Page 96 - 1962-08

sirş. f DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2388

CILIIIIE J S ilITIIIEI
-«**1«^«!oís«anrara»*»' •r»aaoE3»aaH»K««eaainBnawoiiaw?'5'K;ueB»PC!'Bi-!f' w»rc;wní?p«»«fii3»eMrj«BfnBinMi!.t»C'ir««fa«wRiWflnBF- *arana*nejenwannmEnannnianQj*BiinBBncBBaQiaaainaiKo»ta>fvi» rtr#.«.„(OMmMM,,rtwwnBatrBIBnwaB^M,jIrfRBffloaJBniaU|3aa|SMne!ia,,f.aWciamaoia,nA3jtcBag|l»pOM;'
, p M . v i n B p i n a a c K H R o a » r ! » r i B 3 i w o i D W ‘o<!«(v?/f'^m»r.

In centrul preocupării — La Turdaş

asigurarea bazei furajere Productivitatea păşunii

M ergîn d p e linia înfăptuirii sarci­ pind din toam na aceasta şi m ai ales trefemle s p o r ită
nilor stabilite de Congresul al IH -lea din prim ăvară se va acorda o d eo ­
al partidului, unităţile agricole din re­ sebită atenţie lucrărilor d e com batere O distanţă de numai cîţiva ki­ strată urină de grajd diluată cu
giunea noastră au sp orit considerabil a eroziunii solului, a stfel incit în anul
efectiv ele de anim ale proprietate ob ­ c e urm ează cea m ai m are pa rte din lometri desparte gospodăria a- apă. întreţinută în acest fel,
ştească. In scopul m eşterii produ ctivi­ terenurile cu posibilităţi m inim e de
tăţii acestora, m ajoritatea conducerilor producţie m asă-verde să fie valorifi­ gricolă colectivă din Pricaz de productivitatea păşunii a cres­
unităţilor a gricole m anifestă m ulta cate.
preocupare pentru asigurarea unei ba­ cea din Turdaş. Condiţiile de cut. Pentru ca păşunatul1să se
ze fu ra jere d e calitate şi în cantităţi A ş vrea să m ai subliniez ţi faptul
îndestulătoare. Pentru a cunoaşte m ă­ că au fost luate din tim p m ăsuri co­ climă şi sol sînt asemănătoare, desfăşoare raţional iar iarba să
sura în care se asigură pe ansam blul respunzătoare pentru recoltarea fîn eţe-
regiunii baza furajeră necesară ani­ l o r în 'Zona d e d e a l f i d e m u n te. A c u m iar colectiviştii se cunosc, îşi nu fie distrusă, păşunea a fost
se execu tă cositul pe restul suprafeţelor
m a lelor în perioada d e stabulaţie, am din zona d e m unte, acţiunea urm înd fac vizite şi-şi împărtăşesc u- împărţită pe parcele de 6—7 ha.
să fia term inată pînă cel tîrziu
s o lic ita t un in te r v iu t o v »¦»" N ic o la c nii altora din experienţa acu­ Păşunatul pe o parcelă durează

mulată în muncă. Firesc ar fi cîte 5—6 zile, vitele revenind pe

deci ca în toate sectoarele de aceeaşi parcelă după aproxima­

activitate a celor două colecti­ tiv o lună. In felul acesta co­

ve rezultatele să fie Ia fel de bu­ lectiviştii au ridicat productivi­

ne. împreună cu conducerile a- tatea păşunii la 7.000 kg. masă

cestor unităţi ara analizat re­ verde. Ia ha., iar pe unele par­

B ela vicep reşed in tele C onsiliului re­ la I septem brie. Pînă în prezent, din zultatele din sectorul zootehnic. cele chiar la 12—13.000 kg., asi-

gional agricol. Iată cîteva din rela­ c e le 115.840 ha. fin eţe n aturale, s-au La Pricaz s-a realizat pînă în gurînd animalelor o hrană a-
tările sale. recolta t 98.000 ha. ceea c e rep rezin tă
circa 80 la sută din suprafaţa p la n ifi­ prezent aproape 1.300 litri lapte bunidentă şi de calitate.
ÎNTREBARE: Ce posibilităţi există cată. In curs d e desfăşurare este şi
în unităţile agricole din regiune pen­ acţiunea d e Id entificare a tuturor su­ pe cap' de vacă furajată, iar la Şi la gospodăria colectivă din
tru realizarea sarcinilor de plan pri­ pra feţelor din păduri şi plantaţii sil­
vind baza furajeră şi ce s-a făcut în v ice cu produ cţii d e iarbă. Turdaş doar 1.000 litri. Se pune Turdaş sectorul zootehnic este
acest scop?
ÎNTREBARE: Care sînt sarcinile întrebarea: cărui fapt se dato- dezvoltat. Ferma de vaci cu­
RĂSPUNS: S eceta din acest an a actuale ale consiliilor agricole raionale
şi orăşeneşti şi ale conducerilor unită­ reşte această diferenţă? Dintre prinde 67 exemplare. Pentru a-
cuprins cea mai m are parte din regiu­
factorii care influenţează direct ceste animale gospodăria deţine La gospodăria agricolă de stat din Apoldul de Sus se va însiloza m tn acesta
nea noastră, dim inuînd producţia de
-'inducţia de lapte a animalelor 168 ha. păşune. La G.X'.C. din to n e d e d ife r ite n u treţu ri din c a r e 2.370 to n e c u p o r u m b k

fac parte în primul rîn’d fura­ Turdaş însă, păşunea este slab In fo to : A sp ect de la în siloza rea p oru m bu lu i.

jele. In perioada verii furajul productivă. Nu s-a realizat de­

de bază în hrana animalelor la cît 4.500—5.000 kg. masă verde

G.A.C. din Pricaz a fost păşu­ la ha. Acest lucru a influen­

fu ra je şi masă varde. D atorită aces- ţilor agricole privind asigurarea ba­ nea. GosnodSria colectivă deţine ţat negativ şi producţia de lap­ Silozul — un nutreţ valoros
tu i fapt, deşi G .A .C . din regiu ne dis­ zei furajere ? 197 ha. de păşune. Pentru ridi­ te. Dacă şi Ia această unitate

pun d e p este 40.000 ha. fin eţe natu­ R Ă S P U N S : Pentru asigurarea între­ carea productivităţii ei colecti­ s-ar fi depus mai mult efort

ra le şi 33.458 ha gii baze furajere viştii din Pricaz au depus toate păşunea ar fi putut deveni mal Experienţa ne-a dovedit că ţiilor animaliere, gospodăria centele recomandări făcute de

cu p la n te fu r a je r e .... ............................................. ......... .......... n ecesa ră a n im a lelor, eforturile. Trebuia asigurată iar­ productivă. Alături de îngrăşă- obţinerea unei producţii sporite noastră a obţinut, pînă acum către Institutul central de cer­

şi p e ren e, nu s-a j n 5 e r u k l CU f a v . îtlCJ. W i C o l a e perioada acţua- ba verde pentru 424 bovine din­ mintele aplicate păşunea trebuia de carne, lapte, lină, depinde din sectorul zootehnic venituri cetări agricole ne-am propus ca

reuşit a se asigura _, . .« , . l u consiliile agricole tre care 132 vaci şi acest lucru mai bine curăţită şi mai intens cel mai mul* de cantitatea de de peste 440.000 lei. să însilozăm în afară de porum-
nu- era de Ioc uşor. De aceea grăpată. In felul acesta s-ar fi nutreţuri însilozate şi folosite bul siloz şi alte furaje.
necesarul de fînuri 3 I r iC e p r e ş e C S I S lîe 36 ra io n a le şi o ră şe- grija de căpetenie a colectivişti­ putut realiza si aici o producţie In hrana animalelor. Aşa spre La întocmirea balanţei fura­
lor a fost ca în primele zile de sporită de iarbă care ar îi con­ exemplu, în anul trecut, dato­ jere pe acest an am avut în ve­ Pentru ca în anul viitor să
pentru a fe c tiv e le ConsiSillSiUS s g r î c o i r e g i o n a l n e& trebu ie să ia primăvară să cureţe păşunea de tribuit cu siguranţă la sporirea rită faptului că am asigurat în dere să asigurăm cantităţi cît avem asigurat, începînd chiar
d e a n im a le în c o n - __________________________________ c e le m a i e fic ie n te mărăcini, ciulini, scaieţi şi cio­ producţiei "de lapte. Dar, faţă de raţia zilnică a vacilor de lapte, mai mari de furaje însilozate din primăvară, conveer verde în
turi lemnoase. Pentru îrtdenăr- această problemă nici consiliul pe lingă celelalte furaje, cite pentru toate categoriile de ani­ cantităţi suficiente, vom cultiva
tin u ă c r e ş te r e , în r e - 11,1111111 măsuri care în fi- tarea resturilor vegetale şi tot­ Se conducere al gospodăriei şi 20 kg. siloz, am realizat o pro­ male. Pentru aceasta am extins în toamnă 14 ha. cu borceag şi
nai să ducă la recolta rea fă ră în tîr- odată pentru stimularea vegeta­ nici cadrele tehnice n-au mani­ ducţie de 2.717 litri lapte pe cap cultura porumbului pentru siloz secară furajeră.
gislrîn d u -se p m ă acum un d eficit de ziere a tuturor furajelor, să im pulsio­ ţiei. întreaga păşune a fost gră- festat suficientă preocupare. Aşa de vacă furajată, faţă de 2.532 şi i-am aplicat aceleaşi lucrări
n eze îjisilozatul fu ra jelo r m ai ales în pată. EJscultînd sfaturile ingine­ litri cît am realizat în 1960, cînd de întreţinere ca şi pormbului Prin sporirea continuă a pro­
ap roxim a tiv 7.500 ton e. P entru a co­ raioanele Ilia, H aţeg, A lba şi O ră- rei agronom, colectiviştii din stând lucrurile este necesar ca cantitatea de siloz a fost mai pentru boabe. Anul acesta vom ducţiei de furaje vom avea po­
p erirea acestui d eficit s-au însămân­ ştie unde această acţiune se desfăşoară Pricaz au completat aceste lu­ la Turdaş, în această toamnă mică. La gospodăria noastră po­ însiloza cu 416 tone mai multe sibilitatea să întocmim raţii de
ţa t cu porum b fu ra jer 3.161 ha. şi au încă anevoios. crări cu îngrăşarea unei părţi să fie identificate toate păşunile rumbul pentru siloz a devenit nutreţuri decît In anul" trecut. furajare oît mal echilibrate —
fost luate măsuri pentru pregătirea de "degradate, cu posibilităţi mini­ furajul principal pentru creş­ Cele 6 gropi betonate şi silozul condiţie de seamă pentru creş­
frunzare. D e asem enea, im ediat după O deosebită, atenţie va trebui acor­ din' păşune cu azotat de amo­ me de producţie care să fie a- terea producţiei animaliere de­ turn au fost pregătite din timp terea efectivului de animale şi
recoltarea porum bului se v o r însiloza dată m ai ales însilozării porum bului, rate şi însămînţa,te cu' plante oarece el conţine mari canti­ a productivităţii a. stora.
m ari cantităţi d e cocen i d e porum b principala plantă d e siloz. In acest niu (cite 150—200 kg. Ia ha.)', furaiere. iar Pentru restul pă­ tăţi de unităţi nutritive. In a- şi în aceste zile am început în-
in am estec cu ca lele d e sfeclă şi de scop să se urm ărească ca toate uti­ şunii să fie Sin timp procurate fară de aceasta, cultura porum­ KliUSCH SAMOILX
la jele necesare însilozării, îndeosebi iar pe restul suprafeţei de pă­ îngrăşăminte si ierburi pentru bului pentru siloz mai prezintă silozările. Pentru a asigura un
varză, sau alte resturi veg eta le exis­ tocătorile, să fun cţioneze fără întreru­ supraînsăimlnţare. şi alte avantaje; se pot meca­ brigadier zootehnic la G.A.®.
şune unde nu s-a ajuns îngră­ niza lucrările de întreţinere şi nutreţ de bună calitate recoltăm
ten te în unităţile agricole. insilozare, se obţin producţii ri­ plantele în faza optimă, cînd Apoldul de Sus — Sebeş
şământul dhiimite a fost admini­ dicate la ha. şl totodată se asi­ conţin 65-75 la sută apă, deoare­
Pînă în prezent acţiunea d e pregă­ gură o valorificare totală a plan­ ce atunci asigură cele mai mari
telor, realizînd astfel mai multe cantităţi de unităţi nutritive.
tire a fru n zarelor se desfăşoară cu unităţi nutritive pe unitatea de Completarea necesarului de su­
suprafaţă. Aceasta contribuie culente se face prin însilozarea
bun e rezu ltate în m ulte gospodării, p ere şi la întreaga lor capacitate. la obţinerea unor producţii ri­ sfeclei de zahăr de pe 18 ha., în Cultivăm furaje j
dicate de lapte şi la un preţ de amestec cu cocenii de porumb printre pomi ]
m ai cu seam ă in cele din satele P ri- P otrivit indicaţiilor Consiliului agri­ însilozăm diferite nutreţuri cost mai redus. şi cu melasa pe care o procurăm
cax, Pianul d e Sus, Pianul d e Jos, co l region a l trebu ie luate m ăsuri ca de la fabricile de zahăr.-
Faptul că In anul trecut am
P etren i etc., lucru ce v a p erm ite să în toa te gosp od ă riile c o lectiv e să se însilozat mari cantităţi de fu­ In ceea ce priveşte nutreţu­
raje, creîndu-ne chiar o rezervă
se su bstituie o ca n tita te însem nată d e fo rm ez e ech ip e d e co lectiv işti care sa Ferma de vaci a gospodăriei vor putea fi valorificaţi total. pe care am folosit-o în hrana rile grosiere şi concentratele
agricole colective din Sîntan- Pentru a putea fi consumaţi în vacilor de lapte pînă în luna am acordat o mare atenţie re­
fîn u ri ca re v o r p u tea fi fo lo s ite cu pregătească frun zarele. îm preun ă cu drei numără în prezent 192 ca­ întregime îi vom toca, şi ames­ august a acestui an, a influen­ coltării şi depozitării lor în cele G ospodăria noastră d e stat
exclu sivitate în hrana anim alelor. pete. De la aceste animale noi tecaţi cu saramură, îi vom ad­ ţat în bine asupra producţiei mai bune condiţiuni. Prin mă­ este profilată pentru producţia
o rg a n ele silv ice, a co lo unde. pînă , in am prevăzut să realizăm o pro­ ministra animalelor. Pentru a de lapte. Pînă la 15 august am surile luate de către consiliul de d e lapte şi struguri. S u prafeţele
ducţie de cel puţin 2.000 litri putea însiloza furajele în epoca realizat o producţie de 1.910 li­ conducere al gosopdăriei, îndru­ d e păşune şi fin eţe naturale p e
T o t datorită secetei p e u n ele supra- p rezen t n -a u fo st .lu ate m ăsuri, consi- lapte. Condiţia principală pen­ optimă noi am reparat din timp mat în permanenţă de că­ care le deţine gospodăria nu
tru realizarea şi depăşirea obiec­ cele două tocători, iar silozurile tri lapte pe cap de vacă fura­ tre organizaţia de partid, p ot asigura însă fu ra jele n ece­
fe ţe porum bul destinat producţiei de liile a g rico le ra ion a le şi oră şen eşti să tivului propus este asigurarea (toate betonate) sînt curăţate s-au asigurat cantităţi su­ sare pentru întreg efectivu l de 3
boabe s-a d ezvoltat slab. S-a indicat stabilească suprafeţele d e păduri n e­ animalelor cu nutreţuri nece­ şi dezinfectate. Sîntem convinşi jată. Prin valorificarea produc­ ficiente de nutreţuri, de bună anim ale, care este în continuă 3
ea întreaga cantitate de masă verde cesare, care să fie puse la dispozi­ sare atît întreţinerii lor cit şi că însilozând cantităţi tot mai calitate şi din sortimente va­ creştere. D e aceea o preocupare 1
ce rezidtă din aceste culturi să fie ţia gospodăriilor colectiv e pentru a- producţiei. Furajul de bază în mari de furaje vom asigura a- riate pentru întreg efectivul de d e seam ă a conducerii gospodă­ 3
însllozată. A u fost apoi luate măsuri sigurarea de frunzare. riei a fost şi e s t e .folosirea cit 1
ca din culturile d e porum b care ră- hrana animalelor şi care stimu­ nimalelor hrana necesară şi vom animale. Ţinînd seama de re- m ai raţională a terenului in v e ­ 3
m în p en tru b oa b e să fie reco lta te şl O altă sarcină ca re stă. în faţa con ­ lează cel mai mult producţia de spori producţia de lapte. d erea asigurării întregii canti­ 1
insilozale toate plantele fără ştiuleţi siliilor agricole este aceea de a ur­ lapte este nutreţul însilozat. Noi tăţi de fu ra je din produ cţie p ro­ 3
sau eu ştiu leţi slab d ezvoltaţi. P înă în m ări strîngerea şi depozitarea în bune am constatat că atunci clnd în rMIRCEÂ CANTEMIR prie. A nalizînd tem einic posibi­ 1
condiţiuni a tuturor resurselor fura­ raţia animalelor introducem în lităţile d e care dispunem am a- 3
!ng. agronom la G.A.®. Sîntandrei juns la concluzia că o rezervă 3
'prezent s-au însilozat a p roap e 10.000 je r e existen te. T oa te paiele d e orz, im portantă pentru sporirea p ro­
tone, acţiunea d e insilozare urmînd ovăz şi g n u să fie adunate din cîm p, perioada de stabulaţie cel puţin ducţiei de fu ra je o constituie 3
şi cultivarea plan telor d e nu­ 3
să se intensifice în aceste zile. transportate şi aşezate în şire pentru 20 tone nutreţ însilozat, produc­ treţ în livezile d e pom i. A cest 3
procedeu s-a dovedit a fi foarte 3
Pentru acoperirea necesarului de fu ­ a se putea păstra in bune condiţiuni ţia de lapte se menţine ridicată. Folosind foaie resursele avantajos d eoa rece în prim ii 3
De aceea am hotărît ca în acest cin ci-zece ani după plantare 1
ra je în toa te unităţile agricole, p re­ peste iarnă. Im ediat după recoltatul an să însilozăm o cantitate spo­ Pom ii nu rodesc şi rădăcinile 3
fiin d m a i pu ţin d e z v o lta te în 3*
cum şi pentru realizarea sarcinilor de porum bului pentru boabe să se recol­ rită de furaje. Pe o suprafaţă de sol nu consum ă cantităţi prea
m ari de substanţe nutritive. T o t­ J
liv ra r e că tre a lte reg iu n i, s-a u co n sti­ te z e şi co cen ii, c a re să f i e to ca ţi şi 55 ha. am cultivat porumb des­ In cadrul gospodăriei noas­ gură un nutreţ valoros şi ieftin un timp îndelungat însuşirile odată, va'parea nutreţurilor ob ­
ţinute din livezile d e pom i a- 3
tuit colectivu l regional şi cele raionale însilozaţi fără întîrziere. tinat însilozării. L-am întreţi­ tre colective numărul animale­ pe o perioadă lungă de timp. pe care le are planta verde. In- m ortizează o serie d e cheltuieli 3
nut prin praşile la fel ca şi pe lor proprietate obştească şi pro­ Pentru aceasta, în iarna trecută silozat, porumbul este valorifi­ ca re se efectu ea ză 'pentru în tre­ 3
care răspund d e recoltarea tuturor fu ­ Cantităţile de cocen i care nu voi ţinerea livezii. 'Cullivînd plante 3
fu r a je r e p rin tre 'pomi, p e Ungă 3
ra jelor, d e d irijarea lor raţională, de putea fi insilozale, să fie aşezate de porumbul pentru boabe. Ca ur­ ductivitatea acestora a crescut am aplicat îngrăşăminte chimi­ cat mal bine de către animale, 3
mare, el promite o producţie de continuu. îndeosebi în anul tre­ ce (superfosfat) pe 150 ba. In îndeosebi de vacile de lapte şi fa p tu l că m ărim rentahilitatr,. 3
realizarea sarcinilor de achiziţii etc. asem enea în şire şi păstrate în bune peste 30.000 kg. masă verde la cut, datorită măsurilor luate primăvară întreaga suprafaţă măreşte totodată gradul de fo ­
tl iv e z il o r a v e m p o s ib ilita te a să 1
ÎNTREBARE: Cc măsuri au fost condiţiuni. ha. Ne-am gîndit însă că nu va pentru asigurarea unor canti­ de păşune a fost curăţită. De losire a altor nutreţuri, deoa­ 3
luata pentru sporirea productivităţii F în urile şi trifo lien ele c e se m ai asemenea în scopul creşterii producem cantităţi însem nate 3
păşunilor şi fîneţelor; în ce măsură fi suficient să însilozăm numai tăţi îndestulătoare de furaje de producţiei de iarbă am organi­ rece stimulează pofta de mln- d e nutreţuri. A şa, bunăoară de 3
au fost asigurate cantităţile de fînuri recoltează, precum şi cele netranspor­ porumbul. In acest an am cul­ bună calitate, printre care un zat păşunatul pe tarlale şi în- care. La însilozarea furajelor p e fieca re hectar din cele 100 ha. 3
necesare? tate din cîm p să fie aşezate în şire tivat o parcelă cu secară. Pen­ loc de frunte l-au ocupat nutre­ grăşarea păşunii prin tîrlire. vom ţine seama de recoman­ cu ltiv a te cu a m estec d e borceag,, 3
(în straturi alternative cu paie de tru a o valorifica mai bine am ţurile ’ însilozate, producţiile şi Păşunea a fost împărţită în pa­ 3
însilozat întreagă cantitate de veniturile realizate din sectorul tru tarlale pe care se păşunează dările făcute recent de către floa rea-soarelu i şi ovăz, n oi am 3
R Ă S P U N S : In scopul sp orim p ro­ grîu, orz sau ovăz pentru a se putea masă verde. In felul acesta avem zootehnic au crescut simţitor. prin rotaţie timp de 10-12 zile. Institutul central de cercetări
deja asigurate 360 tone de se­ Fiind dovedit faptul că dezvol­ încă din anul trecut am înce­ agricole. Pentru ca Însilozarea recolid t cile 10 ton e nutreţ. D in 1
ductivităţii păşunilor şi fîn eţelor s-au fa ce un am estec uniform ). cară însllozată. In gospodăria tarea bazei furajere este facto­ put să aplicăm cu bune rezul­ acesta, 90 d e tone au fost folo­
noastră mai există şi alte fu­ rul hotărîtor de care depinde în tate păşunatul de noapte al ani­ să se desfăşoare în condiţiuni site ca masă v erd e iar restul
execu tat lucrări de curăţiri d e buru­ Este de asem enea necesar să se raje sau resturi care, dacă sînt cea mai mare măsură realiza­ malelor. Pe păşune unde ani­ cît mai bune am pregătit gro­ a fost însilozat sau se va folosi
insilozate, au o valoare nutri­ rea sarcinilor de producţie în malele sînt întreţinute în tabere pile, am pus în stare de funcţio­ ca fin în Hrana an im alelor. Cu
ien i şi m ărăcinişuri p e o suprafaţă de asigure săm înţă de secară suficientă sectorul zootehnic, consiliul de de vară am construit din surse nare tocătoarea gospodăriei şi fu ra jele rezu ltate din livadă noi
tivă mult mai mare. Astfel conducere al gospodăriei colec­ locale un Adăpost pentru 100 am stabilit parcelele cu care vom putem întreţine un efectiv de
38.000 ha. D e asem enea au fo st d efri­ pentru a se însăm înţa în toam nă o tive, avind Îndrumarea perma­ vite mari şi totodată am asigu­ începe recoltatul. însilozarea 800 vaci d e lapte tim p de două
noi vom însiloza frunzele "de nentă a organizaţiei de partid rat ca adăpatul să se facă în porumbului va Începe la timpul luni. C u ltivarea p la n telor fura­
şa te d e cioate şi arhorete o suprafaţă suprafaţă cit m ai m are cu secară fu ­ sfeclă, dovlecii şi frunzele de apropierea taberelor. Ca urmare optim, cînd plantele au cea mai je r e între pom i nu necesită lu­
varză în amestec cu pleava. In a întreprins o serie de acţiuni a măsurilor luate, chiar în lu­ bună suculenţă. crări în plus. P e c e le 100 ha.
d e circa 8.000 ha. P e m ai bine de rajeră, asigurîndu-se astfel în prim ă­ gospodăria noastră va fi de a- nile de vară cînd a fost secetă n oi am făcu t o arătură gdâncă
semenea recoltată o cantitate pentru creşterea producţiei de păşunea ne-a asigurat o pro­ Un alt nutreţ pe care-1 vom fo ­
300 ha. s-au execu ta t lucrări d e com ­ vară, d e tim puriu, cantităţi însem nate mare de coceni de porumb. A- furaje. ducţie ridicată de iarbă, ceea ce losi în hrana animalelor este şi in toam n ă, fa r în p rim ă v a z, *>-
ceştia, administraţi întregi nu a contribuit la menţinerea unor pleava rezultată în urma treie­
b atere a eroziun ii solului, iar p e 5.800 d e m asă verd e. O atenţie deosebită a fost a- producţii constante de lapte. ratului cerealelor păioase, care
Pînă la sfirşitul lunii august va fi însilozată in amestec cu
ha. d e păşune s-au aplicat îngrăşă­ Luînd m ăsuri eficien te pentru strîn­ cordată sporirii productivităţii producţia 'de lapte pe cap de sfecla furajeră de pe 12 hectare.
vacă furajată depăşeşte 1.600 li­ In afară de aceasta, cocenii şi
m in te chim ice şi naturale. gerea, depozitarea şi însilozarea tu­ păşunilor, deoarece acestea a-si- paiele vor fi tocate şi folosite
C onform planului de măsuri întoc­ tu ror fu ra jelor, vom asigura o bază tri. în amestec cu alte fînuri. In
ceea ce priveşte asigurarea şi
m it pe baza sarcinilor stabilite de furajeră corespunzătoare pentru ani­ crearea unor rezerve de nutre­
ţuri pentru ovine am luat mă­
con ferin ţa region ală d e partid, in ce- m ale.

jjj'ţvK.Aj.wn <

Măsuri eficiente au fost luate suri pentru facerea de frunzare. renul a fost discuit şi apoi
săm inţal.
şi în ceea ce priveşte asigura­ Pentru porcine avem asigurate
rea nutreţului pe perioada de concentratele şi suculentele, de­ D atorită faptului că au fost' 3
luate 3in vrem e măsuri pentru
stabulaţie. Lâ Întocmirea balan­ oarece am cultivat însemnate
ţei furajere noi am avut in ve­ suprafeţe cu cereale şl am în-

Bine întreţinu­ dere să producem furaje care săminţat suprafeţe întinse cu asigurarea unor însem nate can­
să satisfacă necesarul pînă la culturi intercalate. t ită ţi rd e f u r a j e 'din p r o d u c ţie
tă şi curăţată, recolta anului viitor. In acest proprie, furajarea anim alelor s-a
scop am acordat o mare grijă Pentru organizarea produce­ 'făcut raţion al, corespu n zător p ro ­
păşunea gospo­ recoltării la timp şi depozitării rii conveerulul verde în anul d u c ţiilo r , c e e a c e a 'dus la o b ­
finului natural şi a celorlalte viitor, ne-am propus ca în toam­
dăriei agricole plante de nutreţ. De asemenea, nă să însămînţăm 20 ha. cu se­ ţinerea tn p rim ele 7 luni ale
cară furajeră şi 40 ha. cu b'or-
colectiv e din Şi- fiind cunoscut faptul că pentru ceag. In felul acesta vom pu'- 'anului a u n ei p ro d u cţii d e p este
perioada de stabulaţie cînd nu­ tea asigura obţinerea unor pro. 1.950 litri la p te p e cap d e vacă
b ot a dat şi în treţul de bază 11 constituie fu­ 3’ulcţii de carne, lapte şi lină furajată. T otod ată preţul de cost
rajele Însilozate este necesar ca ridicate şi constante. P e litru d e lapte a fost mai
acest an o p ro­ din raţiile animalelor să nu lip­ m ie cil 6 bani d ecît cel plani-
sească proteinele, care au un Asigurând sporirea continuă a
ducţie sporită de rol important în dezvoltarea producţiei animaliere, gospodă­ ftcăt.
normală a animalelor şi In creş­ ria colectivă va realiza an de N oi ne-am propus ea pe v ii­
masă verd e. A ici, terea producţiei lor, am însilo­ an tot mai multe venituri bă­
zat pînă acum 170 tone trifoi în neşti, ceea ce va permite o lo r să m enţinem sistem ul de
în toată perioa­ almestec cu uruială de concen­ cu ltivare a fu ra jelor printre
creştere simţitoare a puterii pom i. C erem însă agrosem ului
da d e vară, ani­ trate. Ţinînd seama de avanta­ să n e asigure din toam nă se­
economice a gospodăriei şi a m inţele d e care avem nevoie,
m alele gospodă­ jele economice oferite de însilo­ d eo a rece semănând. în toam nă
veniturilor repartizate colecti­ pu tem obţin e producţii si mai
riei au avut din zarea nutreţurilor, vom însiloza viştilor. ridicate la hectar.

abundenţă hrana porumbul 'de pe 70 ha. Tn felul PETRU FLOCX Ing. GH. MIHAILESCU
preşedintele G.A.®. din găhău G.A’.S. 'Apoldul de Sus
necesară. acs'&to p lu m b u l îşi va pM va
, Wtţţmf! Sebeş