Page 97 - 1962-08

Nr. 2388
Să realizăm şi să depăşim în 1962 indicii de utilizare
prevăzufi pentru anul 1965
Posibilităţi există
După aproape 8 luni de muncă din reşte atît unor deficienţe de ordin teh­ nologice. Va trebui apoi intensificată
acest an, bilanţul activităţii furnaliş- nic cît şi exploatării neraţionale.
tilor din Hunedoara pe linia realiză­
rii planului de producţie e următorul: lipsa de obiectivitate a cauzelor sem­ turor intervenţiilor în mod operativ
la secţia îl-a mai mult de 8.000 tone nalate. E vorba în primul rînd de şi eficace. Este de dorit ca între par­
fontă peste plan, la secţia I-a circa numeroasele ore de opriri şi mers re­ tea de întreţinere şi exploatare să se
8.100 tone fontă sub plan. Aceste dus înregistrate în luna august. In stabilească legături strînse, să se ţină
cifre vorbesc de la sine despre mo­ acest sens este concludentă dinamica în mai mare măsură cont de sugestiile
dul în care s-a desfăşurat procesul pe luni a numărului de zile în care întreţinerii. Legat de aceasta va tre­
de producţie în cele două secţii, des­ furnalele au avut un mers normal. bui ca direcţia tehnică a combinatului
pre felul cum a fost organizată In luna mai numărul acestor zile a să sprijine mai mult secţia.
munca. „ In E d itu ra P o litic ă
Sr
Cu cîteva luni în urmă, cu pri­
lejul unei consfătuiri între fumaliştiî
din Câlan şi Hunedoara, aceştia din
uimă s-au alăturat iniţiativei de a
realiza şi depăşi în acest an creşterea
productivităţii furnalelor prevăzută de
Congresul al III-lea al partidului pen­
tru anul 1965. însufleţiţi de angaja­
mentul luat ei au desfăşurat pe scară
largă întrecerea socialistă, reuşind să
obţină indici de utilizare ridicaţi, sa
dea pe această cale economiei naţio­
nale însemnate cantităţi de fontă.
Da secţia I-a furnale, bunăoară, da­
torită unor măsuri organizatorice şi
tehnice, printre care amintim reorga­
nizarea conducerii secţiei, punerea în
* fi.noţiune a maşinilor de astupat, îm­
bunătăţirea activităţii sectorului de în­ redus, nu pot fi justificate, aşa cum
treţinere, asigurarea cu materii prime
'de calitate, s-a reuşit să se recupe­
reze în perioada mai-iulle inclusiv,
circa ’4.000 tone fontă din pierderea
înregistrată în primele 4 luni ale a-
nului. Semnificativ este faptul că în
luna iunie s-a obţinut cea mai mare
producţie din istoria exploatării a-
gregatclor respective. Se nărea că lu-
cturile au intrat pe făgaşul normal,
că în cel mai scurt timp colectivul
secţiei va recupera integral pierderea,
va începe să dea fontă în contul an­
gajamentului asumat.
Din păcate, în luna august, lucru­
rile au luat o altă întorsătură. Pînă
Ia data 'de 27, după evidenţele ser­
viciului producţie, secţia rămăsese sub
plan cu 1.000 tone fontă. Cauzele,
după cum susţin tovarăşii de la fur­
nale. ar fi mai mult obiective; furna­
lele nr. 3 şî 4 sînt pe sfîrşit 'de cam­
panie, Ia cauperele 7—12 se pierde
temperatura, calitatea minereurilor
este mai slabă 'decît în lunile prece­
dente. Analizînd mai îndeaproape a-
ceste cauze vedem că nu sînt tocmai
obiective. Furnalele 3 şl 4 au fost
pe sfîrşit de campanie şi în lunile
iunie şi iulie, faptul că cauperele
respective pierd temperatură se dato-
P e u rm e le m a teria lelo r p u b licate
S-ay luat măsuri de îndreptare
Ca răspuns la observaţiile cri­
tice cuprinse în articolul „Biblio­
tecile de la sate să fie mai bine
îndrumate“ , publicat în „Dru­
mul socialismului" nr. 2348 din
Î3 iulie a.c., conducerea biblio­
tecii regionale a luat o serie de
măsuri eficiente. Astfel pentru
pooularizarea experienţei biblio­
tecilor fruntaşe în munca cu
cartea, s-a redactat buletinul de
analiză a concursului bienal pe
semestrul I.
In luna septembrie a.c. va avea
loc un schimb de experienţă la
Teiuş la care vor lua parte bi­
bliotecarii comunali şi săteşti
din regiune.
Situat în Valea Jiului, cel mal
important bazin carbonifer din
ţară, Institutul de mine din Pe­
troşani asigură studenţilor o
pregătire multilaterală, cores­
punzătoare sarcinilor ce le re^
vin după terminarea studiilor.
Fiind in imediata apropiere a
exploatărilor miniere, venind
zilnic în contact cu minerii, stu­
denţii se familiarizează cu pro­
blemele întreprinderilor miniere
încă de pe băncile institutului
şi cunosc preocupările acelora
cu care vor lucra după termi­
narea studiilor. Valea Jiului este
şi păstrătoarea amintirilor eroi­
celor lupte duse în trecut de
mineri pentru obţinerea unor
condiţii omeneşti ide viaţă, pen­
tru instaurarea unui regim nou,
în care să nu mai existe exploa­
tarea omului de către om. Tra­
diţia eroicelor lupte din trecut,
încă vie în amintirea celor de
azi, şl munca plină de abnega­
ţie ce se desfăşoară în Valea
Jiului, sînt pentru studenţii in­
stitutului preţioase mijloace de
educaţie comunistă.
Dezvoltarea pe care a cunos-
/.„ilt-0 institutul în timpul scurt
trecut de la înfiinţarea sa, a
fost posibilă numai printr-o
dezvoltare corespunzătoare a ba­
zei sale materiale. Azi institu­
tul dispune de localuri noi, în
care pe lingă săli de cursuri şl
seminarii spaţioase, dotate cu
mobilier nou, se găsesc labora­
toare utilate cu tot ce este ne­
cesar pentru efectuarea princi­
palelor lucrări legate de disci-
nlinele ce se predau în institut.
Săli de desen, biblioteci cu săli
de lectură, sală de sporturi, sală
de cinematograf şl clubul stu­
denţesc — întregesc ansamblul
care asigură desfăşurarea în
bune condiţii a procesului de
învăţămînt, a unei plăcute vieţi
studenţeşti.
Pentru completarea spaţiului
de învăţămînt se construieşte
în prezent o clădire nouă, care,
pe lîngă săli de cursuri şl Semi­
narii, va cuprinde o sală pentru
festivităţi şi o sală de Is&tiţră.'
DRUMUL ’SUCm USMULUf ffSH. 8
sBi: Ba c n iT su o im iH n »
© ‘hsrmr --- -------
retaie folosite ! Vestigiile lumii ’ r-'r-'r-« f-'r -'f-'. J
antice {iot fi în-
întîlnite în multe • Pentru asigurarea unei bu- )
localităţi din re­
şi mai mult activitatea sectorului de giunea noastră. In­ ne furajări a animalelor, colec- 1
tre acestea un loc
important îl ocupă tiviştii din Geoagiu, raionul O- 1
Sarmisegetuza, ve­
Alte şi alte fapte vin să infirme întreţinere în vederea efectuării tu­ chea aşezare ro­ răştie, au însămînţat în a doua 1
mană. Datorită in­
teresului pe care îl decadă a lunii august 25 ha. 3
prezintă, ea este
vizitată în tot cu secară furajeră, care va li -j
cursul anului de
numeroşi excursio­ recoltată în toamna acestui an. ¦j
nişti.
(Gh. Sabău). ¦)
In foto: Ruinele
amfiteatrului ro­ • După ce au terminat cons- 1
man de la Sarmi­ trucţia grajdului început în a- 1
segetuza. nul trecut, colectiviştii din Gu- 1
fost de 13, în iunie de 22 (aşa cum Organizaţia de partid din secţie are rasada, raionul Ilia, au început }
construcţia unui nou grajd pen- }
obligaţia să manifeste mai multă e- tru 100 caipete bovine, care este 1
spuneam în această lună a fost obţi­ xigenţă faţă de activitatea conducerii alu apărut: ridicat pînă la acoperiş. La con- 1
nută o producţie vîrf), în iulie 17, secţiei, s-o îndrume şi s-o controleze, V. I. Lenin „DESPRE CAPITA­ strucţia noului grajd s-au evi- 1
şi în august, pînă la data de 27, fur­ să mobilizeze masa fumaliştilor la denţiat colectiviştii Gligor Buna, *
nalele au mers normal doar... 7 zile. recuperarea rămînerii în urmă. Con­ LISMUL DE STAT“ Ioan Farcaş, Aurel Brînza şi i
In rest s-au înregistrat diferite deran­ comitent să urmărească şi să deter­ Capitalismul de stat în perioa­ alţii. (N. Roman).
jamente care au dus la reducerea mine încă de pe acum înfăptuirea
mersului furnalelor şi chiar oprirea lor măsurilor necesare în vederea reali­ da de trecere la socialism • De curînd, la G.A.G. din )
un anumit număr de ore, respectiv la zării în bune condiţiuni a planului de Culegerea cuprinde o serie satul Boiţa, raionul Haţeg, a )
pierderi de producţie. Cîteva exem­ producţie pe anul viitor. de lucrări consacrate probleme­ fost terminată construcţia unei )
ple: în ziua de 2 august, în schim­ lor perioadei de trecere de la
bul II, furnalul 4 a mers redus din In acest fel, colectivul secţiei, care capitalism la socialism, dintre remize la care s-au efectuat 1
cauza perforării bazei cuvei ; în nu o dată a dovedit că este capabil care amintim: „Catastrofa care
de lucruri mari. va putea raporta la ne ameninţă şi cum să luptăm peste 30(1 ore de muncă patrio- >
ziua de 14 furnalul 3 a fost oprit 4 31 decembrie că olanul anual a fost împotriva ei“ , „Despre stîngis-
ore pentru diferite reparaţii la con­ îndeplinit şi depăşit. Posibilităţi e mul copilăros şi despre spiri­ tică. La ridicarea acestei cons- i
ducta inelară de aer cald şi Ia clo­ xistă, ele trebuie folosite! tul mic-b\irghez“ , „Cinci ani de
potul de la gît; în ziua de 22 fur­ revoluţie rusă şi perspectivele trucţii s-ati evidenţiat tov. Si- j
nalul 4 a fost oprit din cauza per­ "A. JURCA revoluţiei mondiale“ etc.
forării şticului de zgură etc. gismnnd Florescu, Miron Flore- }
raid-ancheta1 P rin
Toate aceste ore de opriri şi mers seu, Ioan Paveloni, Mnriuca
încearcă s-o facă unii tovarăşi din Glep, Iulia Jurcomi, Saveta Aii- j
conducerea secţiei şi chiar a combi­
natului, prin aceea că agregatele res­ hăescu. (L. Dăncescu, A. Mă- 1
gtireanu). 1
şcolile din Deva o Colectiviştii Aron Dumbra- -j
vă, Aurica Roman, Axente Me- }
nan, Manasie Blenfea din sa- }
pective sînt pe sfîrşit de campanie. în întîmpinarea noului an şcolar tul Găuricea, raionul Haţeg, se )
Este vorba de slab’a organizare a mun-
oii, de întreţinerea nesatisfăcătoare a numără printre cel evidenţiaţi 1
furnalelor, de slaba aprovizionare cu la recoltatul şi treieratul cerea- J
piese de schimb, de încălcări repetate
ale disciplinei muncii şi tehnologice. Gata să-şi primească loare de peste 24.000 lei, în toate să­ natului şi este în toi acţiunea de con­ lelor păioase. (O. Moise). ¦j
Deşi se cunoşteau greutăţile ce le în- lile s-au montat lambriuri, s-a pus la servare a legumelor şi zarzavaturilor.
tîmpină secţia din cauza lipsei de elevii punct instalaţia sanitară, iar grupul J?înă în prezent s-au preparat 1.100 kg. © La recoltatul păioaselor şl }
piese de schimb, factorii competenţi social e gata pentru a fi folosit în bulion de roşii şi 100 kg. pastă de vi­ Ia efectuarea arăturilor de vară j
din combinat n-au acţionat cu sufi­ La şcolile de 8 ani „Dr. Petru Gro- cele mai bune condiţii. O bucurie pen­ nete, s-au conservat 400 kg. ardei
cientă fermitate $i organizat în ve­ za“ şi „Petofi Şandor“ din Deva s-au tru elevi în acest an este faptul că s-a graşi şi 300 kg. castraveţi etc. în cadrul gospodăriei colective ^
derea rezolvării comenzilor lansate terminat toate lucrările gospodăreşti terminat întreaga instalaţie de încăl­
secţiei mecanice. Din luna martie fur- necesare deschiderii noului an şcolar. zire centrală, iar atelierele au fost do­ Elevii nu pot să aştep te! din Berthelot, raionul Haţeg, -j
naliştii aşteaptă confecţionarea unor Clasele, laboratoarele, muzeele, sălile tate cu unelte noi.
furci de articulaţie pentru macaze, a de sport, sînt curate, zugrăvite şi vop­ Majoritatea lucrărilor contractate de mecanizatorul Ioan Enulescu a 1
două carcase de reductoare pentru site proaspăt, cu mobilierul reparat şi La ' majoritatea lucrărilor gospodă­ conducerile şcolilor cu cooperativa
banda furnalului î. materialele didactice puse Ia punct. Am­ reşti s-au obţinut importante economii, „Progresul" sau I.G.O. s-au desfăşurat obţinut cele mai bune rezultate 1
bele şcoli au fost aprovizionate cu datorită faptului că la ducerea lor Ia în acest an bine, încadrîndu-se în ter­
Folosirea neraţională a agregatelor, combustibilul necesar, iar sobele şi ca­ bun sfîrşit şi-au dat contribuţia vo­ men. Mu acelaşi lucru se poate spune în muncă. (A. Măgureanu).
şl e vorba în primul rînd de fur­ loriferele sînt reparate. luntară şi elevii şcolii. Aceştia, în pe­ însă despre felul cum îşi respectă an­
nalul 4, a favorizat de asemenea în rioada practicii de vară au executat gajamentele T.R.G.H-, respectiv şantie­ DIN PBOmAMUL BE
mare măsură apariţia a numeroase de­ Cu minimum aici o serie de lucrări. Astfel, dato­ rul nr. 1 Deva.
fecţiuni. Pe de altă parte nici con­ rită ajutorului elevilor-ucenicî, la lu­ 31 AUGUST 1962 ţă Lia Hubic şi Traian Popes-
trolul îndeplinirii sarcinilor nu s-a e- de cheltuieli crările de reparaţii de zidărie, la mon­ Gu fotul nejustificată este atitudinea cu — solişti al Operei de Stat
xercitat cu autoritate si continuu. tarea lambriurilor, ta zugrăveli şi vop­ conducerii şantierului nr. 1 Deva, care PROGRAMUL I : 5,10 Emi­ din Cluj ; 19,45 Muzică uşoa­
Şcoala profesională şi şcoala tehnică sitorii s-au realizat economii în valoa­ avea contractată o lucrare în valoare siunea pentru sate ; 5,40 Cînte- ră interpretată la acordeon ;
Pînă la sfîrşitul anului au mai ră­ de construcţii din Deva şi-au terminat re de circa 55.000 lei: Deosebit de im­ de peste 160.000 Iei cu şcoala peda­ ce şi jocuri populare româneşti ; 20,15 Cîntă fanfara G.A.C. din
mas patru, luni. timp suficient pen­ toate amenajările, reparaţiile zugră­ portante sînt şi economiile obţinute ia gogică, cu termen de predare la 20 6,10 Muzică interpretată de Cosmeşti, regiunea Iaşi, diri­
tru recuperarea rămînerii înurmă, pen­ velile şi vopsitoriile ce se cereau cla­ construcţia instalaţiei de încălzire cen­ august a-c. Această lucrare însă înce­ fanfară : 6,30 Jocuri populare jor Constantin Constantinescu ;
tru dpnăşlrea sarcinilor de plan a- selor, sălilor de studii, atelierelor şi trală, care s-a efectuat la un preţ de rornîneşti ; 6,45 Muzică uşoară; 20,30 Noapte bună copii :
nuale. Ce se cere pentru aceasta ? In internatului, pentru primirea elevilor cost cu 113.000 lei mai scăzut, decît pută cu 2 luni în urmă a fost lăsată 7.15 Polci şi mazurci; 7,30 Sfa­ „Zmeul din Wawel“ , basm popu­
primul rînd întărirea disciplinei teh­ în noul an de învă{ămtnt. Unele clase cel prevăzut în deviz. Importante sume tul medicului : Prevenirea arte- lar polon ; 20,40 Muzică de
de bani s-au economisit de asemenea baltă. S-a montat doar un sfert din riosclerozei ; 7,45 Salut voios dans ; 21,15 Jurnalul satelor ;
au fost înzestrate cu bănci noi în va- la execuţia băncilor pentru şcoală, a de pionier ; 8,00 Muzică popu­ 21,40 Cintăreţii satului — pro­
instalaţiei sanitare efc. schelă pentru reparaţiile exterioare la lară românească ; 8,30 Concert gram interpretat de taraful
de dimineaţă ; 10,08 Gîntece şi G.A.C. din comuna Bolentinul
internat fără ca acestea să . înceapă. dansuri populare din ţări so­ din Deal, regiunea Bucureşti.
cialiste ; 11,03 Muzică de es­
S-au mai spart două ziduri în interio­ tradă ; 11,30 Muzică din opere­ PROGRAMUL n : 13,25 Muzi­
te ; 11,52 Cronică de uzină; că de balet din opere ; 15,00 Din
rul internatului, pentru amenajarea unor 12,00 Cântece ; 12,20 Muzică cîntecele şi dansurile popoare­
uşoară din film e; 12,40 Muzică lor ; 15,35 Actualitatea In ţări­
P re g ă tirile sîn t în toi dormitoare s-a început faianţarea unui populară romînească interpre­ le socialiste: 16,15 Tangouri ;
tată de Magda Constantinescu 18,10 Muzică populară din Do-
La Şcoala medie „Decebal“, cu toate vestiar, apoi lucrările S-au sistat ia­ şi Stan Simion ; 13,10 Concert brogea ; 19,00 Muzică uşoară
că s-au întîmpinat unele greutăţi, pre­ răşi. Alte lucrări importante cum sînt de estrada ; 14,00 Piese mici romînească; 19,30 Teatru lami-
Pentru îndrumarea sistemati­ Tot in acest sens, în urma se­ gătirile pentru deschiderea noului an săpăturile pentru racordul la canali­ de mare popularitate ; 14,30 crofon: Studioul actorului arma­
că şi diferenţiată a lecturii co­ sizărilor critice cuprinse în ar­ şcolar sînt în plină desfăşurare. Pînă zare, instalaţiile sanitare, mozaicarea Melodii populare rornîneşti şi tor prezintă „Urmă pe pămînt“ ,
lectiviştilor, la toate bibliotecile ticolele „In raionul Ilia — re­ la 1 septembrie se vor termina o se­ unor săli, construcţia casei portarului ale minorităţilor naţionale : comedie de scriitorul sovietic
se va organiza „Colţul colecti­ zultate sub posibilităţi“ şl „Mai rie de lucrări de tîmplărie (montare de etc. nici n-au început. 15,05 Dansuri instrumentale; Solodar ; 20,31 Muzică popu­
vistului". in acest sens biblio­ multă atenţie acţiuniior cu car­ lambriuri, parchetate etc.) executate de 15,20 Formaţii rornîneşti de mu­ lară romînească ; 21,00 Muzică
teca regională va elabora pînă tea la locul de muncă al colec­ E cu atît moi nejustificată această zică uşoară; 16,15 ’ Vorbeşte din opere ; 21,45 Muzică de
la 1 septembrie a.c. un mate­ tiviştilor", biblioteca regională întreprinderea de industrie locală „6 atitudine din partea T.R.G-H., cu cît o Moscova; 16,45 „In tabără“ — dans ; 22,35 Cintece de dra­
rial metodic, în care se vor da a luat o serie de măsuri con­ August" din Petroşani. Şi I.G.O. Deva situaţie similară se petrece şi la Şcoala emisiune de cintece pioniereşti; goste.
crete, menite să contribuie la acordă atenţia cuvenită lucrărilor de medie „Decebal", unde s-a început 17.15 Melodii populare romî-
indicaţii asupra felului în care zidărie contractate cu această şcoală, construcţia unei noi case a scărilor neşti; 17,30 In slujba patriei; / f ' .. ........ ..
o mai largă răspîndire a căr­ şi care se trăgănează mereu.
va fi amenajat acest colţ şi ma­ îneît Ia aceeaşi dată ele vor fi termi­ 18,30 Cronică economică; 19,00
ţii în cuprinsul raionului Ilia. nate. Valoarea acestor lucrări se ri­ La desele întîmpinări ale conduceri­
terialele ce vor fi expuse. dică la peste 70.000 lei. lor celor două şcoli s-a răspuns că Emisiune culturală; 19,15 Cîn-
Primele rezultate ale acestor „acestea pot să mai aştepte" (?) Dar
La bibliotecile raionale şi oră­ O atenţie deosebită acordă conduce­ noul an şcolar se apropie cu paşi repezi.
măsuri se şi semnalează, prin rea şcolii aprovizionării internatului Elevii vor trebui să fie primiţi în şcoală
şeneşti vor lua fiinţă pînă la pentru iarnă. S-au procurat 6 vagoa­ în condiţiile cele mai optime. Ei nu pot
organizarea unor acţiuni de ne cu lemne, s-a cumpărat lengerie să aştepte!
1 septembrie a.c. centre meto­ nouă pentru cele 300 paturi ale inter­
masă reuşite în localităţi ca
dice, în aşa fel incit acestea să
Gurasada, Brănişca, Dobra şl
cuprindă toate bibliotecile de la
sate. Buruiene.
s ş WBBMMMwnfywinniMMjjBBaBBMaaHM— anrenaM M am am aB ^i 31 AUGUST 1962
DRV A : A cadem icianul din
Activitatea de cercetare ştiinţifică experienţă, necesar în vederea Aslcania — cin em atograful „P a ­
tria“ ; Dama de pică — etnem a-
insprijinulproducţiei dezvoltării permanente a pro­
ducţiei şi ştiinţei. tograful „G rădina de vară“ ;
Dezvoltarea bazei materiale, mărire a efica­ ILIE N. CONSTANTINESCU Combinatul car- cisă a multor probleme ale pro­ H U N ED O AR A: 713 c e r e a te r i­
paralel cu creşterea continuă cităţii muncii prorectorul Institutului de mine bonifei- Valea ducţiei. Datorită legăturii cu practica
şi folosirii mai eficiente a pe­ zare — cinem atograful „V icto ­
a numărului de cadre didactice ştiinţifice, putîn- din Petroşani Jiului a propus Pentru documentarea ştiinţi­ rioadei dé practică in produc­ ria“ ; Don Giovani — cin em ato­
fică s-au luat măsuri în vede­ ţie pentru cercetarea probleme­
şi studenţi, a permis institutului du.se realiza iu- . - pentru a n u l rea îmbogăţirii continue a bi­ lor concrete, o mare parte din graful „Stadion C orvinul“ ; SE­
bliotecii' institutului. La sfîrşitul studenţi au reuşit să întocmeas­ BEŞ: Învierea (seria I şi II) —
ca în scurt timp să obţină suc­ crări de o înaltă valoare, care 1962 să se contracteze lucrările: anului 1961, biblioteca dispunea că lucrări originale, ale căror cinem atograful „P rogresu l“ ; Din
cese importante. Procesul de răspund nevoilor practicii. de 82.788 volume şi 5.037 colec­ concluzii pot fi aplicate cu suc­
„Controlul de la distanţă al sta­ ţii periodice, din care 4.677 cărţi ces în procesul de producţie. toam nă pînă în prim ăvară —
învăţămînt s-a îmbunătăţit an Pentru exemplificare amin­ ţiilor principale de aeraj de la şi publicaţii periodice au fost Cercul de exploatări miniere a
de an, nivelul de pregătire al tim că un colectiv al catedrei E.M. Aninoasa“ , „Determinarea procurate în anul 1961. Pentru luat în studiu — printre altele cin em a togra fu l .,M. S aăovean u “ ;
acest an au fost abonate un nu­ — tem a: „Metoda optimă de PETROŞAN I¦ Cină vine dragos­
absolvenţilor institutului a cres­ de exploatări miniere a elabo­ capacităţii optime de producţie măr de 260 reviste şi publicaţii exploatare a stratului 8-9 din tea — cinem atograful „A l Sa-
cut cu fiecare nouă serie. periodice de specialitate din ţară blocul n nord Uricani. din punct
rat lucrarea: „Asanarea focuri­ la eficienţa economică maximă şi străinătate. Pentru o bună de vedere al economicităţii“ . Lu­ Ma“ ; Un pum n de note — ci­
documentare, articolele mai im­ crarea a fost prezentată în faţa
Creşterea calitativă a activi­ lor endogene prin realizarea di­ la E.M. Vulcan“ şi alte 6 lucrări portante din revistele străine au colectivului Exploatării miniere n em a tog ra fu l .,7 N oiem b rie“ ;
tăţii din institut se reflectă şi ferenţei de presiune nulă“ , ale care au fost acceptate de colec­ fost traduse in limba română şi Uricani şi a fost apreciată. In ALBA IU LIA: Profesiunea doam ­
în munca de cercetare ştiinţifică cărei concluzii au fost aplicate tivele de catedre. puse la dispoziţia cercetătorilor. luna aprilie lucrarea a fost pre­
cu succes de către Exploatarea zentată la cea de a 6-a Confe­ nei W arren — cinem atograful
a cadrelor didactice şi studen­ minieră Lonea din Valea Jiului. Pentru anul 1963 s-au încheiat Avîndu-se în vedere faptul că rinţă pe ţară a cercurilor ştiin­
ţilor. Parte din activitatea de Lucrarea a fost apreciată şi în contracte cu întreprinderile mi­ pentru cercetarea ştiinţifică ţifice studenţeşti, în cadrul sec­ „V ictoria“ ; E xperienţă prim ejdi­
cercetare ştiinţifică a cadrelor străinătate, iar pe plan intern niere cu lucrări care duc la re­ sînt absolut necesare utilaje spe­ ţiei economice şi economia ra­
didactice se efectuează pe bază i s-a acordat premiul n i pentru zolvarea unor importante pro­ ciale, conducerea institutului s-a murilor, şi i s-a atribuit premiul oasă — cinem atograful „23 A u ­
de contracte încheiate cu între­ munca de cercetare ştiinţifică, bleme ale producţiei în legătură II. Temei „Studiul eficienţei
prinderile miniere din ţară, cu automatizarea controlului îngrijit să înzestreze laboratoa­ economice şi tehnice a introdu­ gust“ ; ORAŞTIE: Intre două iu ­
rele, în număr de 11, cu apara­ cerii perforatorului rotativ pneu­ biri — cin em atograful „V . Răni­
avînd ca teme probleme în re­ Lucrarea „Asigurarea piciorului instalaţiilor de ventilatoare, re­ tă“ ; D ouă vieţi (seria I şl II)
zolvarea cărora aceste între­ de sprijin din camera Moldova ducerea consumului specific de tura necesară pentru desfăşu­ matic pentru perforare în căr­ — cinem atograful „Flacăra“ ;
prinderi sînt interesate. Lucră­ de la salina Slănic-Prahova“ , a aer comprimat, creşterea vitezei bune“ i s-a acordat menţiune în
rile ştiinţifice ale cadrelor di­ fost aplicată la salina respectivă de perforare, mărirea durabilită­ rarea cercetărilor in condiţii cadrul aceleiaşi sesiuni. D eparte de patrie — cinem ato­
dactice sînt prezentate în se­ cu rezultate bune. Lucrarea a-
siuni ştiinţifice organizate de ceasta scoate In evidenţă faptul ţii şi micşorarea cheltuielilor de bune. Numai în anul 1961 s-au In acest an, în luna martie, a graful „G rădina de vară“ : S I­
institut, precum şi la sesiuni că cercetătorii au preocupări' exploatare Ia utilajele pneumati­ fost organizată sesiunea ştiin­
procurat utilaje şi aparatură In ţifică de comunicări la nivelul M BRIA: Perle negre — cinem a­
ştiinţifice ale altor institute nu numai în legătură cu indus- ce miniere etc. Au fost încheiate institutului. Au; fost prezentate to g r a fu l ..I . P in tilie “ ; H A Ţ E G :
valoare de 503.310 lei. în cele două secţii 30 de lucrări Pace noului venit — cinem ato­
ştiinţifice şi de învăţămînt su­ • tria carboniferă, ci şi cu alte 8 contracte cu întreprinderile ştiinţifice ale studenţilor. Atît
Trebuie să menţionăm că unele studenţii participanţi la sesiu­ graful „P op u la r“ : B R A D : Valea
perior din ţară şi străinătate. sectoare de activitate minieră. miniere din ţară şi două con­ ne, cît şi invitaţii, au apreciat
Ele se publică în buletinul in­ Lucrarea „Calculul energiei pier­ venţii de colaborare : cu Aca­ din lucrările ştiinţifice ale anu­ numărul mare de lucrări pre­ mîndră — cinem M ograful „ Stea­
stitutului şi în alte publicităţi dute prin răcirea conductelor demia R.P.R. şi cu Sfatul popu­ zentate şi nivelul lor ştiinţific
de aer comprimat în timpul ier­ lar al oraşului Petroşani. lui 1962 au fost publicate în di­ ridicat. Din lucrările prezentate ua ro şie": LONEA: Gardianul
de specialitate. Institutul între­ au fost selecţionate 4, care au
ţine relaţii de colaborare cu in­ ferite reviste de specialitate, în fost susţinute în cadrul celei de — ? in e m a to g r a fu l ..M in eru l1: T E ­
stitute similare din străinătate nii la exploatările miniere“ , ela­ S-a stabilit o colaborare strin- a 6-a conferinţe pe ţară la Bu­ IUŞ: P oveste sentim entală — ci­
„Buletinul ştiinţific al institu­ cureşti şi laş!.
şi este reprezentat la congrese borată de un colectiv al catedrei să între membrii colectivului de nem atograful „ V . Roaită“ :;
internaţionale de specialitate. de mecanică minieră, a fost a- cercetare ştiinţifică în •cadrul tului“ . In ultimii doi ani au fost In anul universitar viitor ca­
plicată în cadrul exploatărilor catedrelor. Această colaborare drele didactice de la Institutul ZLATNA: Cazacii — cin em a to­
Planurile tematice ştiinţifice miniere din Valea Jiului. S-au s-a extins şi in afara catedrelor publicate 36 de lucrări. de mine din Petroşani vor in­
au avut ca orientare Directivele evaluat pierderi de energie ce şi chiar în afara institutului. tensifica şi mai mult munca di- graful „M u n citoru l": ILIA: Fu
Congresului al m -lea al parti­ Pe lingă acestea, In vederea dactico-ştiinUfică. pentru a pu­
dului, aducîndu-se prin aceasta tea face faţă cu succes sarcini­ fe r ic ită . A rd ! —- c in e m a to g r a fu l
o contribuţie Importantă la re­ pot fi evitate: 720 kWh/zl la Astfel, catedrele de exploatări Întăririi continue a muncii de lor ce Ie revin pe tărîmul muncii
complexe de instrucţie şi edu­ ..Gh. D oja “ : APOI.DUL I)E SUS:
zolvarea problemelor concrete staţia de compresoare cu debit miniere, săpare-susţinere şi al­ cercetare ştiinţifică, institutul
caţie a tinerei generaţii, pentru — Cinci zile şi cinci n ouţi —
ale dezvoltării economiei na­ de 100 m.c./minut. Lucrări strîns tele, au colaborat în mod per­ nostru a stabilit legături de co­
a ajuta şi mai mult producţia. cinem atograful „23 August“ .
ţionale şi, în primul rînd, la legate de nevoile industriei mi­ manent 'bu exploatările miniere laborare cu institute similare
H te o r o fiiiţic
dezvoltarea industriei miniere, niere au elaborat şi colectivele din Valea Jiului, cu salina Slă: din străinătate : Leningrad, Cra­
PENTRU 24 ORE
atît din Valea Jiului, cit şl din catedrelor organe de maşini, nic-Prahova şi cu alte întreprin­ covia, Freiberg etc. Aceasta a Vreme, frumoasă şi călduroasă
cerul puţin noros. Temperatura va
celelalte centre miniere ale ţării. geologie, chimie-fizlcă, săpare- deri miniere din ţară. Aceast-ă dus ia un folositor schimb de cuprinsă ziua între 28—34 grade, i
noaptea între 10—15 grade.
Aceasta a avut ca rezultat o susţlnere etp, metodă a dus la rezolvarea pre­ Vînt slab din sectorul est.
PENTRU URMĂTOARELE
3 SILE
Vreme frumoasă, relativ câlduroas