Page 93 - 1962-08
P. 93
N r. 2387 DRUMUL XmmZrSMULUi pag. 5
msxuBBanasBSMaaaim
Controlul şi îndrumarea de către In fimpul liber
partid — chezăşia îndeplinirii
Colectivul de muncitori de la
(U rm are din pag. l-a ) sarcinilor în cadrul majorităţii sectoarelor. întreprinderea de industrie lo
Exemplul cel mai concludent in cală din Haţeg a hotărît să dea
terne. In special la secţia I-a paraţia rezultatelor obţinute In această privinţă îl constituie tot sprijinul în vederea lărgirii
furnale au fost multe deficienţe cele două trimestre. In trimes conţinutul referatului prezentat spaţiului secţiei de tîmplărie-mo-
care au condus la opriri repe trul I, secţia I-a furnale a ră într-o şedinţă de comitet, de bilă. In timpul liber, muncitorii
tate şi mersul redus al furna mas sub plan pierzînd multe tov. N. Cătană director general de aici s-au deplasat la Pui
lelor. Iată cîteva din acestea, tone de fontă, iar în trimestrul al combinatului, discuţiile pur unde au demolat două clădiri.
/ relatate în cuvîntul lor şi de to- n, cînd s-a întărit disciplina tate cu acelaşi prilej, cînd s-a Prefabricatele şi ţigla rezultată
/ varăşii ioan Şelaru, locţiitorul tehnologică şi s-au luat măsuri analizat felul cum sînt îndepli
secretarului organizaţiei de bază pentru o mai bună aprovizio nite hotărîrile conferinţei regio la demolare au fost transpor
de la secţia 1-a şi Ioan Bologa, nare şi exploatare a agregatelor nale de partid privind rezolva
adjunctul secţiei: nerespecta- s-au înregistrat depăşiri de plan, rea sarcinilor economice. Nici tate la Haţeg, unde s-a început
rea procesului tehnologic, a re recuperînd mult din pierderi. referatul, nici discuţiile tov. in
ţetei de încărcare; reparaţii de gineri Ion Niţă, Gh. Rădulescu construcţia. Pînă în pre
slabă calitate; întreţinerea ne- O situaţie similară este şi în şi alţii, n-au reuşit să arate care
corespunzătoare a agregatelor. cadrul secţiilor O.S.M. I, O.S.M. sînt deficienţele concrete ce zent s-au prestat 2.600 ore de
n şi laminorul bluming, care nu s-au manifestat in combinat.
Cum să fie elaborată fonta şi-au realizat o parte din indi muncă patriotică, realizindu-se
de calitate cînd se încarcă une catorii de plan. Majoritatea Trebuie subliniat faptul că
ori fără a se ţine seama de re pierderilor de oţel, din cauza recenta plenară n-a trecut cu economii în valoare de 8.000 lei
ţetă — cu cîte 100-200 kg. cal topirilor moi, au ca sursă prin vederea nici deficienţele din
car sau aglomerat mai mult ? cipală nerespectarea disciplinei munca Comitetului de partid, G. ANUŢA
Aşa s-au petrecut lucrurile în tehnologice din oţelării. Motiva care deşi a analizat multe pro corespondentă
ziua de 2 august la şarja nr. 19 rea căutată de unii, cum că pla bleme importante, nu a urmărit
(furnalul 1) cînd s-a încărcat nul nu s-a realizat din js’ psă de pînă la capăt realizarea în Termocentrala Paroşeni. Vedere exterioară. CooperafiVe aufofinanfafe
cu 190 kg. calcar mai mult şi fier vechi (fără îndoială că practică a măsurilor stabilite.
în ziua de 4 august la şarja nr. unori aceasta se simte şi in Pînă la sfîrşitul primului se
8 (furnalul 2) unde s-a depă fluenţează negativ asupra pla Majoritatea celor care au luat mestru al acestui an, încă trei
şit reţeta de încărcare cu 200 kg. nului) este combătută de fapte. cuvîntul, printre care tovarăşii cooperative de consum din sa
De exemplu, în luna iulie a fost Ion Şelaru şi Ion Bologa de la tele Mihalţ, Hăpria şi Feneş, ra
siderită. şi fontă peste plan, şi fier vechi secţia l-a furnale, Gheorghe ionul Alba, au început să-şi des
Vorbind de slaba întreţinere a mai mult decît era prevăzut şi făşoare activitatea pe bază de
totuşi planul nu a fost îndepli Roman, secţia Il-a furnale, Cor autofinanţare.
igregatelor, este deajuns să ară- nit. nel Deheieanu şi Constantin
i, im că 50 la sută din opriririle Toma de la O.S.M. 1 şi 2, Gheor C. HRISTACHE
cauperelor de la furnalele 3-4 Organizaţiile de bază, condu ghe Rădulescu ing. şef pentru corespondent
s-au făcut din cauza acestei de cerile secţiilor O.S.M. 1 şi 2 să-şi sectorul oţelării şi alţii au în
ficienţe. Cît priveşte calitatea îndrepte atenţia spre îmbunătă ţeles că greşeala lor o constat Veşti de la Semnificaţia cifrelor
reparaţiilor, se poate ilustra ţirea reparaţiilor la cald, care tocmai în faptul că n-au reu corespondenţi
printr-un singur exemplu : cau- sînt necorespunzătoare, spre şit încă să pătrundă în esenţa
perele 7 şi 10 au fost reparate respectarea, profilului vetrelor, problemelor. Rău este însă că • Pentru a pune bază trai La Barza, m inerii ies din p lo a ta r e t o t m a i ra ţio n a le, îi ca, 8 la Valea M orii. Asta s-a
în trimestrul I, ca la numai cî a pregătirii încărcăturii metalice în plenara despre care este vor nică viitoarei recolte, colecti schim b. C lipesc m ăru n t la lu vedem pe com unişti cum m un întîm plat in februarie. Datorită
teva luni să necesite o nouă in şi de şarjabilizare, conform pre ba, unii tovarăşi n-au tras în viştii din satul Tuştea, raionul mina puternică a soarelui şi-şi cesc tot mai spornic, cum m o unor m ăsuri organizatorice, da
tervenţie. De faptul că acestea scripţiilor. văţămintele ce se impuneau prin Haţeg, cu sprijinul mecanizato strigă unul altuia felu rite ci bilizează cu şi m ai m ultă însu torită exem plului com uniştilor,
au fost din nou oprite din pro certitudinea lor, căutând să a- rilor, au efectuat arături adinei fr e : sînt p rocen tele cu care pla fleţire colectivele. la sfîrşitu l lui m a rtie n ici o e-
ducţie, că s-au cheltuit bani cu O rice lucru începui ducă motivări pentru a „scu de vară pe întreaga suprafaţă nul a fo s t depăşit astăzi, chipă mai înainte codaşă nu a
rerepararea lor, vinovat se face za“ lipsurile proprii şi slabul planificată. Totodată, ei au tran C ifrele acestea concentrează mai răm as sub plan. In luna f e
colectivul sectorului mecanicul să se ducă pînă la capăt spirit de iniţiativă ce se mani sportat peste 300 tone gunoi ir în ele fa p te grăitoare... bruarie încă. echipa condusă
festă în sectoarele respective. de grajd pe loturile care vor fi pînă atu n ci de P etru Graur, al
şef. Conducerea combinatului mai cultivate în toamna aceasta cu La C o m ite tu l d e p a rtid 'al E x * cărei şef este acum llie Dără
La cele arătate şi la multe alte susţine părerea că fierul vechi De exemplu, cînd s-a discutat grîu. (A. Liviu). ploatării m iniere Barza ră s banţ, şi-a îndeplinit sarcinile de
e greu de pregătit, în timp ce în despre locaţiile pe care le plă foim dări de seamă, situaţii, ...F ebru a rie 1962. E xistă o sca
deficienţe s-a mai adăugat şi combinat există o presă de 400 teşte combinatul şi care au con rapoarte. In filele albe, legate mă de ech ip e sub plan. In p la n în p r o p o r ţ ie d e 112 la su tă .
faptul că s-au manifestat aba tone care de trei ani stă ne curat la ridicarea preţului de iynpreună, se oglin d eşte în trea vrem e ce fruntaşii exp loa
teri de la disciplina tehnologică montată, că sînt goluri de lucru cost, tov. Ion Maeovescu de la o Colectiviştii A. Puşa, 1. ga strădanie a oam enilor ce lu tării realizează zilnic d e In m artie, graficul în registrea
chiar din partea unor maiştri, din lipsă de oxigen în timp ce C.F.U., a susţinut că nu se pot Puiuţ, G. Juşca şi alţii din sa crează in adîncun, se oglindeşte păşiri însem nate, alţii nu d ove
şefi de echipe, iar conducerea în combinat există un grup de descărca vagoanele din cauză că tul Boz, raionul Ilia, şi-au a- m unca lor neobosită. C ifrele nu desc să-şi îndeplinească norma. z ă : Lazăr A v ra m 111 la su tă ,
secţiei a rămas pasivă faţă de oxigen dar şi acesta stă nemon nu există depozite. E adevărat dus o contribuţie însemnată la sînt sim ple înşirări seci. D incolo Lucrul acesta n u -i pu tea lăsa
aceste atitudini. De aceste de tat de un an de zile. Comitetul că se simte lipsa acestor depo recoltatul şi depozitatul furaje de fiecare trăieşte un om , o in d iferen ţi pe com unişti. llie G lieo rg h e C erb u 109 la su tă,
ficiente se face vinovat şi biroul de partid din combinat are par zite (ele trebuiau executate de lor de pe întreaga suprafaţă o- echipă, pulsează viaţa şi m unca Dărăbanţ, Lazăr Avram , G h eor
organizaţiei de bază care n-a in tea sa de vină pentru că n-a I.C.S.H.) dar e permis oare să cupată cu trifoi şi fineţe natu m inerilor. F iecare cifră este ro ghe Tripon, T eodor Lup au luat Ioa n J u rca 112 la sută...
tervenit cu măsuri politico-or- controlat şi intervenit la timp se stea în combinat peste 1.200 rale. (M. Ţie). dul m ujicii de zi şi n oapte a o h otărîre: „V om trece să lu Toate echipele îşi depăşeau
p-smizatorice pentru îndreptarea pentru a determina aplicarea în vagoane încărcate, aşa cum era oa m en ilor, e s te însăşi inima, lor crăm cu echipele răm ase in u r
situaţiei. Biroul organizaţiei de viaţă a planurilor de măsuri teh- situaţia în ziua de 9 august? care îi îndeam nă să dea patriei mă“ . planul. In cinstea sărbătorii de
bază — lipsit un timp de con nico-organizatorice, care preve Şi în acest timp, tovarăşii de la şi m ai m ulte bogăţii.
trolul şi îndrumarea Comitetu deau aceste lucrări şi altele oţelării susţineau că din cauza Nu a fo s t uşor. Ca şef al li 1 Mai, echipa lui Lazăr A vram
lui de oartid — (de această or faţă de care conducerea combi nedescărcării la timp a vagoa „Planul valoric a fo st depăşit n ei e c h ip e bu n e, c îştig i 2000—
ganizaţie din partea comitetu natului manifestă neglijenţă. Un nelor nu-şi pot realiza sarcinile • Zilele trecute, colectiviştii cu 9,6 la s u tă “ ... 2500 lei p e lună. D in co a ce, o a m e a realizat planul în p rop orţie de
lui a primit sarcina să se ocu caz concret: a trebuit să se dis (?!) Cît de neîntemeiată a fost din satul Secăşel, raionul Se nii ciştigă m ai puţin. P reiei e-
pe tov. Gbeorghe Dîrlea) nu şi-a cute în şedinţă de comitet pen afirmaţia tov. Maeovescu care beş, au terminat treieratul pă- Pare a fi ceva obişnuit, dar chipa şi eşti convins că o vei 250 la sută.
prevăzut în planurile de muncă tru ca conducerea secţiei O.S.M. susţinea că nu există posibilităţi, ioaselor şi au predat la baza dincolo de cifre vedem ech i ridica: dar pînă atunci va trece
cele mal importante probleme II să fie determinată să pună s-a văzut în zilele următoare de recepţie întreaga cantitate -it
pentru a fi dezbătute de comu în practică valoroasa propunere plenarei, cînd, primind sarcina de grîu contractată cu statul.
nişti în adunări generale. De de a se bandaja podurile de tur să rezolve totuşi situaţia, s-au (Gh. Popa). p ele conduse de Ion Magda, de vrem e căci starea de lucruri Iată deci cifre care înseam nă
asemenea cînd la furnalele 1-4 nare. Experimentarea acestei găsit rezervele şi metodele pen m inereu, o viaţă m ai bună, în
W. sareinHe ,plan nu se îndepli propuneri a dovedit că se poa tru depozitarea unor însemnate o De curînd colectiviştii din C onstantin Bota, V iorel Ru- ' nu se poate schim ba cu una cu seamnă. oam eni cu o con ştiin ţă
neau, biroul organizaţiei de- te dubla şi chiar tripla durata cantităţi de materiale şi elibe satul Galaţi, raionul Haţeg, au înaintată, m ineri care fa c cin
bază a găsit de cuviinţă să a- de exploatare a acestor utilaje. rarea a sute de vagoane. terminat construcţia unei mater zanda, Avram Tom odan, Avram două. ste colectivu lu i in care lucrează.
nalizeze alte probleme în loc nităţi pentru scroafe şi a unei Fiecare dintre ele ilustrează un
să analizeze felul în care se în Plenara Comitetului de partid Iată dar că atunci cînd se a- puierniţe. Printre colectiviştii Lazăr, vedem tehnica nouă oare „ S în t m in e r c o m u n is t !““ — nou e fo r t din partea oam enilor
făptuiesc prevederile planului, din C.S. Hunedoara, punînd ac nalizează temeinic o stare de care s-au evidenţiat la ridicarea m uncii de la' Barza pen tru
să ia măsuri corespunzătoare cent pe lipsurile proprii, a scos lucruri, se găsesc şi soluţii pen acestor construcţii se numără a perm is creşterea considerabilă şi-a spus fiecare. Producţia este ca bogăţiile p e care le sm ulg
şl să mobilizeze întregul colec în evidenţă şi alte deficienţe, tru rezolvarea lor. Vasiie Gherma, lanăş Stăncule-
tiv ia înlăturarea lipsurilor exis combătând cu tărie atitudinea scu, llie Gostică şi alţii (M. a v itez ei de ex p lo a ta re la f i i c a - . o ch estiu n e de on oa re, on oarea
nesănătoasă care s-a practicat Se desprinde deci concluzia baju).
tente. o vreme în combinat, potrivit că pe viitor, Comitetul de partid, n e le 200, 210, 4.3 şi 44, 14 şi la în tr e g u lu i c o le c tiv . adîncurilor să fie cu fieca re zi
căreia rămînerile sub plan se organizaţiile de bază, trebuie să
Pînă nu de mult, biroul orga combată cu aceeaşi tărie ati altele, vedem tehnicieni şi in Şefii au preluat noile echipe. to t mai mari.
nizaţiei de bază nu 'S-a sesizat puneau numai pe seama cauze tudinile înapoiate, să dezvolte
nici de formalismul cu care a continuu spiritul critic şi auto g in eri în to cm in d p la n u ri de e x 10 la m in a M u sa riu ,6 la B răd iş- G. R. CHIROVICI
fost organizată întrecerea socia lor obiective. Fără să minimali critic şi să folosească cu price
listă în secţie. Cum poate fi ca pere activul de partid în rezol • Membrii gospodăriei agri Din munca grupelor sanitare de la sate
racterizată altfel munca comi zeze şi să treacă cu vederea fap varea celor mai importante pro cole colective „Drumul socialis
tetului de secţie sindicală în a- bleme, de care depinde realiza mului1' din Deva au dezvoltat Comitetul raional de Cruce Sarmisegetuza. Nu odată echi zeşti unde a dat locuitorilor sa
ceastă direcţie, dacă nu formală, tul că au existat şi există o rea sarcinilor încredinţate de în cadrul sectorului zootehnic Roşie din Haţeg acordă o mare pierele puteau fi văzute lămu tului preţioase indicaţii in ce
cînd nici preşedintele acestui partid. şi creşterea porcinelor. Pînă a- atenţie educaţiei sanitare a oa rind mamele despre importanţa priveşte importanţa respectării
comitet nu cunoaşte angaja serie de probleme a căror rezol cum, această ramură de produc menilor muncii de la sate. pe eare o are vaccinarea la igienei.
mentele pe care şi le-au luat în Plenara a elaborat un bogat ţie le-a adus colectiviştilor ve timp a copiilor. Rezultatul? Au
întrecere furnaliştii secţiei a l-a? vare depăşeşte competenţa com şi documentat plan de măsuri nituri de peste 218.000 lei. (U. In prima jumătate a a- fost mobilizaţi la vaccinat an- Un însemnat angajament, luat
Si acesta nu e singurul exem care, aplicat în viaţă, va con Petru). cestui am in gospodăriile tidifieric 322 copii, antitetanic în numele echipierelor de către
plu. binatului, care au creat greutăţi duce Ia îmbunătăţirea muncii alţi. 641. Tot cu ajutorul aces eomandantele de grupe, este re
politice de masă, la creşterea t » Mecanizatorii de la S.M.T. colective din raâon au luat tor echipiere au fost vizitate crutarea pînă la începutul săp-
Comitetul de partid şl con în buna desfăşurare a procesu necontenită a producţiei şi pro Miercurea permanentizaţi cu fiinţă încă zece grupe sanitare. 345 de gospodării, cu prilejul tăminii Crucii Roşii a unui nu
ducerea combinatului au o mare ductivităţii muncii, la continua In rîndul echipierelor au fost cărora s-au dat indicaţii privind măr de 100 donatori de
răspundere pentru neîndepli- lui de producţie, plenara s-a de întărire a rolului de conducător t brigada de tractoare la gospodă recrutate tovarăşele care anul respectarea normelor sanitare ia sînge. Printre cei care s-au
nirea planului în cadrul secţiei trecut au absolvit cursurile sa peste 520 de cetăţeni. înscris în prima zi a în
La furnale. Conducerea combi clarat împotriva punerii tuturor politic al organizaţiei de partid L ria colectivă din satul Ohaba, nitare de ma,sâ cu rezultatele ceperii acestei acţiuni se nu
natului n-a ajutat la timp co în toate domeniile de activitate. l raionul Sebeş, au efectuat ară cele mai bune. Datorită acestui Grupa sanitară din G.A.C. mără Letiţia Ocolişan — locţii-
lectivul secţiei să iasă din im lipsurilor pe seama altor factori. Urmărirea îndeplinirii acestui l fapt dispensarele medicale pri Boşorcd — comandată de Su- toarea comandantului de la gru
pas, iar comitetul de partid s-a plan, trebuie să constituie una L turi de vară pe inai mult de mesc astăzi un sprijin preţios sana Fulea — desfăşoară o bo pa din Boşorod, Ana Haneş, se
mulţumit să-şi însuşească asi Intr-o vreme, se ajunsese să se din sarcinile de seamă ale Co t 250 ha. Totodată, colectiviştii de din partea grupelor, iar colec gată activitate şi în cadrul sa cretara Comitetului de secţie
gurările date de conducerea tiviştii urmează cu încredere telor de munte ale comunei. In al Crucii Roşii din Bretea Ro-
combinatului că lucrurile se vor vorbească numai de astfel de mitetului de partid de la C.S.H. l aici au treierat grîul de pe în îndrumările şi recomandările pe aceste sate au fost vizitate pe mînă, Vasiie Bora — oficiant
îndrepta. Faptul că s-a acţionat l treaga suprafaţă (520 ha). care le dau echipierele sanitare. ste 700 gospodării ţărăneşti şi sanitar la Rîul Alb şi alţii.
cu întârziere, atît pe linie ad probleme, care şi aşa nu puteau vaccinaţi circa 600 de copii şi
ministrativă cît şi pe linie poli l Pentru dezvoltarea creşterii De curînd grupa sanitară din cetăţeni. In numeroase ocazii Sub îndrumarea organizaţiilor
tică, este ilustrat bine de corn- fi rezolvate de combinat, aco- G.A.C. Sălaşul Superior a pri echipierele din Boşorod au or de partid şi cu ajutorul metri
t pasărilor ei au procurat 300 mit drapelul’ de fruntaşă în în ganizat controale la magaziile lor Comitetului raional de Cru
perindu-se sub paravanul aces trecerea organizată pe raion. A- de alimente ori au însoţit echi ce Roşie repartizaţi pe comune
l boboci de gîscă. De asemenea, ceasta pentru că zilnic medicul pele de medici, în deplasările şi grupe sanitare, activitatea e-
tor cauze obiective, lipsurile C au fost recoltate şi depozitate şi oficiantul sanitar al dispen lor la exploatările forestiere, chipierelor de la sate va cu
t furajele de pe 150 ha. cu tri sarului primesc sprijinul per unde au făcut vizita medicală
proprii. t manent al echipierelor în re muncitorilor de aici. noaşte o îmbunătăţire continuă,
foi şi 150 ha. cu fin natural. zolvarea problemelor sanitare.
Această atitudine s-a manifes t Zilele trecute, colectiviştilor li Pe trimestrul II al anului, gru Rezultate tot aşa de îmbucu P. F A R C A Ş IU
pa sanitară a mobilizat la vac rătoare au obţinut şi grupele
tat începînd de la conducerea l cinări 478 de cetăţeni. sanitare din gospodăriile colec corespondent
t s-a împărţit şi cîte un avans tive ale satelor Pui, Bretea Ro-
combinatului şi S-a înrădăcinat l bănesc, revenindu-le cîte 2,5 tei Aceeaşi dragoste faţă de mun mînă, Toteşti şi Clopotiva. Gru Mari cantităţi
că a fost dovedită şi de către
l la ziua-muncă. (E. Ştel). pa din Pui s-a deplasat în Fi- de conserve
grupele aflate în raza de activi
cC • Printr-o îngrijire şi furajare tate a circumscripţiei medicale
t raţională a animalelor, colec
t. tiviştii din Miercurea, raionul
L Sebeş, au obţinut pe primele. 7
ţ luni ale anului o producţie de
I peste 1.500 litri lapte pe cap
de vacă furajată. Gele mai bune
'/ l producţii le-au realizat îngriji
1
1 torii mulgători Ioan Fale, Gligor
l Şoaita şi alţii (D. Soitiş).
S! ! Pi i ii"Ps S SP PK hM v : ''>% î to/uJ w J w J u J v J c J w l V
r ,y - '< Fabricile de conserve auterminat
prelucrarea căpşunilor, cireşelor, vi
w §m B$M 8& L -f *v v , * - şinelor, caiselor, precum şia mază
re). Au fost realizate, peste planul ac
Sortim ente de m ezeluri, variate tualei campanii, 1.275 tone de con
serve de mazăre, 1.000 tone de ge
şl bine preparate muri şi compoturi etc.
Clădirea InternaţuiUU. şl a şcolii de 8 ani din satul Petrosul, raionul Haţeg. Sarcina de a aproviziona Va dus la producerea de mezeluri din Valea Jiului sînt nevoite să Anul acesta, industria conservelor
lea Jiului cu mezeluri revine fa de slabă calitate. Consfătuirea pună în vânzare un număr redus a început să producă mai multe sor
bricii din cadrul întreprinderii de producţie a pus la punct u- de sortimente de mezeluri, din timente noi, printre care dovlecei în
de industrie locală Petroşani. nele lucruri. In urma măsurilor cauza capriciilor unui om. bulion, fasole cu sos tomat,mazăre
Colectivul de aici a reuşit să luate au fost înlăturate o parte şi fasole în cutii de 5 kg., paste de
trimită spre desfacere impor din deficienţe. Datorită acestui La fabrica de mezeluri din Pe fructe, sucuri pasteurizate, gemuri in
tante cantităţi de mezeluri. Au fapt un timp mezelurile n-au troşani persistă şi alte defici pahare cerate şi altele.
mai avut un conţinut exagerat enţe. Nici acum nu se respectă
existat însă unele zile cînd în de apă, au fost mai bine pre întocmai procesul de fabricaţie; Golectivele de muncă din întreprin
magazine găseai mezeluri cu un parate. carnea este scoasă din magazie deri producătoare de conserve lucrea
conţinut exagerat de apă şi fără nici un fel de document, ză în continuare la fabricarea ailor
chiar cu unele corpuri străine. Se pare totuşi că maistrul de depozitul de oase este situat sortimente c a : tocane de legume,
Cetăţenii au adresat fabricii de fabricaţie Nicolae Moga, ca şi foarte aproape de locul unde se ardei umpluţi, conserve de vinete,
mezeluri şi conducerii întreprin ceilalţi au uitat repede de sarci scot mezelurile, controlul pre castraveţi. Ele şi-au concentrat for
derii de industrie locală multe nile care 11 s-au pus in faţă. ventiv în fabrică este inexistent ţele asupra prelucrării Ia timp şi în
Deşi are Ia dispoziţie cantităţi etc. condiţii bune a cantităţilor sporite de
sesizări. Toate acestea au cons suficiente de carne, maistrul roşii primite din partea unităţilor agri
tituit obiectul unor serioase dis Nicolae Moga nu se străduie Conducerea întreprinderii de cole socialiste. Din sortimentele: pastă
cuţii cu ocazia unei consfătuiri şte să fabrice sortimentele sta industrie locală din Petroşani de tomate şi suc de roşii au fost rea
de producţie ţinută la începu a trimis un delegat care să pună lizate pînă acum circa 30 la sută din
tul lunii iulie a.c. S-a arătat bilite, lucrînd după bunul său lucrurile Ia punct. Aceasta însă prevederi. A început totodată prepa
plac. In ziua de 1 august, de nu este suficient. întreprinderea rarea de roşii decojite şî roşii um
atunci că maistrul de fabricaţie pildă, era prevăzut a se realiza este datoare să ia cele mai ho- plute.
Nicolae Moga nu respectă pro 9 sortimente şi au fost realizate tărîte măsuri, astfel ca oamenii
cesul tehnologic, că însuşi şe doar patru. muncii din Valea Jiului să fie Pofrîvit prevederilor, sectorul indus
pe deplin mulţumiţi de calita triei conservelor produce în acest an
ful fabricii, Francisc Acs, nu Această situaţie se repetă a- tea mezelurilor. cu 11.000 de tone mai multe conser
acordă destulă atenţie bunului proape în fiecare zi. 5?şa stind ve de legume şi fructe dedf anul
mers al procesului de producţie lucrurile unităţile comerciale V. ALBU trecut.
şi multe alte deficienţe care au
(Agerpres)
