Page 92 - 1962-08

m. ? T m vm rr im v m n s m n m Nr. 2387

KaartB^OTflaaciaKaBZHa^KSfca^^

Frunzele de arbori, Unîndrumător şi sfătuitor

un nutref valoros permanent al colectiviştilor

Dezvoltarea bazei furajere za de viţă de vie recoltată în

este o condiţie hotărîtoare de noiembrie, conţine cu 11 la sută ...M artie, luna prim ăverii, lu - ţa t în mai m ulte parcele. M a- in şaretă p e drum ul ce duce
care depinde în mare măsură, mai puţin azot decît cea recol­
na care u m p le de bucurii in i- ria S tachnik şi-a fă cu t în ca r- că tre brigăzile din Urie sau
sporirea efectivului de animale tată în octombrie. De aici, se
m ile oam enilor. Lucrătorii, de n etei în sem n a rea : „p rob lem a H obiţa. Cînd s-a pus p roblem a
şi productivitatea acestora. Re­ poate trage concluzia că recol­
p e ogoare se pregăteau pentru grădinii“ . La prim a şedinţă a individualizării anim alelor, a
cent, institutul central de cer­ tarea trebuie făcută cînd frun­
cam pania de prim ăvară. A ce- consiliului de con du cere p ro - urcat culm ile m u n ţilor Baleia
cetări agricole a făcut reco­ zele sînt încă verzi, deoarece pe
mandarea ca în fiecare unita­ măsură ce se maturizează ele eaşi p reo cu p a re o aveau şi c o ­ blem.a grădinii a fo s t analizată, şi G ă ieru l de p a rcă n -a r fi p ă -

te agricolă să se ia măsuri co­ îşi pierd din valoarea nutritivă. le c tiv iş tii d in R îu B ărbat. Dar — G ră d in a n o a stră tr e b u ie Şit p e n tr u in tîia oa ră p e aici.

respunzătoare pentru asigurarea Culegerea trebuie făcută pe timp iată că au auzit că in gosp o­ să ne aducă venituri de circa P reşed intele g o s p o d ă r i e i ,

unei puternice baze furajere. frumos, fără a lăsa ca frunzele dăria lor va lient un in gin er 150.000 lei, a sp u s in g in era . G heorghe Stoica ori Ioan Va-
care să -i a ju te în m uncă. S-au siu, p reşed in tele sfatului p o p u ­
In regiunea noastră, acope­ să lie expuse la ploi în timpul bucurat m ult de o asem enea — Â şa -i stabilit şi în p la ­
veste. nul de producţie ! — a preci­ lar, ii dau aceeaşi ca ra cteri­
rirea necesarului de furaje se uscării.
zare:' „inginera noastră-i o to ­
poate face şi prin utilizarea S-a constatat că animalele
La cîteva zile, d in tr-o m aşi­ zat cineva din consiliu.
frunzelor de arbori în hrana mari consuma mai bine frun­ varăşă harnică şi p ricep u tă “ .

animalelor. Experienţa gospo­ zele însilozate. Insilozarea se nă oprită în faţa sfatului — E stabilit, dar în felul ...Am în sera t la co lectiv a din

dăriei n o a s tre ______________ ______________ face în gropi popular a coborit o tlnără m i­ Rîu Bărbat. La seceriş, p e în ­

colective şi a special amenaja­ că de statură, cu ochi albaş­ tinderea clm pului, lucrau co ­
altor unităţi a- CuvîntoS specialistului te, cu o capacita­ tri şi cu priviri blindé. lectiviştii din cele trei b rig ă z i:
INGINERA COLECTIVEI Rîu Bărbat, Uric şi H obiţa. La
grîcole a dovedit din agricultură te de 20 m.c., în — Va să zică inginerul n os­ plecare, nici unul din oam eni
că frunzele de care intră circa trkug. e.f.r. uon­ in g in eră !, şi-a u zis cum stau lucrurile acum nu

salcîm, ulm, tei, 10.000 co lectiv iştii aflaţi aici la so si­

frasin, de plop, mesteacăn, dud, ză. Frunzele puţin uscate, - se rea ei. vom putea realiza sarcina, le-a nu se depărta pînă nu-i dădea
viţă de vie etc. reprezintă un aşează In straturi de clte 20 cm.
nutreţ valoros. Fiind moi, uşoa­ peste care se presară sare, iar — O a re să se p o a tă d escu rca SP US in g in era . L e-a d e m o n s tr a t j n g in e r e j u n ^ u n ă s e a ra “ sau

re, cu miros plăcut şi foarte după fiecare .cîte două straturi această tinerică în treburile apoi im portanţa con cen tra m

hrănitoare, frunzele sînt consu­ de frunze se aşează cîte un strat rn în n rin riP i 9 — riitre b a u tu tu r o r c e Io r 8 h a ¦ de 9 ? a ă l- » n o a 1J l :c m , m l ¦ * V o a i e u n j u y Doar la’ cîţivă kilometri de păr’tăre efe Orăştie se află mi­
m a r u n t> ă a r s e m n ific a tiv în ce nunata staţiune balneo-climaterică Geoagiu-Băi. Aici, în fie­
mate cu multă poftă de către de 10 cm. de pleavă. Frunzele u n a , f ă r ă 's ă b ă n u ia s c ă că n ă la u n lo c > ln lu n c a R îu lu i P ^ e ş t e re s p e c tu l, c in s tire a şi

animale. se presează uniform în groapă n o u a s o s ită e ra fr ă m în ta tă şi B ă r b a t’ m a i- a Ie s c ă s î1lt c o n -

Frunzele recoltate de pe ra­ şi se stropesc cu apă. După um­ ea de a c e le a şi în tr e b ă r i: „ O a r e d ltil s“ s e i n 9 f în tre a g a s u - în c re d e re a d e c a re se b u c u ră care zl poposesc numeroşi oameni ai muncii. Ei vin să-şi pe­
a m s ă p o t fa c e f a ţ ă s a r c in i i şi P r a fa ţă . M e m b rii c o n s iliu lu i a u ca.
muri, sau cu ramuri, se pot fo­ plerea gropii, aceasta se aco­

losi în hrana animalelor în sta­ peră cu scînduri, carton gudro­ încrederii ce m i-a fost încre- n p ro b a t-o . anuţa: gligor treacă In mod plăcut concediul de odihnă, timpul lor libeiuV
ăin tată?“ . corespondentă IN FOTOGRAFIE : Vedere parţială din această staţiune.
re naturală sau însilozate. Cind nat sau paie, peste cai-e se aşea­ ...L-a c îte v a su p tă m în i d upă
La nici o jum ătate de oră
se utilizează în stare naturală, ză un strat de 10 cm. nisip şi de la sosire, inginera M aria sosire, gospodăria colectivă din

ele se păstrează în frunzare în anoi unul de 40 cm. de pămînt. Rin Bărbat s-a im ficat cu c e - j

aer liber, în bordeie sau şoproa- Fermentarea frunzelor se termi­ Stachnik. făcu se deja cu noştin ţă le din U n c ?l H °biţa. Fam ilia

ne, aflate cit mai aproape de nă în circa două luni, timp după cu o serie de colectivişti sosiţi colectiviştilor şi avutul lor J ligi activitatea mazeuinl regional urnea m BBBBB&NUL
L
grajduri sau saivane. In cazul care ele pot fi date în consum. la sediul g osp od ă riei.’ cu bri- crescu se sim ţitor, dar o dată cu ? din Alba mila
liînd recoltarea frunzelor se face Frunzele au un gust acid şi ad­ 30 AUGUST 1962
cu râmuri, după ce acestea se ministrarea lor se face o dată cu gadierii şi preşedintele. ele sporiseră şi grijile. Cea mal $ PROGRAMUL I: 5.10 Emisiunea pen­
taie, se aşează în locuri ferite tru sate; 5.40 Muzică uşoară; 6.10
— Sînt nouă în m uncă. Abia arzătoare era furajele. C oncen- ţ Melodii distractive ; 6.30 Gîntece şi jo­
de soare pentru ca prin usca­ alte nutreţuri suculente, mărind o De curînd s-au. terminat să­ material, ceramică de toate ca­ curi populare romîneşti şi ale minori­
am ieşti de p e băncile fa cu l­ tratele lipseau cu desăvirşire r păturile arheologice întreprin­ tegoriile, de la ceştile, chipu­ tăţilor naţionale ; 7.15 Prelucrări co­
re frunzele să nu se desprin­ progresiv cantitatea pentru a tăţii, dar sper că avînd aju ta- şi producţia de lapte scădea, t se de muzeul regional din Alba rile şi vasele specifice dacice, rale; 7.30 Sfatul medicului: Oboseala;-
dă de pe ramuri. Cînd frunzele Iulia la cetatea feudală din ho­ din lut grosolan, pînă la ele­ 7.45 Salut voios de pionier; 8.00 Melo­
se depozitează în aer liber, pe rin îelv em T oîă - tarul satului Tăuţi, comuna Me­ gantele cupe, fructiere, văscioa- dii populare romîneşti; 9.00 Vreau să
pari sau în şire, ramurile tăiate tes, reuşindu-se să se precizeze re şi amfore de lut fin, de cu­ ştiu; 9.25 Mici formaţii de muzică uşoa­
se lasă cîteva ore întinse pe sol nu se nrovoca iritaţii gastrice la ru l şz în ţe le g e r e a d u m n ea v o a s- m m f de jcj L planul cetăţii, fazele ei de dez­ loare gri sau cărămizie, cu un ră; 11.30 Solişti şi orchestre de muzică
pînă ce frunzele se veştejesc animale. voltare (în trei etape — sec. puternic lustru. De asemenea populară romînească; 12.40 Muzică
tra o sa n e d y c u r c a m şt o sa Q r U tie t m 4 000 k x m -X V I) şi aspectul ei cultu­ s-au mai găsit arme dacice: populară romînească; 13.10 Muzică din
Frunzele bine conservate con­ fa cem treaba fr u m o a s a ! C u - dg ral, determinat de un bogat vîrfuri de lance, vîrfuri de să­ operete; 14.30 Muzică uşoară; 15.05
• material documentar (format geţi, săbii dacice; unelte meşte­ Din folclorul popoarelor; 16.15 Vorbeş­
stituie un furaj valoros oentru din ceramică, arme, obiecte cas­ şugăreşti şi agricole: tesle te Moscova; 18.00 Program interpre­
vintele acestea le-au m ers oa­ — Bună ingineră. fata noas­ nice şi fragmente de monumente dălţi, securi, săpoaie, coase, tat de Natalia Glîga voce şi Marcel
puţin şi apoi se transportă la animale. Astfel, 150 kg. frunze m en ilor la inim ă. tră ! — au spus şi atunci c o ­ arhitectonice). In domeniul cer­ seceri, nicovale, ciocane ; instru­ Budală la acordeon; 18.30 Dansuri
cetărilor feudale îndeosebi a mente casnice: vase de bronz simfonice; 19.00 Jurnal de întrecere;
locurile de păstrare. verzi sau însilozate, sau 80 kg. A doua zi dim ineaţa a şi în­ lectiviştii. cetăţilor, care reprezentau în a- de diferite dimensiuni, chei spe­ 19.15 Program muzical pentru fruntaşi
ceput munca. îm preună cu p re­ ceastă epocă puternice mijloa­ ciale, cuie de diferite forme, în producţie din industrie; 21.00 Cîniă or-
Succesul utilizării frunzelor frunze uscate pot înlocui 100 kg. şed in tele a trecu t p e la grajd N u-i u şor să îndrum i cum ce de opresiune a poporului de cremaiere e tc.; obiecte de po­ c]lesfra de estradă a Teatrului muzical
în furajarea animalelor este a- fin. De aceea, în scopul sporirii să se lu creze a p ro a p e 800 ha. către feudalii laici şi clericali, doabă : coliere, pandative, perle,
sigurat, în afară de procedeul continue a producţiei de furaje să vadă cum sînt îngrijite ani­ de teren cît are gospodăria, să muzeul nostru a deschis un fibule de mai multe categ.orii.‘ din Galaţi; 21.30 Tineri interpreţi de
de conservare, şi de momentul su p ra vegh ezi în grijirea a 326 drum nou, lămurind pînă în muzică populară romînească; 22.50 Mu­
m alele. cu m se lucrează la sai- prezent rostul a două monumen­ D escoperirea de la P iati a zică de dans.
recoltării. Experienţa a dovedit trebuie ca atenţia conducerilor te : castrul regal de pe Piatra Craivii, atît în ceea ce priveşte
Craivii, descoperit în anul 1960, tehnica puternicelor fortificaţii PROGRAMUL I I : 12.45 Gintă for­
că frunzele de ulm recoltate în unităţilor agricole să fie îndrep­ vanul pen tru o i ; s-a interesat de bovine, să te ocupi de pra­ şi cetatea de la Tăuţi, care a dacice, cit şi în ceea ce priveşte maţia de muzică uşoară dirijiftă de
aparţinut episcopiei romano- conţinutul material al culturii Viaceslav Mescerin; 13.15 Note de lec­
luna septembrie conţin 0,93 la tată în perioada actuală spre d e în g ră şa rea te r e n u lu i p e n tr u şiia a 74 ha. d e p o ru m b , d e catolice de la Alba-Iulia. dacilor, prezintă o importanţă tor; 13.25 Goncert de muzică populară
sută azot pe cînd cele culese în recoltarea şl conservarea a cit deosebită. romînească; 14.03 Scene din onerete;
noiembrie conţin numai 0,75 la mai mari cantităţi de frunze, p o ru m b şi c a r t o f i ; a s ta t de reco lta tu l a ltor 145 ha. d e pă- • Se continuă săpăturile de 15.30 Muzică de estradă; 16.15 Muzică
sută azot. De asemenea, frun- la Piatra Craivii pentru lămuri­ ° In cursul lunilor august şi distractivă interpretată de .fanfară;
vorbă cu brigadierii şi conta- joase şi de cîte altele, rea importanţei cetăţii dacice septembrie muzeul nostru va e- 16.30 Muzică populară romînească;
furaj cu o valoare nutritivă ri­ bilul. din acest loc, precizată în cam­ xecuta, împreună cu institutele 18.05 Muzică uşoară de Marius Mihaii;
l,n p rim ă va ră , p e brazda . paniile din 1960 şi 1961. Cerce­ de arheologie din Bucureşti şi 18.30 Noi înregistrări de muzică ponu-
dicată care contribuie la spori­ In tr-un a din zile inginera tările din acest an au dus la Cluj, săpături de mare extensi- Iară primite din partea Radîodîfn-*
s-a dus să vadă terenul pen - tractorului privirile ei erau to t a descoperirea fortăreţei propriu tate la Lumea Nouă, Alba Iulia, zîunii Austriece; 19.00 Program inter-'
Atitudini nepotrivite rea producţiei de lapte şi carne. zise, a aşezării situate chiar pe Blandiana, Cheile Turzii, Petveş. pretat de coruri ale căminelor cultu­
Ing. MIRCEA VLADUŢ aşa de senine ca si acum cind f ti şi Sebeş, cu scopul de a lă­ rale; 19-30 Tinereţea ne e dragă; 19.50
virilii masivului stîncos, la 1033 muri cultura neolitică (de tip Muzică de dans; 20.30 Noapte bună,
tru grădină. A cesta era fărim i- o dată cu zorii poate fi văzută L Petreşti — ceramică pictată) şi copii: „Curcubeul" de Paul B. Ma­
m. altitudine şi marcată de un de a descoperi noi urme în ra­ rian; 20.40 Gîntă orchestra de muzica
După munca depusă în cursul zilei G.A.G. Sîrbi raionul 11ia ionul nostru, privitoare la pe­ pooulară a Radiofeleviziunii; 21.15 Mu­
zid puternic din blocuri de pia­ zică de dans; 21.45 Părinţi şi copii;
pe tarlalele G.A.G., colectiviştii din rioada prefeudală (secolele
tră cioplită, lucrate intr-o teh­ (Viii—XI).
Veţel, raionul Ilîa, se îndreaptă spre
nică superioară. Pe una din GH. ANGHEL’
sala cinematografului d in ’ localitate
numeroasele terase ale cetăţii muzeograf
dornici să vizioneze un {!lm. Filmul
s-a descoperit un foarte bogat
nu poate fi vizionat în cele mai bune

condifii din cauza atitudinii nepotri­

vite a unor tovarăşi ca Tiberiu Balint,

Viorel Oancea, Gornel Pădurean, Josan

Ileana şi Staier Altica care discută cu

voce tare, fac diferite zgomote, fumează

etc. Şi mai rău este faptul că atunci

cînd li se atrage atenţia cei amintiţi

dau răspunsuri jignitoare.

Organizaţia U.T..M. din localitate va

trebui să ia cit mai curînd măsuri îm­

potriva atitudinii acestor tineri lipsiţi de
bunăcuviinţă.

N. IGA

corespondent

22.00 Melodii populare romîneşti.

O rchestra de muzică: Din pricina nepăsării... BULETINE DE ŞTIRI ŞI RADIO­
p o p u la ră a clu b u lu i .,F iii- JURNALE: 5.00; 6-00; 7.00; 10.00;
m on Sîrbu“ din H unedoa­ Biblioteca clubului muncito­ rul îşi alege cu multă greutate 11.00; 13.00; 15.00; 17.00 22.30; 23.52
ra este una dintre form a ­ resc din Vulcan este bine înzes­ cartea. (programul I), 12.00; 14.00 16.00;
ţiile de artişti am atori trată cu cărţi din toate dome­ 18.00; 21.00; 23.00 (programul 11).
fru n ta şe p e regiune. Pînă niile de activitate. Păcat însă Ar fi timpul ca acestei nepă-
in prezen t ea a prezentat că acestea, din pricina nepăsă­ sări să-i ia locul preocuparea . / PiHCMimiiBI
a p roa p e 40 de s p ecta co le în rii directorului clubului, sînt în­ atentă faţă de păstrarea căr­
faţa m uncitorilor şi ţărani­ grămădite neglijent fie în raf­ 30 AUGUST 1962
lor co lectiv işti din raza turi, fie în praful de pe duşu­ ţilor, de satisfacerea cerinţelor DEVA : Numai o glumă — cinema­
oraşului Hunedoara. mele, motiv pentru care citito­ cititorilor.

LUCA DUMITRU
corespondent

tograful „Patria“ ; Hanul din Spessart

— cinematograful „Grădina de vară" :

m ini de la a ceste Intîm plări. La i-a spus-o d irect: „D u -te acasă la scandalul p ro v o ca t de Şantal HUNEDOARA: 713 cere aterizare —
fieca re salariu, Şantal prim ea că eşti a m eţit“ . Apoi, mai cu
cartela pentru cantină, ţigări, stringere de inim ă ad ău gă : „Ş i la restau ran t C hetroiu l-a in v i­ cinematograful „Victoria"; Don Gio-
era abon at la ziare, iar restu l e păcat de tine, că eşti băiat
Crescut în mijlocul colectivului de bani erau depuşi pe un li­ fru m os“ . Rîse şi fugi. Lui Şan­ vani — cinematograful „Stadion Cor-
b ret C.E.C. C îştiga b in e băiatul tal sîngele îi năvăli în obraji.
de cînd îşi vedea de m uncă. Ii venea să răstoarne casa, dar tat în oraş la plim bare. Era îm ­ vimil“ ; SEBEŞ: Inviera seria I şi II
îşi dădu rep ed e seam a că fata
Lunar prim ea aproxim ativ avea dreptate. Plecă acasă abă­ brăcat intr-un costum frum os, — cinematograful „Progresul“ Din
1.800 lei. In b riga d ă m u n ca lui tu t. R îsul crista lin al fe te i îi
era preţuită. Ortacii se bucu­ sfărui în urechi. Nu, el nu va avea cămaşa curată, călcată. toamnă pînă în primăvară — cinema­
rau de noul lor tovarăş, pen tru mai bea niciodată. D e ce să-l
N oaptea liniştită de prim ăvară că Şantal devenise de n erecu ­ dispreţuiască lum ea ! — Cum să m erg cu dum nea­ tograful „M. Sadoveanu"; PETROŞA­
a fo s t tulburată de o gîlceavă noscut.
iscată în stradă. La balcoane­ III al m inei, u nd e lucra şi el. vocă lui Şantal o senzaţie de A doua zi se întîlni cu Aurel t a ? Eu îm brăcat aşa... A tu nci NI : 6 înd vine dragostea — cinemato­
le blocurilor apărură locatarii C hiar secreta ru l l-a trim is acasă. durere în urechi şi un gol im ens In tr-u n a din zile insă îl în ­ C hetroiu şi discutară despre cî­
cerind linişte. Se putea a u z i: Şi cil C h e tr o iu n u e d e g lu m it. in suflet. Nim eni nu mai p oa te vinse din nou vechea patim ă. te toate, de parcă nim ic nu s-ar C hetroiu îi arătă carn etu l de graful „AI. S ah ia"; Un pumn de note
„H aim anaua de Şantăl a luat să garanteze că eşti om de cu - A cerut ceva bani îm prum ut de fi întîm plat cu o seară înainte.
salariul. Iarăşi e beat şi fa ce A doua zi a fo st chem at în vint, Şantal, gîndi el. In tre la un prieten . Nu i-a spus de Se m inuna Şantal cîte lucruri econ om ii. „Ă ştia sînt banii tăi. — cinematograful „7 Noiembrie“ :
scandal“ . fa ţa com itetu lu i U.T.M. ş tia el sprîncene i se săpă o cută adîn- ce. Vroia să m eargă la joia tin e­ interesante ştia secretarul orga­
că aşa se va intîm pla. Se a ştep ­ că. P rivirea-i era întunecată şi retului, dar fără un pic de „ v o ­ nizaţiei de tineret. Se mai în- Şi tu p oţi p este o oră să apari „ALBA IULIA : Profesiunea doamnei
doua zi Şantal nu s-a dus ta să audă eă e un om de n i­ îşi strîngea pum nii Incit în ­ ie bu nă“ n u -i ven ea la îndem înă. Lilniră cîtev a zile la rind. Se
la şut. A treia zi, m ahm ur, lu ­ m ic, că va fi propusă exclu d e­ vineţiră. Dar iată că Aurel C he­ In faţa restaurantului se opri. plim bară, şi-au con tin u at discu­ in oraş la fel de bine îm brăcat“ . Waren — cinematograful „Victoria“;
cra în silă. T ovarăşii din briga- rea lui din organizaţie. Orice dar troiu il luă p e garanţia l u i : „să Şovăi o c lip ă : să in tre sau să ţiile. C hetroiu parcă nu mai
dă il d ojen eau . V orbele lor as­ asta nu. El nu poa te să trăiască mai încercăm odată tovarăşi“, nu intre. O ţuică n -o fi fo c era aşa ursuz. Asta a observa­ — M ergem , hotărî Şantal. îşi Experienţă primejdioasă — cinemato­
p re li făceaţi bine. In ele sim ­ izolat de co lectiv ; e tînăr m un­ „T e vom ajuta cu toţii“ , spuse­ t - o Şantal şi la ceila lţi orta ci.
ţea căldură, dragoste, sen tim en ­ citor şi locul lui este acolo intre ră şi ceilalţi tineri. îşi spuse şi păşi hotărît înăun­ cum pără un costum , m ai urnite graful „23 August“ ; ORAŞTIF. • Inlre
te de care avea atîta nevoie. tineri, în organizaţie. Dar ce te tru. Bău una. apoi încă una şi Erau m ai p rieten oşi, îl chem au
C rescuse fără părinţi şi acum, fa c i Ş antal că i7i S ta tu tu l U.T.M . Ieşi din sală îm preu n ă cu încă una să-şi facă „cu ra j“ . la fo tb a l, u n d e Şantal ju c a acu m căm ăşi, pantofi, ciorapi, batiste două iubiri — cinematograful „V.
la 23 d e ani, sim ţea n evoia u n ei scrie că beţia, huliganism ul sînt Chetroiu. Acum înţelegea ce in-- stop er, la şah, în excu rsii. A
m ingiieri. îşi dădea seama că incom patibile cu calitatea de seam nă să te bucuri de resp ect La joia tineretului program ul p a rticip at de cîteva ori şi la şi cravată. Cînd se p rivi în R oaită"; Două vieţi seria I şi II —
apucase pe un drum greşit dar m em bru al organizaţiei. şi îşi deschise sufletul faţă de artistic se term inase. începea acţiuni p a triotice. Entuziasmul,
nu avea destulă p u tere să se com unistul Chetroiu. Ii s p u s e : dansul. Un u tem ist, responsabil bucuria pen tru fiecare realizare oglindă, la căm in, oftă. Nu a p u ­ cinematograful „F lacăra"; Departe de
sch im be, să fie la fe l ca ceilalţi Şi, in tr-a d ev ă r, tova ră şii din „ D u m n ea ta crezi, că eu n u aş cu ordinea, îl în trebă de ce nu l-au cuprins şi p e el.
tineri. com itet i-au citit din Statut. vrea să fiu altfel. De clte ori a v e n it de la în cep u t, dar Ş an­ tu t fa c e el treaba asta d e la patrie — cinematograful „Grădina de
Era clar deci. Acum tovarăşul am h otărît să nu mai beau. Dar tal îl ridică şi îl dădu la o p a r­ Cărţile despre care li vorbea
A fo s t ch em at in faţa co m i­ in g in er Silviu B eizadea îl în tr e ­ cină mă văd cu atîţia bani în te din uşă ca pe o ju cărie. Intră C hetroiu au început să-l atra­ început ! vară"; SIMERIA: Perle negre — ci­
tetu lu i U.T.M. A p rom is că nu ba de ce îşi risip eşte tinereţea, m in ă ... gă din ce în ce mai m ult. Vroia
va mai repeta greşeala. A cita de ce îşi bate jo c de el însuşi. in sală. F etele erau îm brăcate să afle ce se va Intîm pla pînă — Şantal, hai la o bere, îl nematograful „Ilîe Pintilie“ ; HAŢEG:
oară p rom itea ? Dacă l-ar lua Ce să-i răspundă? — Nu ştii să te gospodăreşti frum os. P erechile dansau de îţi
altfel... dar cum să -l ia ? C riti­ era mai m are dragul să le p ri­ la urm ă cu b ă ieţii din colon ia invită Chetroiu. Frumoasa Lurette — cinematograful
ca a în ţe le s -o el dar... — îm i dau seama că nu e bi­ — răspunse C hetroiu. Apoi, du­ veşti. Pe care să o in v ite la lui M acarenco, sau cu dîrzul Pa-
n e c e fa c — s p u s e el în s fir ş it —- pă o scurtă tăcere ad ău gă: Da­ dans ? Se duse la una oacheşă, vel Corceaghin. Că fa ce ce face Prim a im presie a lui Şantal „Popular": BRAD : Valea mîndră —
Un tim p lucrurile au m ers în ­ că vrei. te a ju t eu. Vom ridica dar fa ta îşi ceru scu ze că o Chetroiu ăsta şi uită să p oves­
spre bine. Şi ortacii erau mai dar... Şi nu p u tu să -şi term in e salariul îm preună şi iţi voi ajuta st ring pantofii cei noi şi nu p oa ­ fu aceea că secretarul utem eu- cinematograful „St. roşie" ; LONEA :
prietenoşi cu el de cînd nu a g în d u l ci o ftă . A p o i cu. g la s să-i foloseşti cu chibzuinţă. Eşti te dansa. Aha, gîndi Şantal, fa ce tească piu ă la capăt. Ia r dacă
m ai in tra t la restaurant. Unul stins adăugă: „N u vreu să pierd de acord ? a lu zie la ai m ei că sîn t v e c h i îi ceri îm pru m u t o ca rte îţi lui îşi bate jo c de el şi îi răs­ Gardianul — cinematograful „Minerul“;
chiar s-a oferit să-l îm prum u­ calitatea de utem ist“ . spune că nu o are:d ar că a văzut-o
te cu bani in tr-o zi cînd acesta — Da. şi n ecu răţa ţi. Se duse la cişm ea in vitrin ă la librărie. Şantal şi-a TEIUŞ : Poveste sentimentală .-— cine­
avu nevoie. — Dar te p orţi tu ca un u te­ şi îi spălă. Intră din nou în sa­ cu m păn it deja cîteva şi le-a ci­
La prim a adunare generală a lă, dar fata nu mai era acolo. tit. I se părea că,a d escoperit o punse cu ciu d ă : „E u nu mai matograful „V. Roaită" ; VA :
Dar n-a ţinu t m ult. Cînd a m ist ? Te poţi com para cu unul Invită p e alta. -Acum avea m ai lum e nouă.
luat salariul, nu s-a p u tu t ab­ d in tre ei ? Uită- te la M ihai Jo- o rg a n iza ţiei U.T.M . Ş antal se a ş ­ m ult curaj. îşi făcuse ţuica e fe c ­ intru în restaurant“ . Dragoste de septembrie — citiemato.
ţin e să nu m eargă la resta u ra n t. sin, la D u m itru T ătărcan sau tu l. Şi asta il refu ză . A treia I n tr -o zi, cam la trei luni de
Iarăşi s-a îm bătat şi a făcut la care vrei tu. Cum să poartă tepta să fie pus în discuţie. Spre — D e ce să nu in tr i? Şi noi graful „Muncitorul"; IL lA : In noan-
scandal. Acum l-a văzut şi A u­ ei la m uncă şi în so cieta te ? surprinderea lui insă nu era pe
rel Chetroiu, secretarul com i­ ordinea de zi. A tu n ci a ceru t m ergem . Hai că trebuie să uzi tea de ajun — cinematograful „Gh.
— Ca să nu pierzi calitatea de cuvîntul. I-a rugat pe utem işti
te tu lu i U.T.M. d e la s e c to r u l să discute p u rtarea lui, să -l a ju ­ hainele, adăugă apoi zîm bind. Doja"; APOLDUL DE SU S: Milionul
u tem ist trebuie să-ţi schim bi te. U tem iştii l-a u în ţeles, i-au
purtarea. Dar cine poate garan­ Şantal era încurcat. Nu ştia — cinematograful „23 August".
ta că m ttne nu o iei de la în ­ arătat greşelile. i s-au făcut re­
ceput. com andări. ‘ ce să creadă. Au băut o bere

T ăcerea care se lăsă li p r o ­ ...Au trecu t mai m u lte săptă- şi a p oi C h etroiu i-a s p u s :

„V reau să m ă fotografiez cu

tine, aşa cum o faci cu un

p rieten “ . Lui Şantal îi jucau

ochii în lacrim i. C hetroiu mai

a d ă u g ă : „M iin e e zi de salar

Ia -ţi carnetul de econom ii, cred

că o să ai n evoie de el. PENTRU 24 ORE

ir tovără­ Vreme frumoasă şi călduroasă cu
La prim a reuniune cerul puţin noros ziua. Temperatura
în uşoară creştere, ziua va fi cuprinsă
şească a m inerilor, Şantal prim i inlre 27 şi 34 grade, iar noaptea între
14 şi 20 grade. Vînt moderat, din nord-
sarcina de a răspunde de ordine. est şi est.

După term inarea program ului PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
educativ apăru un tînăr care
Vreme nestabilă, cu cerul noros
ceru perm isiunea să intre. Şan­ ziua. Temperatura iu uşoară scădere
ia sfîrşitul intervalului.
tal se u ită la el şi îi sp u se pe

un ton m u stră tor: „D e ce n-ai

v e n it 'de la î n c e p u t ? “ .

-D. CRICOVEANU