Page 1 - 1962-09

H u n e GOC \
mulsudalismului ® Magazin (pag. 2-a);
Anul XIV. Nf. 2391
"Toulft fork
« ! « S ' ssH^rram-jsanmr bS-
Se poete realiza mai mult
O rezervă importantă pentru depă­
şirea planului de producţie este ridi­
carea tuturor brigăzilor la nivelul ce­
lor fruntaşe. In general, ia E.M. Bar­
za această rezervă a fost folosită. Do­
vadă e faptul că numărul brigăzilor
rămase sub plan este în continuă scă­
dere. Dacă în trimestrul II erau sub
plan 27 la sută din brigăzi, acum
acest procent a scăzut la 9—10. Este
desigur un succes şi nu unul oare-
c-i-e; sînt roadele unei preocupări sus-
„ te în acest sens.
Există însă suficiente posibilităţi
pentru ca toate brigăzile să-şi reali­
zeze lună de lună planul la toţi in­
dicii. Ne îndeamnă să credem acest
lucru faptul că un număr destul de
mare de brigăzi nu-şi realizează nor­
mele, iar altele nu realizează postu­
rile planificate. Fireşte, fiecare din
aceste cauze duce la neîndeplinirea
planului de producţie. Să le analizăm
pe rînd.
De c® nu se realizează
unele sarcini?
Se poate spune că la E.M. Barza
s-a ajuns acolo, îneît planul dat echi­
pelor corespunde realităţii. Adică se
au în vedere toate condiţiile tehnico-
organizatorice de lucru, se stabileşte,
cu alte cuvinte, un plan pe baze ştiin­
ţifice. Există, desigur, şi unele abateri, şorarea simţului de răspundere din
dar numărul lor este în scădere şi îti
nici un caz nu are caracter de genera­
lizare. Aşa dar, planul se stabileşte
bine. Mai departe, conform planului,
se asigură condiţiile tehnico-materiâle
pentru fiecare zi. Gu toate acestea, o
serie de echipe nu-şi îndeplinesc planul
ritmic, rămînînd în urmă timp îndelun­
gat. Cum se explică acest lucru ?
Există Ia E.M. Barza mulţi mineri
pricepuţi. Gine nu-i cunoaşte pe Nico-
lae Sturza, Petru Gîmpeanu, Solomon
Dărăbanţ? Ei muncesc cu tragere de
inimă şi obţin rezultate frumoase. Sînt
alţii însă — numărul lor e mult mai
mic — care nu se preocupă de îndepli­
nirea planului de producţie. Uneori ei
folosesc salariul de miner ca o com­
pletare a celorlalte venituri. Şi atunci
preferă ca în mină să se odihnească.
Un astfel de caz îl constituie şeful
de ecliîoă Teodor Simedrea de la ori­
zontul 90 m. al secţiei Musariu. E pen­
sionar, are 1.200 Iei pe lună. Suficient
pentru a duce o viaţă liniştită. Dar
omul se simte în puteri să mai lucreze.
Conducerea exploatării a acceptat acest
lucru. Rău este însă că Simedrea lu­
crează puţin. Iar planul rămîne neîn-
deolinit.
Legat de această problemă mai în-
tilnim un aspect: nici cadrele tehnico-
ingînereşti nu-şi fac totdeauna dato­
ria. Mai sînt încă maiştri şi ingineri
cărora le place „să conducă“ din bi­
rouri, sau „prin intermediari". Mais­
trul Nicolae Guga, de la sectorul 120
m. al minei Musariu, conduce un revir.
Intr-o vreme, echipele din revirul său
nu îndeplineau planul. Sesizîndu-se de
acest lucru, s-au deplasat la faţa lo­
cului tovarăşii Militon Botici, secre­
tarul comitetului de partid şi Anasta-
siu Ciocan, preşedintele comitetului
sindicatului. Şi-au dat repede scama
că există posibilităţi pentru ca fiecare
echipă să-şi depăşească planul. Mâi­
ni Guga însă susţinea că „planul e
mare, că nu-s condiţii“, etc., etc. 1 s-a
demonstrat pe loc contrariul, i s-au
dat unele îndrumări. In aceeaşi zi mi­
nerii au fost vizitaţi în abataje, li s-a
Preţuirea muncii
începutul lunii august. Zi
obişnuită de lucru. Pentru La-
zăr Iosif, şeful reviziei de va­
goane din Coşlar, era ultima zi
de muncă. împlinise peste 40
de ani de activitate în cîm-
pul muncii. Acum, în ultima
zi, se ocupa cu predarea ser­
viciului. înlocuitorul său, Ioan
Crişan, este un om tot atit de
priceput în ale meseriei ca şi
el. Nu degeaba se străduise
în 6 luni de zile să-l „iniţieze“.
Mai mulţi ceferişti aşteptau
trenul 2002 care avea să-i du­
că spre casele lor. Cu acelaşi
tren mergea la Teiuş şi Lazăr
Iosif. Urările de sănătate şi
viaţă fericită se înmulţeau. La
propunerea unui ceferist se ur­
cară toţi în primul vagon. Ce
mult nu mai călătorise Lazăr
„în faţă“. Prea mult n-au pu­
tut să vorbească in tren. ’Ajun­
seseră la Teiuş. Peronul era
înţesat de ceferişti şi pionieri
in haine de sărbătoare. Bra­
ţele le erau pline cu buchete
de flori. Era şi fanfara. Ca in­
tr-o zl de sărbătoare.
— Oare pe cine aşteaptă
U PRO LETARI DIN TOATE T A R IL E , U N IŢ l-V A !
Duminică 2 septembrie 1962
acordat asistenţa tehnică. Ceea ce pînă
atunci maistrul nu făcuse. Efectul ?
Echipele din revirul condus de maistrul
Guga îşi depăşesc acum planul.
Tot din, vina cadrelor tehnico-ingi-
nereşti se întîmplă ca unele echipe
să nu aibă condiţii materiale de lucru.
Aşa s-a întîmplat şi în ziua de 10 au­
gust cînd echipa lui Ioan Tomodan stă­
tea fiindcă n-avea în ce să încarce mi­
nereul. Parcul de vagonete al exploa­
tării este însă destul de mare, suficient
pentru a satisface activitatea de vîrf
din subteran. Atunci ? Din vina celor
care lucraseră în schimbul precedent
rămăseseră la puţul „Elena" 70 vago­
nete încărcate pe rampa inferioară.
Geea ce în nici un caz nu trebuie să
se întîmple. Ba dimpotrivă, e necesar
ca la începutul fiecărui schimb locu­
rile de muncă să fie aprovizionate cu
vagonete goale.
O parte dintre maiştri şi ingineri
manifestă multă superficialitate în mun­
ca de control şi îndrumare pe care
trebuie s-o facă atunci cînd vizitează
echipele. Maistrul Cornel Feer, de pil­
dă, cu toate că a observat că Ia un Ioc
de muncă armăturile erau rău aşeza­
te. a „trecut cu vederea" faptul, n-a
dat indicaţii echipei respective. Super­
ficialitate manifestă şi inginerul David
Cornel în ce priveşh controlul locurilor
de muncă. Toate acestea duc desigur
la o calitate slabă a lucrărilor, la mic­
partea minerilor. Şi-apoi, lipsind îndru­
marea concretă, competentă, minerii
înlătură mai greu unele deficienţe,
care uneori iuc la neîndeplînirea pla­
nului de producţie.
Sînt şi cazuri
de indisciplină
Unele echipe îşi realizează normele
şi totuşi planul rămîne neîndeplinit.
Aceasta pentru că nu se realizează pos-
turile planificate.
Totul porneşte aici în primul rînd
de Ia indisciplină. Sînt oameni care
lipsesc nemptivat, descompletind echi­
pele şi deci lipsindu-le de aportul lor.
Or, e de la sine înţeles că trei oameni
nu pot da atîta minereu cît dau patru!
Cu toate că situaţia se prezintă mult
mai bine decît în anii trecuţi, organi­
zaţiile de partid şi cele sindicale mai
au încă multe de făcut în această di­
recţie. Pentru că sînt şi unele cadre
tehnice care absentează nemotivat de
la lucru. -Maistrul Gheoi'ghe llieş e
doar un exemplu. Ar trebui creată o
puternică opinie de masă împotriva
unor astfel de oameni.
In afară de aceasta e necesară o mai
mare atenţie ridicării conştiinţei oa­
menilor, a nivelului lor profesional.
După cît se vede, în această direcţie
s-a făcut puţin. Pentru deschiderea
unor cursuri de ridicare a calificării se
aşteaptă de luni în şir o aprobare din
partea forurilor tutelare, problemă care
cu mai multă preocupare putea fi re­
zolvată.
•ir
Aşadar, sînt multe deficienţe la
E.M. Barza, care fac ca un procent
destul de ridicat de echipe să nu-şi
realizeze planul. Toate însă pot fi uşor
înlăturate dacă comitetul de partid,
comitetul sindicatului şi conducerea
tehnico-administrative de la exploatare
vor acorda mai multă atenţie acestei
probleme. Şi e necesar s-o facă, pentru
că numai astfel pot fi duse Ia îndepli­
nire sarcinile de plan în totalitatea lor.
Ing. N. ANDRONACHE
mulţimea asta? Vine vreo de­
legaţie străină? Ceferistul ca­
re propuse să se urce cu toţii
in primul vagon de-abia îşi
putea ascunde zimbetul. Dar
Lazăr nu-l sesiză.
La oprirea trenului, freamă­
tul pe peron se înteţi. Coborlră
din tren. Un grup de ceferişti
îl înconjurară pe Lazăr Iosif.
L-au felicitat, apoi l-au pur­
tat pe braţe. Mai mulţi pio­
nieri i-au oferit flori. O fe­
tiţă i-a legat in jurul gîtului
o cravată roşie de pionier.
Ochii veteranului ceferist în­
cepură să-i joace în lacrimi.
Auzea doar crîmpeie din cea
ce spunea pioniera. „Mulţu­
miri... profundă recunoştinţă...
trăim o viaţă fericită
Din mulţime îşi face loc spre
cel sărbătorit secretarul comi­
tetului de partid:
— Pentru îndelungata dum­
neavoastră activitate tovarăşe
Lazăr, noi vă mulţumim. Cit
timp aţi stat între noi, v-aţi
consacrat toată priceperea şi
capacitatea de muncă pentru
ridicarea prestigiului colecti­
ep şrţ?rp^"r‘»4 ri
Colectivul de muncitori
care lucrează pe maşina
de şarjare nr, 1 de la ba­
teriile de cocs ale C.s. Hu­
nedoara, din schimbul in­
ginerului Ioan Brad, in
luna august a ocupat lo­
cul intîi în întrecerea so­
cialistă, dînd peste plan
111 tone cocs şi reducind
spargerile la zero.
FOTO : I. TEREK
In regiunea Hunedoara
s-a încheiat acţiunea
de difuzare a manualelor
şcolare pentru
wAlWv clasele I-VII
\ In acest an, datorită mă- ^
i surilor organizatorice lua- >
te, a fost îmbunătăţit sis- <
ternul de repartizare şi a- <;
provizionare cu manuale a L
şcolilor din regiunea noas- <
tră. Astfel, în toate raioa- >
nele deservite de coopera- \
ţia de consum, manualele
pentru clasele I-VII au
fost transportate la şco­
lile de 8 ani direct, de la
depozitele întreprinderilor
cu ridicata. Aceasta a dus
la creşterea operativităţii
în acţiunea de difuzare a
manualelor, evitînău-se to­
todată eventualele degra­
dări prin manipularea lor
la cooperativele săteşti. Ca
urmare, întreprinderile cu
ridicata ale cooperaţiei de
consum precum şi librării­
le orăşeneşti au încheiat,
cu 10 zile înainte de ter­
men, acţiunea de difuzare a
manualelor gratuite pen­
tru clasele I-VII destinate
anului şcolar 1962-1963.
In prezent, peste 590 de
şcoli deservite de coopera­
ţia de consum dispun de
manualele necesare elevilor
din clasele I-VII de la
cursurile de zi şi serale.
I. ŞTOLEA )
vului din care aţi făcut parte.
Rezultatele obţinute au dove­
dit acest lucru.
Urmară apoi strîngeri de mi­
nă, îmbrăţişări. Cuvintele se­
cretarului de partid îl emoţio­
nară şi mai mult pe bătŢlnul
Lazăr. Sărbătoarea de pe pero­
nul gării a durat aproape o
oră. Avea să continue însă la
clubul sindicatelor seara de la
orele 19.
Ajuns acasă, Lazăr Iosif nu-
şi putea lua privirea de la flo­
rile ce le primise. Mai simţea
încă emoţiile avute pe pero­
nul gării. Niciodată ei nu va
Uita această zi. Cită deose­
bire intre prezent şi trecut /
Muzică, flori, îmbrăţişări, ia­
tă cum se sărbătoreşte astăzi
pensionarea unui muncitor.
Dar in trecut ? Atunci, din
cauza condiţiilor grele de
mutică şi de trai, nici măcar
nu ajungeai să atingi vîrsta
de pensionare. Pe bătrinul ce­
ferist îl năpădiră amintirile.
Prin cîte nu trecuse el ? încă
din fragedă copilărie a cunos­
cut povara muncii la stăptn.
4 pagini 29 bani
Âcfîunii de însilozare — toată afenfia!
F olosesc to ate
re su rse le d e furaje
pifectivul de animale al gospodă-
rici agricole colective din Vin-
ţu! dc Jos este în continuă dezvoltare.
Asigurarea furajelor în vederea unei
bune hrăniri a acestor animale con­
stituie în prezent o preocupare dc
seamă pentru colectiviştii de aici.
Important de amintit e faptul că în
urma indicaţiilor consiliului agricol
raional, colectiviştii din Vinţul dc
Jos acordă o atenţie deosebită folo­
sirii tuturor resurselor de furaje. Ast­
fel, pe lingă porumb aici s-a trecut
la însilozarca unor cantităţi mari de
ierburi, rogozuri, resturi de la grădi­
na de zarzavat, frunze şi colete dc
sfeclă clc.
Organizînd bine munca, colectiviştii
din Vinţul dc Jos au reuşit ca pînă
în prezent să însilozeze peste 300 to­
ne de nutreţuri. Tocătoarea mecanică
cît şi batoza adaptată pentru însilo­
zare funcţionează din plin. Totodată
colectiviştii lucrează intens la amena­
jarea unui siloz la suprafaţă unde se
vor însiloza paie în amestec cu tres­
tie şi rogoz. De asemenea, pentru
completarea nutreţurilor, s-a trecut
la strîngerea de frunze care se gă­
sesc din belşug pe arborii din lun­
ca Mureşului. O altă parte din colec­
tivişti lucrează la amenajarea unei
gropi care va f i . încărcată cu nu­
treţuri formate din coceni în ames­
tec cu resturi dc la grădina dc zar­
zavat.
Hotărîrea colectiviştilor din Vinţul
de Jos este ca în cel mat scurt timp
să însilozeze încă 1.000 tone de dife­
rite nutreţuri şi porumb asigurind ast
fel hrana necesară animalelor în pe-
rieada de stabulaţie.
Mai m u ltă
o p e ra tiv ita te
Tr a gospodăria agricolă colectivă
. din Miercurea acţiunea de în-
silozarc a început ‘ cu cîtcva zile în
urmă. Totuşi, ritmul însilozărilor se
Munca lui abia In anii regimu­
lui democrat-popular a fost
preţuită.- A fost ales şi depu­
tat al sfatului popular din Te­
iuş pe o perioadă de mai mulţi
ani. In timpul cât a condus
revizia de vagoane din Coşla-
riu, a fost distins cu diplome
de merit pentru realizarea pla­
nului în cele mai bune condi­
ţii de siguranţă a circulaţiei.
...Timpul a trecut pe nesim­
ţite. Către ora 19, împreună
cu soţia şi copiii, bătrinul La­
zăr porneşte spre clubul sindi­
catelor. Sala de festivităţi era
plină de ceferişti. Cu toţii. îl
asaltară pe veteranul sărbăto­
rit cu tradiţionalul „mulţi ani
trăiască“. Pînă seara tîrziu
aici s-a încins o petrecere to­
vărăşească.
Aşa a fost sărbătorită pen­
sionarea bâtrinului ceferist La­
zăr Iosif ca o expresie vie a
preţuirii muncii desfăşurată
de-a lungul anilor.
I. CIOBANU
*
o GH. CÂL1NESGU : Din ex­
perienţa comitetelor de redacţie
ale centrelor de radioficare: Emi­
siunile locale — din ce in cc
mai bune!;
• N. TIRGOB : La G.A.C.
O arda: Producţii sporite de lap­
te şi la un preţ de cost scăzut
(pag. 3 -a ):
• De peste hotare (pag. 4-a).
Peste 2.700.000 lei
economii
Colectivul de muncă, al fabri­
cii chimice din Orăştie, aflat
intr-o însufleţită. întrecere so­
cialistă, a acordat o deosebită
atenţie şi realizării de cit mai
multe economii. Sub îndrumarea
organizaţiilor de partid din sec­
ţii, muncitorii de aici, folosind
la maximum capacitatea maşi­
nilor, valorificând rezervele in­
terne existente; reducând con­
sumul de materii prime şi ma­
teriale, au realizat de la înce­
putul anului şi pînă în prezent,
peste 2.700.000 lei economii.
Un aport deosebit l-au adus,
la obţinerea acestui succes, co­
lectivele de muncitori, tehnicieni
şi ingineri din cadrul secţiilor
metalurgică şi chimică I.
Prin muncă patriotică
(Colectiviştii din satul Tuş-
tea, raionul Haţeg, participă cu
multă însufleţire ia diferitele
acţiuni de interes obştesc. Du­
minica trecută ei au terminat
lucrările la gardul din faţa
şcolii şi a căminului cultural,
in aceeaşi zi, răspunzând che­
mării consiliului de conducere
al G.7ÎLC.. utemiştii au prestat
peste 100 ore d e ’muncă patrio­
tică pentru terminarea gropii
de însilozare.
In aceste zile, paralel eu al­
te munci agricole, în majori­
tatea gospodăriilor colective din
regiunea noastră se dă bătălia
pentru însilozarca unor canti­
tăţi iot mai mari de nutreţuri
necesare hranei animalelor pc
timpul iernii în vederea spo­
ririi producţiei de carne, lap­
te fi lină. Iată citeva aspecte
din această acţiune.
desfăşoară în mod ncEatisfăcător, cu
toate ca sînt posibilităţi suficiente.
Pînă în prezent gospodăria din Mier­
curea a însilozat doar 160 tone po­
rumb din planul de 500 tone. Rezul­
tatele ar putea fi mai bune dacă
s-ar pune în funcţiune şi cea de-a
doua tocătoare cît şi combina pusă la
dispoziţia gospodăriei în acest sens.
De asemenea, este necesar ca odată
cu punerea acestora în funcţiune să
sc repartizeze mai multe atelaje şi
pentru transportul porumbului de la
tarla la locul de însilozare. Acest lu­
cru este impus de distanţa prea marc
care există între tarlale şi locul un­
de sînt amplasate gropile pentru în-
siiozarc.
P în ă cînd
se m ai a şte a p tă ?
p a în toată regiunea noastră şi la
gospodăria agricolă colectivă din
Vinerea porumbul pentru siloz a ajuns
în faza de lapte-ceară reclamînd re-
coltarea şi depozitarea lui. Dar consi­
liul de conducere a! gospodăriei a
scăpat din vedere acest lucru. Astfel,
cu toate că tocătoarea este pregăti­
tă, gropile dc asemenea, totnşi pînă
în prezent aici nu s-a însilozat nimic.
Or, sc ştie că fiecare zi pierdută
ü fti
La gospodăria a-
gricolă colectivă
din Pricaz se acor­
dă o deosebită aten­
ţie asigurării unei
baze furajere co-
respunzătoare pen-
tru animale. Pînă
acum, în afara al­
tor nutreţuri, aici
au fost însiîozate şi
circa 260 tone po­
rumb.
In foto: Aspect
de la însiloza rea
porumbului.
m
S fî rşit d e lun ă
în industria m inieră
Fruntaşii
D i1n; iilaodr,încteurrmileoceVnătirialeJiluolruiş, i zi şi noapte
stre socialiste mii de tone cărbune. Intensificând întrecerea
socialistă, extinzînd pe scară largă procedeele !moderne de lu­
cru, minerii celui mai mare bazin carbonifer al ţării au reuşit
ca şi în lrn a august să-şi depăşească simţitor sarcinile de plan.
Realizări deosebite au obţinut minerii din Aninoasa, UrU
câni, Lonea şi Vulcan, care laolaltă au extras mai mult de
8.700 tone cărb'une peste plan. Printre colectivele de sectoare
cu cele mai mari depăşiri de plan se numără I Vulcan, IU
Lupeni, I Aninoasa, II Uricani.
Minerii din Ghelar
Desfăşurînd larg în-, producţie de aproape
trecerea socialistă, 1.300 tone minereu de
colectivele orizontului fier. Gete mai frumoase
III şi al minei Vest de rezultate le-au obţinut
la Exploatarea minieră minerii orizontului III,
Ghelar au încheiat tuna care au extras peste plan
august, cu un plus de 986 tone minereu.
La mina Ţebea
L a şi în anii trecuţi, colecti-
v vul minei Ţebea a făcut
şi in acest an dovada hărniciei,
dând însemnate cantităţi de căr­
bune peste plan. Muncind cu en­
tuziasm ei au încheiat şi luna
august cu sarcinile de producţie
depăşite. Cele mai frumoase re­
Minereu peste plan
Continuând şirul succeselor,
colectivul Exploatării mi­
niere din Deva a depăşit în luna
trecută planul la minereu ex­
tras cu 7 Ia sută. Acest succes
este rezultatul creşterii viteze­
lor de avansare In abataje şi la
lucrările de înaintare, a îmbună­
tăţirii organizării transportului,
precum şl desfăşurării pe scară
largă a întrecerii socialiste.
Toate brigăzile au muncit
bine. Cele mai frumoase reali­
zări insă le-au obţinut cele con­
va duce ia maturizarea porumbului
şi deci la pierderea unor mari canti­
tăţi de clemente nutritive.
De altfel, la gospodăria colectivă
din Vinerea nu există preocupare nici
pentru folosirea altor resurse dc furaje,
deşi în raza comunei se găsesc din
abundenţă. Este vorba de frunzare, res­
turi de la grădina de zarzavat, stu­
ful din marginea comunei şi altele.
Acţiunea de asigurarea furajelor ne­
cesare hrănirii animalelor, trebuie în­
cepută de urgenţă. Posibilităţi şi
Terţe sînt. suficiente numai că ele tre­
buie dirijate cu mai multă compe­
tenţă astfel ca porumbul dc pe cele
30 ha. cît şi alte furaje locale să
ajungă cît mai repede în silozuri.
Această sarcină revine în primul rînd
consiliului dc conducere al gospodă­
riei care trebuie să dea dovadă de
mai multă iniţiativă şi spirit gospo­
dăresc.
*
j Q in cele citeva exemple reiese că
nu peste tot, acţiunea dc însilo­
zare se bucură dc atenţia cuvenită.
De aceea este necesar ca organele şi
organizaţiile dc partid, sfaturile popu­
lare şi consiliile de conducere ale gos­
podăriilor agricole colective să acorde
mai multă atenţie acestei acţiuni. In
primul rînd trebuie să se treacă la fo­
losirea tuturor resurselor de furaje ast­
fel, ca pe lingă porumb să fie în-
silozate cantităţi cît mai mari de ier­
buri, rogozuri, resturi de la grădinile
de zarzavat, frunze şi colete de sfe­
clă etc. De asemenea, atelajele repar­
tizate pentru însilozare trebuie să fie
folosite din plin iar transportul fu­
rajelor la gropile dc însilozare să se
organizeze cît mai temeinic. Acest lu­
cru este necesar pentru obţinerea
unor cantităţi mai mari de furaje
care să ducă la o bună lirănire a
animalelor.
V
iau drumul coese-
altor unităţi ale industriei n o a ­
SAccesui s-a datorat
sporirii randamentelor,
folosirii din plin a uti­
lajelor şi timpului de
lucru, ridicării brigăzi-’
lor la nivelul celor frun­
taşe.
zultate au fost obţinute de mi­
nerii sectorului II, care şi-au
depăşit planul lunar cu aproape
180 tone cărbune.
Merite ?^osebite au avut echi­
pele conduse de minerii Roman
Căsălan lui Urs, Victor Prundar,
Mihoc Florea, Candin Culda ş.a.-
duse de Ladislau Gtiezan, Tra-
iân Deoancă, Petru Botar, care
au dat peste plan însemnate
cantităţi de minereu.
j(—'if—»r"'i—1
*
( o in cadrul campionatului ca- J
( tegoriei B Ia fotbal, astăzi la J
t Gugir, formaţia locală Metalur- 1
C gistul, proaspăt promovată în ^
C categona B, întilneşte formaţia 2
t. ceferiştilor din Arad.
t<
ţ o La ora II, pe stadionul Ge- î
L late din Deva, are ioc o întîlni- <
f re de oină contind pentru etapa
f de zonă a campionatului repu- -]
(, ldican. Se iiitîluesc Constructorul j
C Deva şi echipa campioană a re-
t giunii Ploieşti. J
[ • Astăzi continuă la Petroşani ^
i. întrecerile de handbal în 7 pen- •j
l. iru Gupa regiunii Hunedoara.
Participă echipele masculine )
t Ştiinţa Tg. Mureş din categoria j
t A şi Şliinţa Petroşani. La fete -|
^ participă Ş.S.F.. Tg. Mureş şi ]
^ Ş.S.F.. Petroşani. 'j
L • Astăzi se desfăşoară cea 3
f de-a treia etapă a campionatului v.
j- regional de fotbal. Fruntaşa cla- J
^ sainentului din etapele anterioa- )
. re. Victoria Gălan, înlîlneşte J
t acasă formaţia minerilor din 1
( Aninoasa. La Hunedoara, Side- ^
f rurgistul joacă îti compania for-
j maţiei Minerul Ghelar. Minerul 1¦>
t Deva joacă în deplasare cu Di-
f- namo Barza.
I1
i. o Un colectiv al Teatrului de ^
( Stat din Reşiţa prezintă astăzi )
(, la Ilia în sala Gasei raionale de )
C culiură un spectacol cu piesa )
t „Cred în tine".
)
t)
(_ • La clubul sindicalelor din ¦)
( Lupeni s-a organizat pentru as- J
l lăzi o seară pentru muncitorii 1
1 fruntaşi de (a sectorul IX al mi- 1
^ nei. După conferinţa „Sarcinile ^
r sectorului pentru realizarea pla- J
^ nului pe anul 1902“ va urma o ^
j- petrecere comună. -j
!¦ • O acţiune asemănătoare s-a Î
, organizat şi la Bărbăteni pentru J
~ muncitorii fruntaşi de la fabrica ^
r „Viscoza“. j
t • in parcul clubului din Lu- î
< peni va cînta astăzi fanfara sin- 1
' dicatului exploatării miniere din 1
’( localitate. 1
^ ® La clubul muncitoresc din }
l[ Vulcan s-a organizat pentru as- j
|( tăzi o seară a familiilor tinere. )
('