristca şi loan David, sînt doar
Aninoasa s-a clasat pe primul Ioc. E sectoarele I şi III. perforatoarelor rotative, ceea ce a
desigur o realizare deosebită, care ara­ permis obţinerea unor viteze de avan. cîţiva dintre ei. \ceşti mineri şi toţi
tă că aici s-a muncit bine. Cum spuneam, s-a avut în vedere ceilalţi ştiu bine cum să exploateze
cărbunele care are în el intercalaţii
— Succesul nostru — ne spunea Din experienţa colectivelor fruntaşe sterile. Se cunoaşte bine cum se prac­
tovarăşul losif Ledrer, şeful Exploa­ tică puşcarea selectiva, cum se face
tării miniere, se datoreşte faptului că realizarea tuturor indicilor de plan. sare sporite. Pentru îmbunătăţirea alegerea manuală în diverse puncte P epiniera de viţă de vie de p c su prafaţa de 8 ha. a gosp od ăriei colective din M ihalţ va
tot timpul am acordat atenţie tutu­ Intr-o vreme s-a observat că energia transportului în abataje s-au intro­ ale fluxului de producţie. Atunci? E aduce colectiviştilor in a cest an un v en it d e circa t m ilion lei.
ror indicilor dc plan... nu se gospodăreşte raţional, că exis­ dus craţere blindate, care dau rezul­ nevoie ca oamenii să fie antrenaţi, să
tă încă multe pierderi. Comitetul de tate ioaeie bune. De asemenea, în aplice în practică toate cunoştinţele. IN F O T O : co lectiv iştii eje ctu e a z ă lucrări de în treţin ere In pepin ieră. 1
O analiză mai amănunţită a activi­ partid a analizat în 12 februarie acti­ abatajele cameră s-a introdus arma­ In aceaslă direcţie, un cuvînt greu dc
tăţii colectivului de muncă de la mina vitatea serviciului electromecanic in- ce rea mixtă — fier-lemn — sistem efi­ spus îl au organizaţiile sindicale din
Aninoasa dovedeşte că întreaga preocu­ sectoare.
pare a comitetului de partid şi a con­ priveşte realizarea de economii. Fi­ cient în special în ce priveşte redu­
ducerii tehnico-administrative a exploa­ reşte, s-au luat măsuri. Şi ca urma­ cerea consumului specific de lemn de In afară dc acestea, pentru dezvolta­
tării, a comitetului sindicatului, s-a re, în 7 luni s-a economisit energie in mină. rea succeselor obţinute, trebuie extinsă
axat pe realizarea lună de lună a tu­ valoare de peste 209.000 tei. metoda de exploatare cu abataje fron­
O rodnică activitate s-a depus şi în tale, metodă care' asigură o producti­
turor indicilor dc plan. Ori de cile A fost analizată şi munca organi­ ce priveşte creşterea conştiinţei oame­ vitate ridicată. De asemenea, e nevoie
or: s-a observat o rămînere în urmă. zaţiilor sindicale. La începutul lunii nilor. Aşa se face că a scăzut mult dc o mai raţională folosire a transpor­
s-a acţionat cu eficienţă. Bunăoară, aprilie, comitetul de partid a anali­ fluctuaţia, s-a micşorat mult numărul toarelor blindate.
s-a constatat că linia de front de lu­ zat felul cum se preocupă comitetul absenţelor nemotivate.
cra existentă la sfîrşitul anului tre­ sindicatului de organizarea întrecerii Minerii de Ia Aninoasa muncesc
cut nu putea asigura îndeplinirea rit­ socialiste. In urma acestei şedinţe Aşa dar, colectivul Exploatării mi­ acum cu elan sporit. Ei sînt hotărîţi
mică a planului dc producţie pe anul s-au luat măsuri privind activizarea niere Aninoasa a muncit bine. Dova­ să-şi păstreze tocul de fruntaşi în în­
1962. Atunci, comitetul de partid a ana­ comisiei de întrecere. îmbunătăţirea dă rezultatele obţinute în întrecere. trecerea cu celelalte colective miniere
lizat preocuparea conducerii tehnico- publicităţii întrecerii, organizarea unor Cu toate acestea, mai sînt unele de­ din Valea Jiului.
administrative în această direcţie. A ficienţe, îndeosebi la capitolul calita­
In g . N. ANBRONACHE