Page 95 - 1962-08

Rcq!
J } Anul XSV. Nr. 2388
Si pregătim temeiniccampania $ tir i l e e i
însamîiîfarilor de toamnă "*/—<i—•/—>
Multiple sînt lucrările ce trebuie
efectuaie în aceste zile pe ogoarele
gospodăriilor agricole de stat şi co­
lective. Lucrătorii din G-A.S. şi co­
lectiviştii lucrează cu spor la treie­
ratul ultimilor snopi, la recoltatul şi
strînsul furajelor, iar în multe uni­
tăţi agricole socialiste a început îri-
silozarea furajelor. Paralel cu aceste
lucrări trebuie pregătită cît mai te­
meinic campania însămînţărilor de
toamnă.
încheierea colectivizării agriculturii
a < ’a t şi în regiunea noastră condiţii
minunate, care, valorificate chibzuit,
vor duce la obţinerea unor recolte din
an în an tot mai bogate. Îmbinarea
acestor condiţii cu aplicarea în practi­
că a regulilor agrotehnicii diferenţiate
şi a experienţei fruntaşilor recoltelor
bogate, a dus la obţinerea unor recolte
sporite. Astfel, gospodăriile colective
din Spini şi Miercurea, au realizat de
pe unele parcele 4.000 kg. grîu la ha.,
gospodăria colectivă din Dobra a ob­
ţinut o producţie medie de 2.000 kg.
grîu Ia ha., iar gospodăriile colective
din Gîrbova şi Răhău au recoltat peste
2.000 kg. orz Ia ha. Rezultatele obţinu­
te sînt rodul muncii neobosite depusă
de colectivişti pentru aplicarea celor
mai noi şi eficace metode agrotehnice
de sporire a producţiei.
Se apropie timpul însămînţărilor de
toamnă. Lucrătorii de pe ogoare nu
trebuie să uite că de felul pregătirilor
care se fac în această perioadă depin­
de realizarea unei producţii sporite de
cereale.
Tinînd seama de experienţa proprie,
unităţile agricole socialiste din regiu­
nea noastră au efectuat deja arături
de vară pe toate suprafeţele eliberate.
In întreaga regiune au fost arate peste
85.000 ha. pe care se vor însămînţa ce­
reale de toamnă. In acest an, supra­
feţe însemnate de grîu vor avea ca
plante premergătoare borceagul, tri­
foiul şi lucerna, iar o suprafaţă însem­
nată va reveni după culturi de toamnă,
în special după porumb.
Penfru ca seminţele să găsească con­
diţii optime pentru germinat şi răsă­
rit este necesar ca pregătirea terenu­
lui să fie astfel executată îneît ară­
tura să fie bine mărunţită. Arătura
pentru însămînţări trebuie executată
cu cel puţin trei săptămîni înainte de
semănat pentru a avea timp să se aşe­
ze şi să permită încorporarea uniformă
a seminţelor. O atenţie mare trebuie
acordată întreţinerii arăturilor efectua­
ie din vreme. Pînă la însămînlat aces­
te arături trebuie lucrate ori de cite
or se constată că e nevoie, cu gra­
pa cu discuri, cu colţi reglabili sau
cu cultivatoare, pentru a fi distruse
buruienile şi a se menţine solul afi­
nat. In cazul cînd se vor obţine ară­
turi bolovănoase se vor sfărîma bulgă­
rii cu tăvălugi netezi, inelari sau cu
grape cu discuri. Pentru a nu întirzia
pregătirea terenului în vederea însă­
mînţărilor, pe parcelele ocupate cu
culturi tîrzii de toamnă, consiliile
G.A.S. şi consiliile de conducere din
G.A.G. trebuie să ia astfel de măsuri
îneît în primul rînd să fie eliberate
aceste parcele.
Recolta de cereale va fi şi mai bo­
gată dacă concomitent cu arătura vor
ii incorporate în sol şi însemnate can-
îi1-ţi de îngrăşăminte organice şi chi­
mice. Inginerii şi tehnicienii agronomi
Jiiim fi In. ufdfe.eert
Sint m ulţi fru n ta şi la în tr e ­
prinderea m inieră Ţebea. V ic­
tor Prunăar. Canăin Culăa,
Alexandru Gherm an, Rom an
Căsălean, Florea M ihoc. m ai­
ştrii V ictor Zeriu şi Andrei
Abruăan, sin t doar cîţiva...
...Pentru anul în curs în ­
treprinderii m iniere Ţebea i-au
revenit sarcini de m are însem ­
nate. Trebuia extras mai m ult
cărbune, cu cit mai puţină ce­
nuşă în el şi m ai ieftin d ecît
in anii trecuţi.. Sarcini c ît se
poate de fireşti. Dar nu uşoa­
re. T otu şi minerii, au apreciat
că dispun de suficiente p osi­
bilităţi. p en tru a d u ce la în d e­
plinire sarcinile încredinţate
de partid.
— ş tii c e -i oria ce ? — i s-a
adresat F lorea M ihoc in tr-o zi
d e la 8fir sit.ul anului tr e c u t
urni), m in e r d in e c h ip a sa. Eu
m -am gîndit că de m uncim
to ti fa in în d ep lin im Planii’ . Si
pe deasupra mai dăm ceva
„ n e s t e “ ... N u m ai că a sta n -a -
juncte. T onte ech ip ele trebu ie
să încă la fel. D oar atu n ci
vom r eu şi să. fa c e m ca to a tă
în tr e p r in d e r e a să.-si. d ep ă ş e a s c ă tr e c e r i s -a u luat măsuri, p e n ­
pi"n u ’ Vezi. aieea -i aici...
N-a term inat tot ce avea de
spus. Se qlndise M ihoc m ultă
v r e m e la o so lu ţie, 'dar n u -î
Joi 3® au g u st 1962
au datoria să stabilească dozele de în­
grăşăminte în funcţie de fertilitatea
solului şi de cerinţele soiurilor culti­
vate.
Obţinerea unor recolte bogate de­
pinde însă nu numai de pregătirea şi
îngrăşarea terenului, dar şi de timpul
semănatului şi de felul seminţei folo­
site. O sămînţă pură, făcînd parte din
soiuri valoroase, încorporate intr-un
teren bine pregătit, va da întotdeauna
o recolta bogată. Dimpotrivă, dacă însă-
mînţăm o sămînţă necondiţionată cu
o valoare culturală scăzută, ea va
încolţi slab, va răsări neuniform şi
ca atare şi producţia va fi scăzută. De
aceea, gospodăriile agricole de stat şi
colective vor trebui să acorde o aten­
ţie deosebită pregătirii seminţei.
Aproape toate unităţile agricole şi-au
asigurat pentru acest an sămînta din
loturile seminciere. Această sămînţă
trebuie însă păstrată cu mare grijă, iar
înainte de însămînţare trebuie condi­
ţionată şi tratată împotriva bolilor şi
dăunătorilor cu insecto-fungicide. Nu
trebuie neglijată recoltarea probelor de
sămînţă şi trimiterea lor la analiză.
Deosebit de importantă pentru obţi­
nerea unor recolte bogate este şi res­
pectarea perioadei optime de însămîn­
ţări.
Inginerii şi tehnicienii agronomi tre­
buie să ţină seama că grîul are ne­
voie de 45—50 zile pentru înfrăţire şi
deci el trebuie însămînţat din vreme.
Orice zi întîrziată poate avea reper-
cursiuni asupra producţiei.
La succesul campaniei de însămîn­
ţări de toamnă trebuie să-şi aducă o
contribuţie de seamă şi mecanizatorii.
In acest an, S.M.T.-urile sînt înzestra­
te cu utilaje suficiente şi din cele mai
noi tipuri. Ele trebuie folosite la în­
treaga lor capacitate atît la arături cit
şi la însămînţări.
Sarcinile ce revin lucrătorilor de pe
ogoare în perioada actuală sînt mul­
tiple. Prînlr-0 muncă politică susţinută
dusă de organizaţiile de partid în rîn-
dul muncitorilor de pe ogoare, aceste
sarcini vor putea fi îndeplinite. înfăp­
tuirea lor va duce în final la recolte
bogate în anul viilor.
H ü®
ven ea s-o p ro p u n ă tot. el. „O
să zică vreunul că prea o fac
p e grozavu’ !“ H otărise, să-l
facă p e acest m iner tînăr, dar
harnic, cum n u-î altul în ech i­
pă, să vină el cu propu nerea.
„O să şi m u n cea scă m ai cu
inim ă pen tru că a lui e ideea“ .
— ştiu eu — începu m ine­
rul vorba cu un glas tărăgă­
nat. Mă gîndesc să-i chem ăm
p e t o ţ i la. în tr e c e r e . T o i s e c t o ­ zent, planul producţiei globale
rul. N -o să refu ze, şi nici de
ruşine nu s-or fa ce !
— Ai d rep ta te... Vezi, la asta
nu mă afndisem — se prefăcu
M ihoc. Bună idee ! Să vedem
ce -o să zică echipa.
Cum era de a şteptat, echipa,
a fo s t de acord. Si în prim a
consfătuire de producţie ch e­
m area la în trecere a fo s t a d re­
sată tuturor echipelor de m i­
n eri din secto r u l I... C o m itetu l
sindicalului a acordat. toată
otevtia acestei însufleţite în ­
tru. a sig u ra rea u n e i e v id e n ţe o -
perative a realizărilor, p en ­
tru popularizarea rezultai.clor.
Au fost apoi organizate schim ­
buri de experienţă pentru e x ­
tinderea m etodelor bune de lu ­
cru. Organizaţia de partid a
îndrum at conducerea tehnico-
w f n m i r» » * n M T < m T5 X T Î f T T* r r * r ri w t t r v •
4 pagini 20 bani
mi Ä i l l Ä i M ¦mm
l Plăci ag lo m erate 2000 ore ]
ia re p a ra ţia vag o an elo r muncă In fiecare an m inerilor
din V alea Jiului li se dau
t De curînd Ia atelierele R.M.R. Simeria s-a patriotică ] in folosin ţă su te de apar­
; început experimental, la reparaţia vagoane­ tam ente.
Colectivul d c
lor, înlocuirea consumului de masă lemnoa. muncitori de Ia ca-^ IN FOTO : A sp ect din
riera de piatră dinj noul. ca rtier L ivezeni.
|să naturală, cu produse artificiale din plăci comuna Zam a în--,
r aglomerate. treprinderii dc in- s
dustric locală ,,1 j
[ Prin aceasta se sistează folosirea chereste- Mai“ Deva a preş-1]
tat peste 2 .00 0 dc!
( lei de brad, fag şi stejar cu o rezistenţă mică orc muncă patrioţi-} Concurs „Cine ştie cîştigă“
[ şi preţ de cost ridicat, şi se asigură o rezis- că pentru a termi­
i tenţă şi durabilitate mai mare a vagoanelor. na reparaţia capi-') PSesiara Z ilele trecu te la clu bu l „S id e- lă că tu ş la a telieru l m ecanic.
Ic L am inate peste pian tală a staţiei dc ! Comitetului regional ru rgistu V ¦ din H unedoara a avut G h e o r g h e T iciea n u . elec tr ic ia n la
loc un concurs „ Cine ştie cîş­
L de Cruce roşie tigă“ p e tem a „ Figuri de eroi în s e c ţia s ta ţii şi. r e ţe l e şi lo a u
lupta pentru eliberarea patriei,
- C olectivul lam ino- E forturile acestui Ieri a avut loc în sala festivă oglindite in literatura co n tem ­ A poltan. inginer ia cercetări, to ţi
a Spitalului unificat din Deva. p o r a n ă L a m anifestare au p a r­
J- ru liu d e 650 m m . de c o le c t iv a u f o s t în c u ­ plenara Comitetului regional de ticipat, urm ărind cu in teres ră s­ din cadrul com binatului sid eru r­
Cruce roşie. La plenară s-a pre­ punsurile concurenţilor, peste
la C. S. H u n ed oara a nunate de succes. Prin Iele acestea staţia} zentat un raport privind for­ 200 d e tin eri d in lo ca lita te. gic, au fo s t prem iaţi. Prem iile
folosirea din plin a mele şi metodele întrebuinţate
ţ ăeDus în acest an de Comitetul regional de Cruce D ov ed in d o mai. b u n ă p r e g ă ­ au con sta t din d iferite ob iecte
[ efortu ri susţinute de concasarc a in-] roşie în munca de propagandă şi
educaţie sanitară a maselor şi tire tovarăşii G rtgorie Chelea.
l pentru a obţine re- capacităţilor de p ro ­ trat în funcţiune! c a : ceasuri de mină, stilouri, p i­
i s u l t a t e c ît m ai f r u - d u cţie, p în ă la 23 contribuind Ia creş- } xuri etc.
ţ m oa^e In îndeplinirea A ugust s-a reu şit să V. COSTACHE
corespondent
L sarcinilor de plan. se lam ineze p este terea simţitoare a
( u rm în d e x e m p lu l şi p la n 20.036 to n e. In a- producţiei precum]
Cîn d em n u l c o m u n iş ti- cela şi tim p . la a cest şi a calităţii p ro -' Expoziţie
f lor. toţi m uncitorii de lam inor s-au făcut e - dusului. ] s-a prelucrat planul de muncă
al Comitetului regional de Cru­
Laici antrenaţi, in In- conom îi de m etal în în această m un-î D e cu rîn d 1a. Casa ra ion a lă de e x e m p lu , sem n ea ză ta b lo u rile 7
Ltr e c e r e a so cia listă au v a lo a re d e 987.525 le i, că s-au evidenţiat! ce roşie, privind pregătirea şi cu ltu ră din S ebeş s-a deschis o ..M u n citoa re fru n ta şă la fa brica
desfăşurarea „Sâptăminii Crucii expoziţie ce cuprinde obiecte de S eb eşu l“ . ..La d ep ozitu l de le m ­
în mod deosebit lo-! roşii“ . artă populară şi tablouri execu ­ ne din S eb eş“ . „C a i oile p e V a ­
tate de m em brii cercului plas­ lea F rum oasei“ . G eisp erger G er-
Lm ilitat pentru reă u - îm bunătăţindu-se to t­ varăşii din echipaj Pr im a a n iv e rs a re tic din loca lita te. Zeci. de v iz i­ tu ră e şi Leb li silv ia sem n ea ză
tatori se op resc zilnic în faţa
[ cerea tim pului de la- odată şi calitatea la­ condusă dc coreu- t
1m inare. îm bunătăţirea m inatelor prin redu­ n i s t u l Octavian]
j* ca lită ţii p r o d u s e lo r şi ce r e a r e b u tu lu i cu Rad şi alţi tova-]
^ red ucerea p reţu lu i de p este 2 la sută faţă i-aşi- ! Colectiviştii din satul Miteşti, exponatelor apreciind rodul tablourile in sp ira te din viaţa
raionul Haţeg, au sărbătorit zi­ m uncii pline de răbdare n celor m unci lorilor fo r e s tie r i: ..S pec­
^c o s t. de admis. v. c r ă c iu n ! lele trecute un însemnat eveni­ care le-au. execu ta t. T e intim - tacol in aer Uber“ şi ..Predarea
tehnician
I ment din viata lor şi a satu­ p in ă aici c o s tu m e n a ţion a le r o - b u şten ilo r p e V aleu S e b e ş u lu i-,
l lui : aniversarea primului an de viîneşti şi germ ane alături de tovarăşa K ram pultz Reghina un
muncă în gospodăria colectivă., coloritul viu al covoarelor. m i­ tablou intitulat „V alorificarea
1 în c h e ie re a cursurilor Tn acest timn tânăra gospodă­ nunate broderii, cusături pc m o­ produselor în G .A.C.“ .
tive naţionale etc.
c cu instructorii artistici rie s-a dezvoltat simţitor. Din D e a p reciere s e b u cu ră şi ta ­
t fondurile promit si din credite­ Privirile vizitatorilor sint re­ blourile sem n ate de C ernea E ri­
le acordate de stat gospodăria ţinute şi de exponatele p ictori­ ca. Teodorii Viorica, v . Preoţii
L Timp de 20 de zile in cen­ tinţelor acumulate în acest şi-a procurat 42 de animale de şi alţii.
t răstimp). producţie, s-a început construc­ lor am atori, A cestea redau cele
rL trele Alba Iulia, Sebeş, Petro­ ţia unui grajd pentru vite. iar GHEORGHE MANIU
L şani, Haţeg şi Ilia s-au des­ Cei aproape 150 instruc­ din veniturile realizate în gos­ mai ca ra cteristice a sp ecte din directorul Casei râionale dc
făşurat cursurile pe secţii ale tori artistici participanţi Ia podărie 7 colectivişti şi-au cum­ m unca şi viaţa locuitorilor ra ­
Í instructorilor formaţiilor ar­ cursuri se vor înapoia Ia ion u lu i. T o v a ră şa F u lea Ella. dc cultură Sebeş.
formaţiile artistice pe care le
i
C tistice de amatori din regiu­
C ne (brigăzi de agitaţie, forma­
rt ţi! muzicale, coregrafie şi re­ conduc, unde vor pune în i
C gie). Incepind de ieri, în a- practică cele însuşite pentru Î părat aparate de radio etc. Anul Concursul anual „Vasile Alecsandri u
C ceste centre are loc înche­ ridicarea activităţii cultural- !
viitor ei îşi vor organiza o Pentru, a stim ula m unca dra­
t ierea cursurilor amintite prin artistice de amatori pe o | grădină de zarzavaturi pe circa m aturgilor in vederea creării La con cu rs se p rim esc p iese in
t. 10 ha..„vor ridica, noi construc­ de noi piese intr-un act cu te ­ p r o z ă sau. v e r s u r i ca re, p r in t e ­
t trecerea in revistă a cunoş­ treaptă şi mai înaltă, -j m atica lor să co n trib u ie la m o ­
bilizarea o a m en ilo r m u n cii la
> 1 » i w ) w J w—i w 7 i— J v— t «—J w f k -/ w * t \— ''— /w/.— I v J ,_J 1 /1 ' • ; ! ţii zootehnice şi gospodăreşti, voi ma co n tem p o ra n ă , se o rg a n izea ­ înfăptuirea sarcinilor trasate de
partid.
spori considerabil sectorul zoo­ ză şi în a cest an c o n cu rsu l „ V a ­
Pentru teatrul de păpuşi se
tehnic. sile A lecsandri“ de p iese de tea ­ va avea in ved ere o tem atică iz-
rADRIAN HANG tru in tr -u n a c t şi. p iese p en tru
corespondent ţ tea tru l de p ă p u şi.
vorită din n ecesită ţile educării,
Curs pentru ridicarea calificării co p iilo r de v irstă p reşco la ră şi
şcolară. Se p o t prezenta, de a se­
In luna august, la punctul de glie I-azăr de la I.F. Sebeş, Lu­ menea. piese pentru teatrele de
exploatare Tău, din cadi'ul I.F. dovic Caprina, Dionisie ’Petric păpuşi scrise pentru publicul
Sebeş, a funcţionat un curs pen­ şi loan Mogoş de Ia I.F. Petro­ adult.
tru ridicarea calificării maiştri­ şani. Acelaşi ctirs va fi urmat
lor forestieri. Programa analiti­ Lucrările vor fi trim ise pe
că a cuprins lecţii privind intro­ de o altă serie de maiştri în juna adresa Casei C entrale a creaţiei,
ducerea tehnicii noi în exploa­ viitoare. p o p u la r e d in B u c u r e ş ti p in ă la.
tările forestiere şi 'utilizarea 15 o c to m b r ie a.c.
mijloacelor de producţie meca­ CLEMENT BODEA
corespondent
nizate introduse în ultimii ani. în două decade
Inginerii Vasile Pavel şi Nicolae
Andrei de ia D.R.E.F. Deva. loan
11aulea şi loan ZJachiu de la In primele două decade ale litri sifon, 1.000 litri limonada,
I.F. Sebeş au predat lecţiile la lunii august, colectivul între­ şi 90.000 litri apă minerală.
un nivel tehnic corespunzător. prinderii de industrie locală din Acum, se află in lucru noi
La seminarul de închidere a Deva, şi-a depăşit planul de modele de mobilă : 15 garnituri
cursului, cele mai bune rezulta- producţie cu peste 680 tone de cameră combinată tip I.L.H.-l
te le-au obţirîut maiştrii Gheor- I bentonită şi piatră brută, 6.000 şi 52 garnituri pentru bucătă­
rie de acelaşi tip.
C reşte parcul
C olectivistele din brigada de m aşini
legum icolă a G .A .C . Drumul In cursul lunii august parcul
de maşini al întreprinderii re­
socialism ului" din D eva au gionale de transporturi auto s-a
mărit cu incă 100 de autobascu­
m uncit în acest an cu m ultă lante „Steagul roşu". Noile ma­
şini asigură îmbunătăţirea tran­
adm inistrativă a sectorului grijă la întreţinerea grădinii dc sporturilor de materiale pe şan­
pen tru a asigura condiţii op ti­ legum e. R ecoltele bogate obţi­
m e de lu cru la fieca re loc de nute aici aduc gospodăriei în­ tierele barajului de la Teiiuc,
sem nate venituri băneşti. I.C.S.H., T.C.M.M. si pe alte şan­
m uncă. tiere din regiune.
In în tr e c e r e s-au. p rin s apoi IN F O T O G R A F IE : Aspect
Ic la recoltatul ardeilor.
şi ech ip ele de la celela lte s e c ­
toare, întregul colectiv. Cum MIERCUREA Postul île corespondenţi
era de aşteptat, rezultatele n-au voluntari ne comunica:
întîrziat. Planul de producţie
a fo st realizat ritm ic, s-au în ­ Brigadă fruntaşă pe staţiune
registrat econ om ii la p reţu l de
co s t la fieca re se c to r p r o d u c ­ Antrenată in întrecerea socia­ O dată cu terminarea arăturilor
tiv... P e în trep rin d ere, d e la listă, brigada de mecanizatori pe ogoarele gospodăriei agrico­
în cepu tu l anului şi pină in p r e ­ condusă de comunistul Vaisile le colective din Dala. brigada a
Drăguşin a realizat pînă acum fost declarată fruntaşă pe sta­
este realizat în p rop orţie de peste 94 la sută din lucrările ţiune.
102,54 la su tă . ia r b e n e fic iile ee-i revin pe întreaga campanie.
în r e g is tr a te s e rid ică la 122.000 Af. CRĂCIUN
lei. De asem en ea p rod u ctiv ita ­
tea m uncH a fost. depăşită cu Pentru sporirea producţiei de lapte
1,13 la su tă .
Colectiviştii din Miercurea cerna şi porumbul furaju se­ Rîul C rivedia şt-a c r o it al bia prin locu ri d eoseb it de p i­
.!..întrecerea este aşadar rod ­ acordă o atenţie deosebită spo­ mănat în cultură dublă. Con­ toreşti.
nică. T oate ech ip ele de m ineri ririi producţiei de lapte la fer­ vinşi de avantajele pe care le
au m uncit bine. cu m ult spor. ma de vaci, în timpul păşuna- oferă conveierul verde în tim­ IN FOTO : Pe valea C rive diei.
Cine se evidenţiază ? întregul tului de vară. Organizarea con- pul verii, cind păşunea este in­
colectiv. veerului verde a făcut ca în lu­ suficientă pentru asigurarea pro­
nile de' păşunat să se obţină o ducţiilor mari de lapte, colecti­
A cu m minerii, ’d in Ţ eb ea producţie medie lunară de 265 viştii din Miercurea vor insămîn-
m u n c e s c cu. ela n p e n tr u a d e z ­ ţa în toamna aceasta suprafeţe
volta realizările obţinute, p en ­ l’trl pe cap de vacă furajată. mari de secară furajeră şi bor-
tru a înregistra succese si mai Masa verde ce se dă în hra­ ceag.
im .nnrfante, p en tru că în cu - na vacilor de lapte o formează
rîvd. v o r fi P use în dezbaterea, secara furajeră, borceagul, lu­ PUTEA
c o ’eetiveior de m uncă sarcinile
de. plan pen tru , a v u i 1963 Şi ei
vor să fie pregătiţi.
N. XNDRONACHE