Page 99 - 1962-08

Regională
Anul XIV. Nr. 2389
® je
anului viitor
Analizînd activitatea colecti­
vului fabricii „Simion Bănui­
ţii!“ clin oraşul Sebeş prin priz-
ma rezultatelor obţinute în
cursul acestui an în ceea ce
priveşte îndeplinirea sarcinilor
de plan, s-ar părea că lucru­
rile aici merg destul de bine.
Planul producţiei globale a fost
realizat în proporţie de 104,62
la sută, iar al producţiei măr­
fi 102,77 la sută. S-a îmbuna-
tăp.; de asemenea simţitor ca­
ii, atea produselor. Angajamen­
tul luat de către muncitorii,
tehnicienii şi inginerii acestei
fabrici de a obţine economii la
preţul de cost este înfăptuit.
Numai în cursul acestui an eco­
nomiile realizate se ridică la
suma de peste 200.000 Iei. Ase­
menea succese, rod al muncii
depuse, sînt desigur îmbucură­
toare.
Au însă oamenii de aici un
obicei. Periodic se strîng lao­
laltă conducători ai fabricii,
membri ai biroului organizaţiei
de partid, ai comitetului sin­
dicatului şi discută despre ceea
ce s-a făct bun şi mai ales des­
pre ceea ce trebuie să se mai
facă pentru ca bilanţul reali­
zărilor să fie din ce în ce mai
bogat. O asemenea şedinţă a
avut loc şi zilele trecute: s-a
discutat despre felul cum s-a
muncit pentru a se obţine rea­
lizările de pînă acum şi ce mă­
suri trebuie luate pentru asigu­
rarea îndeplinirii şi depăşirii
sarcinilor de plan pe acest an,
pentru crearea tuturor condi­
ţiilor care să asigure înfăptui­
rea prevederilor planului din
anul viitor. Discuţiile purtate
de numeroşi tovarăşi, pe baza
unor fapte concrete, au scos
la iveală metodele bune de
muncă, rîvna cu care au lucrat
muncitorii, tehnicienii şi ingi­
nerii acestei fabrici pentru a.şi
îndeplini în mod neabătut sar­
cinile de plan. Aplicarea în
procesul de producţie a meto­
dei nrodsincron, de pildă, a creat
posibilitatea de a spori produc­
tivitatea muncii la fabricarea
unor produse de marochinărie
cu peste 20 la sută.
Vorbitorii, mai ales tov. Szat-
mary Ioan. Ion Staicu, Victor
Duca, ion Foro, Petru Cuteanu,
losif Bartha şi alţii, avînd în
vedere perspectiva, viitorul, s-au
referit în cuvîntul lor în mod
deosebit la măsurile ce necesi­
tă a fi luate pentru obţinerea
unor realizări şi mai impor­
tante.
La această fabrică se produc
zeci de sortimente, bunuri de
larg consum. In desfacerea lor
orimează calitatea, fabricarea
lor cu gust. Cumpărătorii sînt
din ce în'ce mai pretenţioşi. De
la muncitorii acestei fabrici
se aşteaptă, deci să producă cit
mai multe sortimente noi, lu­
crate îngrijit, cu aspect cit mai
variat şi plăcut. Din acest punct
de vedere, aşa cum s-a arătat
în cadrul discuţiilor, treburile
nu merg destul de bine. Acti­
vitatea secţiei de proiectare-
oreaţie a unor noi modele este
xiică nesatisfăcătoare. Aşa cum
lucrează în prezent colectivul
acestei secţii nu poate face faţă
unor asemenea cerinţe. De aceea
s-a propus să se studieze po­
In orele cînd nu sini Ia lucru
Străzile H unedoarei cunosc
în to t tim pul zilei o m are a-
nim aţîe. Oam enii — m ajorita­
tea. m u n c ito r i la c o m b in a tu l gului p opor, a pătru n s şi în
siderurgic sau con stru ctori —
în orele cînd nu sîn t la lu ­
cru, îm pînzesc străzile um blînd
wupă d iferite treburi. Unii se
îndreaptă sp re piaţă, alţii in ­
tră în m agazine, m ulţi se duc
să -şi d ep u n ă eco n o m iile la
C.E.C., alţii se plim bă. In dru­
m ul lor hunedorenii se opresc
de m ulte ori să privească o
vitrină sau să citească vreun
afiş care anunţă un spectacol
la club, o seară literară, un
concurs... Asem enea afişe care
ch eam ă oam enii la viaţa c u l­
turală a oraşului sînt m ulte
in H unedoara, lată, un grup de
tineri s-a op rit în faţa unui
afiş care anunţă un concurs
„C in e ştie cîştigă“ , p e o tem ă
despre eroi ai luptei de eli­
berare oglindiţi în literatura
contem porană. Şi p e loc ho­
tă ră sc să a s is te n ea p ă ra t la
acest concurs. Alte afişe anun­
ţă seri literare, recenzii, d es­
chideri de expoziţii, şezători
literare. Zi de zi, sălile clu bu ­
f,
Munedoara-Dcva \
Vineri 31 au g u st 1962
sibilităţile şi să se organizeze
o secţie încadrată cu oameni
competenţi, căutători neobosiţi
ai noului, care prin modelele
ce le vor crea vor putea aduce,
pentru anul ce vine, îmbogăţi,
rea numărului de sortimente.
In scopul realizării unor pro­
duse noi, s-a propus de aseme­
nea să se organizeze consulta­
rea organizaţiilor comerciale,
consumatorilor.
Mult dezbătută a fost şi pro­
blema ridicării tuturor munci­
torilor Ia nivelul celor frun­
taşi. In cadrul fabricii mai exis­
tă încă tovarăşi care nu izbu­
tesc să-şi îndeplinească în mod
ritmic sarcinile de plan. In sec­
ţia de fabricat mingi se găsesc
de exemplu, mulţi muncitori
care îşi depăşesc zi de zi sar­
cinile de plan în producţie cu
70—90 la sută. Tot aici mai
există însă şi alţii care zile de-a
rindul nu.şi îndeplinesc planul.
O asemenea situaţie nu poate
persista. In anul ce vine, în ca­
drul acestei secţii se va spori
producţia. Este deci necesar,
aşa cum au arătat în cuvîntul
lor mai mulţi vorbitori, să se
facă o reverifieare a cunoştin­
ţelor profesionale a acestor
muncitori şi să se ia măsuri
pentru o mai bună organizare
a lucrului.
Pe alocuri se mai manifestă
încă încălcări ale procesului
tehnologic, a disciplinei în
muncă, in vederea lichidării unor
asemenea lipsuri, s-a cerut ca
pe viitor conducerea tehnico-
administrativă a fabricii să ma­
nifeste mal multă grijă faţă de
creşterea nivelului profesional
al muncitorilor, să vegheze mai
atent asupra felului în care se
foloseşte timpul de lucru. Vor­
bitorii au propus o serie de mă­
suri în scopul îmbunătăţirii
aprovizionării cu materii pri­
me şi materiale, revizuirea şi
_____GH. CALINESCU
(Continuare în pag. 2-a)
fpcmou dt oviaavt
4\. id
Mmm
m Smg
sffiiigssy
ZEVEDEI CIOR AN,
reglor la sectoru l m ecanic
al U M . Cugir. El îşi
d epăşeşte lunar norm a
cu 25-30 la su tă, n u m ă rîn -
ă u -se printre fruntaşii
uzinei.
lui „S id erw g istu l“ , sălile de
cinem atograf, de teatru sînt
vizitate eu plăcere de furnali-
şti, oţelari, lam inatori. co n s­
tructori. Cultura, bun al în tre­
viaţa huneăorenilor, făcîn d -o
m ai frum oasă.
...Urm ărind grupul de tin eri
care a citit afişul despre con ­
cursul „C ine ştie
ciştigă“, am lu ­
at loc intr-unu
din sălile clu ­
bului „Siderw r-
gistul“ . in sală
sint foa rte m ulţi tineri. Ei u r­
m ăresc cu atenţie răspunsurile
pe care le dau concurenţii,
trăiesc îm preună cu ci em oţii­
le. C oncu ren ţii sînt tovarăşi
de-ai lor, m uncitori siderur-
gişti şi con stru ctori. Cum să
nu fii em oţionat? Oricare din­
tre ei ar fi pu tu t să fie in
locul concurenţilor, pen tru că
aproape to ţi cu n osc din că r­
ţile citite p e eroii despre care
ii întreabă exam inatorul.
...C oncursul a lu a t sfirşit. iar la sp ecta co lele p rezen ta te
G rigore G helea, lăcătuş la a-
ielterul m ecanic, G heorghe Ti-
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UMŢÎ-VA!
liiP 8
' ' $1111
Schimbul A dc la
O.S.M. nr. 1 a C.S.
Hunedoara, condus
de maistrul de
schimb, comunistul
Petru Cuc, în
perioada 1-26 au­
gust a dat peste
plan 715 tone o(cl.
IN FOTO: tov.
Petru Cuc şi oţcla-
rul Miron Vlad ur­
mărind evacuarea
unei şarje.
In g o s p o d ă riile a g ric o le d e s ta t
Se însilozeazâmari
'Zilele acestea, in gospodăriile
agricole de stat din regiunea
noastră se desfăşoară cu succes
lucrările de însilozare a dife­
ritelor furaje, îndeosebi a po­
rumbului — principala plantă
de siloz. Redăm mai jos cîte-
va aspecte privind felul cum ile-
C curge ac(iunea dc însilozare în
cîteva unităţi.
WVS\/VA/'
Gospodăria
S în fă m ă ria agricolă de
------------------------1 stat din Sin-
tămăria Oriea, raionul Haţeg, a
WmM
AUREL BUHĂ,
m in er ş e f de brigadă la
E. M . c e r te j. P en tru su c­
cesele obţin u te in p rod u c­
ţie. cu prileju l Zilei m i­
nerului, a fo st decorat cu
Ordinul M uncii clasa ill-a .
eleanu, electrician, Ioan A pol-
tan, in gin er cercetă to r, toţi din
com binatul siderurgic, care au
făcu t atîtea em oţii tovaruşiloi
lor de muncă, îşi prim esc cu
satisfacţie prem iile...
Părăsim sala. La bibliotecă,
liniştea este im presionantă. Nu
p en tru că n -a r fi nim eni aici,
ci pentru că hunedorenii, oa ­
m eni care iu­
besc cărţile, res­
p ectă din c o n ­
vingere lectura
celor p rezen ţi în
sală. S ala de­
lectară este aproape tot tim pul
plină de cititori. In şoaptă, bi­
b lio te c a r a n e in fo r m e a z ă că ci­
nul acesta are pină acum în ­
reg istra ţi p e s te 5.400 d e c it i­
tori... ¦
Nu vrem să tulburăm liniştea
celor ca re citesc şt n e retragem .
D irectorul clubului ne dă ci-
teva cifre pe care le notăm :
anul acesta la bibliotecă au
a v u t lo c 150 a c ţiu n i c u c a rtea ,
in sala clubului au p articipat
m ai m u lt de 160.000 sp ecta to ri.
...H unedorenii iubesc sp ecta ­
rT*
4 pagini 20 bani
cultivat în acest an cu porumb
pentru siloz suprafaţa de 200
hectare. Pe măsură ce porumbul
ajunge în faza de lapte-ceară,
lucrătorii acestei unităţi il re­
coltează şi îl însilozează. Luerind
efectiv cu două combine de siloz
¦şl cu două tocători, care reali­
zează o medie zilnică de circa
100 tone, la trupurile din Sîntâ-
măria şi Berthelot, unde se află
fermele de vaci cu lapte, insi-
lozarea s-a terminat, iar acum
se execută însilozatul la trupul
din Demsuş.
Din cele aproape 90 de ha.
porumb recoltate pină ieri, la
gospodăria de stat din Sîntă-
tnăria s-au insllozat peste 800
tone. / însilozatul. Folosind la maximum
V. POPOVICJ
corespondent
In afară de
Oarda de Jc: mazărea şi se­
cara furajeră
însilozate, la gospodăria agrico­
lă de stat din Oarda de Jos, ra­
ionul Alba, se vor însiloza şi tone porumb, In felul acesta,
peste 400 tone porumb. Pină pină apum au fost însilozate
acum, cu două tocători mecani­ peste 580 tone. O contribuţie de
ce s-a însilozat mai mult de ju­ seamă la însilozatul porumbu­
mătate din cantitatea de po­ lui şi-o aduce mecanizatorul
rumb planificată. Cu remorcile Gligor Stanei-u care recoltează
şi atelajele gospodăriei se tran­ zilnic cu combina cîie 40 tone
sportă zilnic porumbul necesar
pentru a asigura funcţionarea
neîntreruptă a tocătorilor, cu
care se Însilozează zilnic peste
12 tone de nutreţ. Concomitent
cu tocatul, nutreţul este presat
uniform şi continuu în gropi,
colele, cărţile, iubesc cultura,
aşa cum îşi iubesc m eseria de
fă u ritori ai m etalului. Şi iată
alte cifre care vorbesc despre
această sete de cultură. Libră­
ria din oraş a vin ău t pină a-
cum anul acesta cărţi de litera­
tu ră b eletristică , p o litică şi
tehnică in valoare de p este
572.000 lei D in a cea stă su m ă.
130.000 le i au f o s t în ca sa ţi n u ­
m ai p e că rţile vin d u te la sta n ­
durile e x isten te a proape in
toate secţiile m arelui com binat
sid eru rg ic.
...Ziua şi seara pînă tlrziu,
străzile H unedoarei cunosc o
m are anim aţie. Furnalişti, o-
ţelari, cocsuri, lam inatori. con ­
structori, locuitori ai cetăţii
m etalului, în orele cînd nu
sîn t la lucru, îm pîn zesc stră­
zile um blînd după diferite tre­
buri. Paşii m ultora se în d reap­
tă spre sălile de sp ectacole
— la teatru, cinem -atograf, sau
club. După m unca clocotitoare
din m arele com binat sau de
pe şantierele de construcţii,
cultura le oferă o odihnă p lă ­
cută st instructivă.
GH. PAVEL
N*. N». ** •%-'*.;*. ^ * U . -
* Să valorificăm cîl mai bine
terenurile în pantă prin planta­
ţii agro-pomicole!:
« La biblioteca din Lupeni
se munceşte sub nivelul cerin­
ţelor (pag. 2-a) ;
a Problema economiilor la ini­
ma fiecărui muncitor;
o !n faţa hărţii: Trinidad
(pag. 3-a).
• De peste hotare (pag. 4-a).
%"
de furaje
care, după umplere, se acoperă
cu paie şi pămînt, asigurind ast­
fel o bună păstrare a silozului.
N. TĂTARU
corespondent apreciază că nu s-a făcut totul
In scopul de
Bîrcea Mică a asigura o
furajare cit
mai bună a animalelor, lucrăto­
rii gospodăriei agricole de stat
din Bîrcea Mică, vor însiloza
anul acesta peste 1.500 tone fu­
raje. Pentru aceasta au fost pre­
gătite din timp gropile de în­
silozare, au fost reparate şi re­
vizuite utilajele pentru recoltat
şi tocat şi mijloacele de tran­
sport. Cu cîteva zile în urmă,
cînd porumbul de pe unele par­
cele a ajuns să aibă 65-75 la
sută apă (cea mai bună sucu-
ienţă), s-a început recoltatul şi
capacitatea de lucru a combi­
nei pentru siloz şi a tocătorii,
se Însilozează zilnic aproape 50
porumb.
T. MARCU
corespondent
Ferma de păsări a gospodăriei agricole colective „Drumul socialismului'1 din Deva s-a
extins în acest an Ia 1.500 exemplare.
Fotografia noastră prezintă pe colectivista Elisabeta Popa îngrijind puii gospodăriei.
Ce propuneţi pentru îmbunătăţirea
calităţii metalului
Problema îmbunătăţirii cali­
tăţii laminatelor preocupă de
mutltă vreme colectivul nostru
de muncă. Noi ne străduim să
producem astfel de laminate ca­
re să satisfacă exigenţele mereu
cresclnde ale industriei con­
structoare de maşini. Şi în
mare măsură strădania noas­
tră a fost încununată de suc­
ces. Am obţinut rezultate bune ;
dar mai avem şi deficienţe.
Pentru reducerea rebutului,
conducerea secţiei, îndrumată
de organizaţia de partid, a
pus in studiu problema mo­
dificării calibrajului Ia cilindri
pentru laminatele cuprinse In­
tre diametrele 130 şi 180 mm.
Soluţia dată acestei probleme
s-a dovedit foarte bună, timpul
de curăţire a la­
minatelor în a-
justaj a scăzut
cu 90 la sută,
datorită calită­
ţii acestora.
In scopul eli­
minării defecte­
lor de suprafaţă ale laminate­
lor s-a pus în funcţiune staţia
de decapare (prinţi1-lin trata­
ment chimic, cu soluţie acidă, se
identifică uşor defectele de su­
prafaţă, care apoi pot fi uşor
eliminate). Eficienţa acestui pro­
cedeu iese in evidenţă chiar şi
numai dacă amintim faptul că
numărul reclamaţiilor de Ia be­
neficiari s-a redus cu circa 75
la sută.
E bine, de asemenea, să amin­
tim că in scopul eliminării unor
defecte de laminare am introdus
în practica polizoarele suspen­
date, care contribuie mult la îm­
bunătăţirea calităţii laminatelor
din oţelurile înalt aliate.
In fine, cred că trebuie remarcat
faptul că s-a introdus sila noi
metoda de laminare la toleranţe
negative, prin contribuţia deo­
sebită a strungăriei de cilindri.
Folosind acest procedeu am reu­
şit să economisim în anul aces­
ta circa 400 tone metal.
O contribuţie de preţ la apli­
carea in practică a acestor mă­
suri au adus-o electricianul
Francisc Sider şi maiştrii Niţă
Dobre şi Petru Constantin.
Colectivul nostru de muncă
pe linia îmbunătăţirii calităţii
laminatelor. E drept, am reu­
şit să reducem rebutul sub cifra
admisă, dar nu-i de ajuns. Pu­
tem obţine realizări şi mai fru­
moase. E necesar însă ca eforturi­
le să fie susţinute de forurile tu­
telare (Combinatul siderurgic
Hunedoara şi Direcţia siderur­
gică din M.M.C.M.).
Ar .fi nevoie, între altele, să
Venituri mari
Legumicultura cunoaşte o fru­
moasă dezvoltare la gospodăria
agricolă colectivă din Miercurea.
Faţă de anul trecut suprafaţa
cultivată cu legume a crescut de
la 9 la 16 hectare. Efectuînd la
timp lucrările la grădină şi in
condiţiile cerute de regulile agro-
StST
Ministerui Învătămîntului comunică:
Examenul de admitere Ia şco­
lile tehnice de maiştri, c'arsuri
de zi şi serale, va avea loc în­
tre 15—25 septembrie.
se introducă aparatura tehnică
de control la cuptoare. Apara­
tele de control a temperaturii
lingourilor trebuie să înlocuias­
că „ochiometria“ , practicismul
învechit. In felul acesta va scă­
dea mult rebutul provocat de
arderea materialului în cup­
toare.
Aminteam mai sus de o staţie
de decapare, care ne e de mare
folos. Rău este insă că lucră­
rile la această staţie nu sînt ter­
minate. Or, acest lucru face ca
staţia să se folosească la o ca­
pacitate mai mică, sa se lucreze
în condiţii mai grele. Fireşte
toate acestea îngreunează detec­
tarea şi eliminarea defectelor
de pe suprafaţa laminatelor.
E necesar, de asemenea, să se
respecte programarea laminării.
In orice caz tre­
buie să se ştie
că nouă ni se
fac multe greu­
tăţi dîndu-ni-se
să laminăm pro-
file în cantităţi
de 500 kg. şi
de 2 tone ! Sînt la fel de nedo­
rite şi comenzile venite peste
noaipte, in momentul cînd pre­
gătirile noastre au fost afecta­
te laminării altor profile. Socot
că dacă forurile noastre tute­
lare ar lucra mai atent, aceste
neajunsuri nu şi-ar găsi locul.
D i r e c ţ i a siderurgică din
M.M.C.M. ne-ar putea ajuta
mult respectînd obiectivele din
planurile de măsuri tehnico-or-
ganizatorice. Or, în acest an,
nici un obiectiv care trebuia re­
zolvat cu ajutorul forului cen­
tral n-a fost îndeplinit. De alt­
fel şi Direcţia generală a C.S.H.
este deficitară in acest sens:
numai 75 la sută din măsurile
prevăzute în planul M.T.O. a fi
realizate cu concursul său au
fost îndeplinite.
Desigur, toate aceste obiective
neinfăptuite produc multe greu­
tăţi în muncă, ne diminuează
succesele. Şi e păcat. Pentru că
întregul nostru colectiv es­
te hotărât să muncească din
ce în ce mai bine. Aştep­
tăm acum sarcinile de plan pen­
tru anul 1963. Poate că vor fi
mai mari decît în anul în curs.
Noi însă le vom duce la înde­
plinire, pentru că sîntem pre­
gătiţi. In orice caz în ce pri­
veşte calitatea laminatelor, ne
putem lua un angajament încă
de pe acum-: rebutul va fi în
anul viitor mult mai mic decit
în acest an, cit mai aproape de
zero.
CORNEL PLEŞA
secretarul organizaţiei dc bază
P.M.R. de la laminorul dc SUD
mm. al C. S. Hunedoara
tehnice înaintate, colectiviştii de
aici culeg acum roade bogate.
Prin valorificarea legumelor, ei
au obţinut pină acum venituri ce
depăşesc suma de 50.000 lei.
C. ROPOTA
corespondent
Cursurile anului I vor începe
pe data de 1 octombrie, iar
cursurile anilor II şi III, la 15
septembrie a,c.