Page 12 - 1962-09
P. 12
(iag. A vRüMtFß m cm um uim Mr. 23 93
Lucrările Comitetului celor 18 ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI
state pentru dezarmare
Cuvîntarea reprezentantului /?. P. Routine, Mircea Maliţa
GENEVA 4 (Agerpreş). — este vorba de staţiunile de con constă în necesitatea ca pînă
Luînd cuvîntul în şedinţa ple trol încadrate într-un sistem in la găsirea unei soluţii satisfă
nară din după-amiaza zilei de ternaţional sau de conducerea şi
3 septembrie a comitetului celor de supravegherea acestora, fie Un avion american de recunoaşterecătoare care să permită înche
18 state pentru dezarmare, re că este vorba de funcţiunile exe V sa ita I u i N. S. H r u ş c io v î n C u b a n
prezentantul R.P. Romîne, Mir cutivului etc., se desprinde con
cea Maliţa, adjunct al ministru cluzia că schimbările sîht doar ierea unul tra ta t interziclnd şi KRASNODAR 4 (Agerpres). — cătorii organizaţiilor de ţinut, „U-2" a pătruns în spaţiu! aerian v
lui Afacerilor Externe, a preci formale, fără să afecteze fondul experienţele subterane, statele TASS transmite: au fost abordate problemele al Uniunii Sovietice
zat încă o dată poziţia R.P. Ro poziţiei occidentale anterioare“.
mîne în problema incheiereii să-şi ia angajamentul de a nu Zilele acestea Nikita Hruşciov, dezvoltării economiei naţionale
unui tra ta t de interzicere a ex Cit priveşte al doilea proiect
perienţelor cu arma nucleară. occidental de tratat „cu privire continua experienţele sub pă
la interzicerea experienţelor cu
„Guvernul Republicii Popu arme nucleare în atmosferă, mînt. prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., şi culturii Cubanului. Nikita Nota guvernului sovietic adresată guvernului S.U 4.
lare Romîne — a spus vorbi spaţiu cosmic şi sub apă“, re Delegaţia romînă, a spus în preşedintele Consiliului de Mi Hruşciov a dat conducătorilor
torul este pentru interzicerea prezentantul R. P. Romîne a
tuturor experienţelor cu arma reamintit că acest proiect reia încheiere M. Maliţa, consideră niştri al U.R.S.S., a vizitat ţinu sovhozurilor şi colhozurilor o MOSCOVA 4 (Agerpres). - Generală a O.N.U. problema ac
nucleară, în toate mediile şi pen de fapt o serie de propuneri fă ţiunilor agresive ale S.U.A.
tru totdeauna. Delegaţia romînă cute încă din 1959 de fastul pre că există posibilităţi obiective tul Krasnodar din Cuban. Ptrln- serie de sfaturi şi le-a făcut su TASS tran sm ite: în notă se subliniază că a-
a urmărit cu cea mai mare a- şedinte al S.U.A., Eisenhower, pentru a se ajunge la un acord tre altele, el s-a oprit în raio gestii în domeniul mecanizării La 4 septembrie Gheorghi
tenţie toate propunerile care au iar mai tîrziu de preşedintele în ceea ce priveşte încheierea nul Temrluk, unde s-a interesat continue, a întreţinerii culturi ceastă „încălcare grosolană a
fost făcute în această privin Kennedy şi de primul ministru tratatului pentru interzicerea de activitatea sovhozurilor şi lor de oîmp şi aplicării pe sca Puşkin, locţiitor al ministrului frontierei U.R.S.S. are un ca
ţă şi înţelege să-şi dea sprijinul al Angliei, Macmillan. „In fapt experienţelor cu arme nuclea colhozurilor. ră largă în producţie a experi racter vădit provocator“ şi sc a-
oricărei propuneri realmente — a declarat M. Maliţa — dacă re în toate mediile. Există, de enţei fruntaşilor şi a realizări Afacerilor Ecterne ai U.R.S.S., minteşte la ce complicaţii inter
îndreptată spre descinderea analizăm conţinutul propunerii asemenea, posibilitatea obiectivă In convorbirea care a avut loc lor ştiinţei. a remis o notă lui 3. M. Mc naţionale serioase a dus zbo
unei căi, spre realizarea unui supuse la 27 august şi o compa de a se realiza, în aşteptarea între Nikita Hruşciov şl condu Sweeney, însărcinatul cu afaceri rul de spionaj efectuat de Po.
acord in această problemă". răm cu propunerile anterioare, încheierii unui asemenea tra ad-tnterim al S.U.A. Ia Mosco wers la bordul unui avion „U-2“
nu putem să nu fim izbiţi de tat, un acord pentru încetarea V arşovia: Consfătuirea directorilor institutelor în mai 1960.
Referindu-se la „noile“ pro constanţa încercărilor S.U.A. — pînă la data încheierii tra va. în notă se arată că, potrivit
puneri ale puterilor nucleare şi Angliei de a-şi asigura po tatului — a tuturor experienţe de cercetări juridice In legătură cu informaţiile ce
occidentale prezentate la 27 au sibilitatea de a continua expe lor cu arme nucleare. Pentru a- unor date controlate, la 30 au sosesc în ultimul timp cu pri
gust, despre care reprezentan rienţele cu arme atomice în me ceasta este nevoie doar ca gu VARŞOVIA 4 (Agerpres). ian lonaşcu, directorul Institutului de gust ora 19,21 (ora Moscovei), vire la intensificarea in apro
ţii S.U.A. şi Angliei pretind că vernele puterilor nucleare occi cercetări juridice al Academiei R. P. un avion american de recunoaş pierea frontierelor U.R.S.S. a ac
se inspiră din memorandumul diile care le interesează, şi în dentale să asculte de glasul ra La 3 septembrie, la Varşovia s-a Romîne. tere „U-2“ a pătruns în spaţiul tivităţii avioanelor americane
celor opt state neutre pe care ţiunii, să asculte de dorinţa tu deschis o consfătuire de trei zile a de recunoaştere „U-2“, care au
Uniunea Sovietică şi celelalte totdeauna sub pămînt. La baza turor popoarelor de a termina . directorilor institutelor de cercetări După cum anunţă agenţia P.A.P., aerian al Uniunii Sovietice în baza în alte ţări, guvernul so
delegaţii socialiste l-au acceptat cu un ceas mai devreme cu a- juridice ale Academiilor de Ştiinţe ţelul consfătuirii îl constituie elabo- Extremul Orient, la 65 km. est vietic reafirmă avertisment« -
ca bază de negocieri, M. Ma acestei preocupări neîncetate se ceastă primejdie mare pentru ale ţărilor socialiste din Europa. La rea programului unei strînse colabo de oraşul Xujno-Sahalinsk, şi serios pe care l-a dat în trecix
liţa a subliniat că aceste pro viaţa şi sănătatea noastră şi a lucrările consfătuirii iau parte repre rări între institutele de cercetări ju timp de 9 minute a evoluat dea despre urmările cît se poate dc
găseşte în mod vădit intenţia generaţiilor viitoare. Delegaţia zentanţi ai R.P. Bulgaria, R.S. Ce ridice în probleme ştiinţifice cum sînt supra teritoriului şi apelor teri
puneri nu se deosebesc cu a- romînă îşi exprimă speranţa că hoslovace, R.D. Germane, R.P. Polo conducerea economiei naţionale in ţă grave pentru ţările ale căror gu
guvernelor S.U.A. şi Angliei de toriale ale U.R.S.S.
proape nimic Se vechiul proiect verne îşi pun teritoriul la dis
a permanentiza cursa înarmă „Guvernul U.R.S.S. aşteaptă
de tratat americano-englez din poziţia unor avioane militare
rilor nucleare şi de a-şi asigura ca guvernul american să sanc
18 aprilie 1961. „Comparînd ac ţioneze aspru persoanele vino americane pentru pregătirea şi
avantaje militare. A interzice ex vate de organizarea zborului
tualul proiect de tra ta t occiden Înfăptuirea incursiunilor în spa
perienţele cu arma nucleară în avionului militar american şi
tal pentru interzicerea experien să îa măsuri urgente pentru a ţiu! aerian al U.R.S.S.
trei medii, atunci cînd există împiedica pe viitor încălcări ale
ţelor nucleare în toate mediile
patru medii în care ele pot fi spaţiului aerian sovietic“. „Dacă
cu proiectul americano-englez aceasta nu se va face, se spune
efectuate, ar echivala cu a per
din 18 aprilie 1961 — a spus guvernele occidentale vor sfîrşl ne, R.P. Romîne, R.P. Ungare şi U- rile socialiste, dezvoltarea democraţi în notă, guvernul sovietic va Guvernul Uniunii Sovietice de
mite, tolera şl legaliza în mod prin a asculta de glasul ra. niunii Sovietice. Din R.P. Romînă la ei socialiste şi participarea maselor clară, de asemenea, că rămîne
M. Maliţa — constatăm că para ţiunii“. consfătuire participă prof. univ. Tra- largi la conducerea statului, colabo lua măsurile pe care Ie va con pe deplin în vigoare şi avertis
tacit şi implicit experienţele în rarea dintre ţările socialiste şi coe sidera necesare pentru apăra- mentul dat anterior cu privire la
graf cu paragraf prevederile ră- rea securităţii frontierelor sale
cel de-al patrulea mediu. Esen
mîn în esenţă neschimbate. Fie că în cazul unor noi încălcări“.
ţa problemei — a spus în con
xistenţa intre statele cu sisteme so Guvernul U.R.S.S. îşi rezervă adoptarea unor contramăsuri a-
tinuare reprezentantul romin —
Femeiie birmano protestează împotriva cursei ciale diferite. dreptul de a ridica în Adunarea decvate, „inclusiv pînă la dis
în arm ărilor Evenimentele din Algeria tragerea bazelor militare folo
site împotriva U.R.S.S.“.
5E83I RANGOON 4 (Agerpres). — Ea a subliniat că femeile din ALGER 4 (Agerpres). — TASS foc de cîeva ori în cursul zilei de 3
Secţia de femei a Consiliului Birmaniă nu pot rămîne în transm ite: septembrie şi ele au suferit unele pier A 17-a sesiune
birman pentru dezarmare a ini- afara mişcării mondiale pentru a „întâlnirilor
intr-un comunicat dat publicităţii deri. internaţionale“
ţiat o discuţie a conducătoare dezarmare generală şi totală.
Numai dezarmarea generală şi
lor organizaţiilor de femei sub
Lu cră rile C o n fe rin ţe i Pugwash de la Londra lozinca „Să fie nimicite armele totală poate asigura pacea ge în noaptea de 3 spre 4 sep Biroul Politic al F.L.N. informează GENEVA 4 (Agerpres).
de distrugere. Femeile birmane nerală pe pămînt. Trebuie să tembrie de către statul major ge populaţia Algerului că unităţile în re La 4 septembrie a început la
LONDRA 4 (Agerpres). — oamenii de ştiinţă poartă o răs ne consacrăm toate forţele pen neral al Armatei Populare Naţionale tragere ale districtului militar 4 mi Geneva cea de-a 17-a sesiune a
DUpă cum s-a mai anunţat, pundere deosebită pentru ur protestează împotriva cursei tru a distruge armele în numele (A.P-N.) — astfel sint denumite de nează şoselele şi aruncă în aer podurile, „Intilnirilor internaţionale“, la
la 3 septembrie şi-a început lu mările sociale ale activităţii lor. înarmărilor“. acum înainte unităţile armatei de eli subliniind că aceste măsuri nu vor îm care participă peste 90 de per
crările în hotelui „Russell“ din fericirii copiilor noştri, în nu berare naţională din Algeria care acţio piedica înaintarea soldaţilor Armatei sonalităţi din 15 ţări.
Londra cea de-a 10-a Conferin In prezent, a spus vprbitorul, Cunoscuta actriţă birmană nează în sprijinul Biroului Politic al Populare Naţionale. Ţara noastră este reprezentată
ţă Pugwash care va avea loc sub prin război nu se poate obţine mele păcii. Frontului de Eliberare Naţională — se
lozinca „Problemele internaţio nimic. Ştiinţa a creat mijloace Dau Mei Than a dat citire Me anunţă că forţele armate. „îndeplinind Comandamentul districtului militar de academicianul Mihail Ralea
nale şi răspunderea care revine de distrugere în masă, de aceea sajului către popoarele lumii Participantele la discuţie au ordinele Biroului Politic a! F.L.N., sin 4 se străduieşte să-şi întărească pozi şi conferenţiar universitar Va
oamenilor de ştiinţă“. oamenii de ştiinţă poartă răs adresat de Congresul mondial ţiile pe şoselele ce duc din Bogari spre lentin Lipati.
Participanţii la conferinţă au punderea ca aceste mijloace să adoptat un manifest în sprijinul Alger. Autocamioane cu soldaţi înar
îhtîmpinat cu căldură cuvînta fie folosite în alte scopuri, mai pentru dezarmare generală şi Participanţii îşi propun să
bune. pace de la Moscova. dezarmării generale şi totale. maţi s-au îndreptat spre un sector în discute pe tema „Timpul şi via
rea rostită de cunoscutul om de tre Buîarîk şi Blida, la 50 km. sud de ţa“ problema generaţiilor şi si
ştiinţă englez, lordul Bertrand La 3 septembrie a prezentat gurul organ legal al puterii, înaintează Alger. tuaţia tineretului de azi. Ordi
Russel), unul din întemeietorii un raport de activitate omul de nea de zi prevede cinci expu
ştiinţă englez prof. Rotbîat. Poporul danez se opune aderării în direcţia oraşului Alger pentru a Se presupune că comandamentul neri pe care le vor *prezenta,
mişcării Pugwash. elibera acest oraş dc sub stăpiiiirea districtului militar 4 urmăreşte să fo ăr. Paul Chauchard (Franţa),
In şedinţa de după-amiază losească poziţii naturale — trecătonrea prof. Jean Piaget (Elveţia),
Particularitatea mişcării Pug care a fost prezidată de acad. Danemarcei la Piaţa comună unui grup de oameni lipsiţi de răspun Şifîa şi înălţimile din apropiere pen- acad. Mihail Ralea (R.P. Ro
wash, a spus Russell, constă în dere şi inconştienţi“. mînă), Clatude Autant-Lara
dorinţa unanimă a participan A. V. Topciev, s-a discutat ac f.*u organizarea rezistenţei împotriva (Franţa) şi Louis Armând
ţilor ei de a colabora în intere COPENHAGA 4 (Agerpres). — neze de către capitalul străin, !n comunicat se spune că multe oraşe unităţilor Armatei Populare Naţionale (Franţa). Expunerile vor fi ur
sul întregii omeniri. Consider că tivitatea grupelor naţionale ale ceea ce va crea mari greutăţi şi localităţi au trecut sub controlul mate de discuţii publice.
In Danemarca ia amploare forţelor armate fidele Biroului Politic în împrejurimile oraşului Alger.
mişcării Pugwash. mişcarea împotriva aderării ţă pentru industria noastră, va al F.L.N. printre care Bogari, Aiii
rii la Piaţa comună. La Copen spori şomajul, va înrăutăţi con Ef-Hadjel, Sidi Aisa şi o serie de alte
« PE SCURT @ SCURT haga a fost creat un nou comi diţiile de muncă şi va reduce oraşe. ¦m-
tet de luptă împotriva aderării salariile.
MOSCOVA. La 3 septembrie la toate semnarea unui nou guvern. In petiţie Danemarcei Ia această comuni- Statul major al districtului militar 6 Legile dictatoriale nu
facultăţile Universităţii Prieteniei Popoa sa arată că noul guvern va trebui t'te . Din comitet fac parte ac In afară de toate acestea sîn- ale cărui trupe participă la operaţiunile
relor „Patrice Lumumba“ au început să modifice politica portugheză în ce tivişti sindicali, profesori, me tem foarte îngrijoraţi de faptul împotriva districtului militar 4 rebel, a intimidează
cursurile anului trei pentru tinerii din priveşte coloniile, să dea poporului dici, artişti şi. reprezentanţi ai că politica Danemarcei va fi publicat, de asemenea, un comunicat
ţările Asiei, Africii fi Americii La portughez libertăţile democratice pe altor pături ale populaţiei. subordonată celor mai mari ţări în care se spune că trupele acestui In perioada care a trecut de ia ul dispoziţia cancelarului pentru a Ic folosi
tine care au venit la Moscova cu care acesta le cere, să declare amni ale Pieţei comune —¦ Germani district cu un efectiv de cîleva re timele alegeri pentru Bundestag, gu după bunul plac.
Comitetul a remis tuturor re ei occidentale şi Franţei a căror gimente, sprijinite de maşini blindate vernul de ia Bonn a elaborat un şir
trei ani in urmă. stie generală. dacţiilor pentru a fi dată publi politică internă din ultimii ani şi artilerie, se îndreaptă spre capitală de legi care prin conţinutul lor accen Rezultă, aşadar că întreaga putere
EREVAN. Poetul Gurghem Borian CANBERRA. La 3 septembrie pri cităţii o chemare adresată gu nu are deloc o orientare demo în două direcţii: Laguat-Alger şi Btl- tuează dictatura, înzestrează autori ®-ar concentra în mîna unei singure
vernului şi Folketingului (par cratică. Crearea unui astfel de Saada-Aiger. In direcţia Bu-Saada-At- tăţile din Germania Federală cu pu persoane; totul ar depinde de această
din ll.S.S. Armeană a tradus in lim mul ministru al Australiei, Menzies, lamentului). „Noi nu vrem ca ger trupele au ajuns în regiunea lo teri deosebite. Toate legile elaborate persoană — cancelarul federal — care
ba armeană 35 de poezii ale poeţilor a plecat din Canberra cu avionul la Danemarca să renunţe la înde. bloc politico-economic va adînci calităţii Ornai, iar în direcţia Laguat urmăresc pregătirea unui nou război, ar face uz de ea pentru a elabora
Mihail Eminescu, Tudor Argltezi, Mi- Londra pentru aparticipa la confe pendenţa sa şi să se subordo considerabil contradicţiile în în — Alger se apropie de oraşul Berrua- lichidarea oricăror drepturi democra ordonanţc-legi, fără a fi stingherit de
hai Beniuc fi alţii. Versurile au fost rinţa primilor miniştri ai. ţărilor Gom- neze puterii supranationale care treaga lume“, se subliniază în ghfa şi se află la o distanţă de apro tice. Aceasta e politica Bonn-ului de cineva. O asemenea stare de lucruri,
publicate în ultimul număr al revis monwealthului. El conduce delegaţia poate anula legile în vigoare în chemare. ximativ 100 km. de oraşul Alger. multă vreme: Aceasta a •' fost şi poli cu alte cuvinte, înseamnă dictatură mî-
tei „Sovetskaia Literatura", editată la Australiei din care, de asemenea, fac tica guvernanţilor de acum 30 de ani litaristă, înseamnă teroare, urgie, pen
parte vicepreşedintele şi ministrul co ţară, se spline în chemare... Sin Comitetul cheamă guvernul şi Operaţiunile împotriva unităţilor cînd Hitler s-a afirmat cu o politică cc a tru poporul muncitor. In asemenea ca
Erevan. merţului, Mceven, precum şi minis folketingul să nu ia o hotărîre districtului militar 4 rebel sînt. duse în dus în ultiniă analiză la declanşarea zuri totul, ar fi subordonat unei „pu
MOSCOVA. La invitaţia guvernului tru' de finanţe,Ho'lz. tern neliniştiţi de perspectiva a- definitivă fără să consulte po. specia! dc forţele districtelor militare celui de-aî doilea război mondial. teri“ unipersonale, totul ar trebui si
porul danez prin organizarea 5 şi 6 care cuprind regiunile din ves decurgă după cum dictează acea per
sovietic a sosit la Moscova Fehd El- PARIS. La 3 septembrie guvernul caparării întreprinderilor da- unui referendum general. tul şi sudul ţării. In comunicatele B‘- Să ne referim puţin la una din le soană suspusă —- cancelarul federal.
Feisal al Forlian, primând capitalei fiancez a liotărît să dizolve aşa-numi- gile votate nu de mult la Bonn.
Arabiei Saudite — Er Riad. lul „Consiliu naţional al rezistenţei“, : :: Legea stării excepţionale elaboraţi
ccndus de Bidault, Soustellc şi de Este vorba de legea stării excepţio de căire guvernul federal de la Bonn,
H A V A N A . Cetăţenii americani care alţi lideri ai ultracolonialiştilor. Condamnarea gnor luptăfori anfifascişfi rouiui Politic ai F.L.N. se arată că nale. Ea constituie baza celorlalte legi ca şi alte fapte ce se petrec în R.F.G
locuiesc în Cuba fi fac parte clin or uneie unităţi ale districtului militar 4 ale Bundestagului şi are drept scop clarifică odată mai mult scopurile ş
ganizaţia „Prietenii americani ai Cu LISABONA. In portul Lisabona o instaurarea dictaturii neîngrădite în planurile revanşarzilor, concepţia şi na
bei“ au organizat la 4 septembrie în viabie a murit pe loc după ce a ciu în A nglia cu un efectiv echivalent cu 5 companii, ţară. Adcnauer, are nevoie de o ase tura lor de duşmani ai păcii, progre
clădirea agenţiei Prensa Latina o con gulit cîtcva grăunţe dinlr-un transport au trecut de partea trupelor fidele Bi menea lege pentru a-şî exercita pe de sului şi bunei stări. Toate acestea scol
ferinţă de presă pentru ziariştii lo de cereale expediat în Portugalia de plin şi nestingherit politica şi „pute în evidenţă cît se poate de clar drumul
cali fi străini, .la care au făcut o de către guvernul american, ca marfă LONDRA 4 (Agerpres). — împotriva lor şi să încalc legea“, a roului Politic. rea“. EI vrea să aibă puteri depline pc care duce Adenauer poporul vest-
claraţie comună, în care condamnă excedentară. Autorităţile portugheze asupra tuturor domeniilor din ţ a r ă : german şi R.F.G. Rezultă de aici ci
politica agresivă a guvernului State devenind bănuitoare au trimis la la După eşecurile ruşinoase suferite ia declarat la judecătorie Henry Vinberg In comunicatele Biroului Politic a! economic, politic, militar, social etc. forţele ulfrareacţionarc de la Bonn ur
borator probe din acest transport de în aşa fel ca. Ia un moment dat, să măresc să reprime mişcarea sindicală,
lor Unite faţă de Cuba. cereale. La analiză s-a putut constata 2 septembrie de cele două mitinguri în vîrstă de 24 de ani. F.L.N. se spune, de asemenea, că co aprindă flacăra, unui război revanşard, să interzică grevele •— formă eficienţi
BRUXELLES. Din iniţiativa „Miş că „marfa“ americană este alterată. în fond un război pustiitor. de luptă pentru revendicări — să in
Ca urmare întregul transport de. 436 fasciste din cartierul East-End din Vinberg şi alţi şapfc antifascişti au mandamentul districtului militar 4 a troducă cenzura de tip fascist în pre
cării de ajutorare a .Spaniei demo ele tone de gnu şi ovăz a fost ars •Londra, a început judecarea procesu fost condamnaţi Ia amendă. Mecanicul ordonat soldaţilor săi să deschidă foc După cum se ştie, o asemenea lege să, să reprime fără rezerve orice miş
cratice", în capitala Belgiei a fost or în cuploarele uzinelor din Lisabona. lui înscenat „celor care au încălcat or Kenneth Gillan, în vîrstă de 20 de ani, asupra unităţilor Armatei Populare Na era în vigoare şi pe timpul lui Hitler. care sau acţiune îndreptată împotrivi
ganizat un miting în sprijinul luptei dinea“. Mai mult decît ciudat este din cartierul St. Pancras a fost con ţionale, în urma cărui fapt asupra tru Avîtid puteri depline, Hitler o declan politici- reVanşardc, războinice. C
oamenilor muncii spanioli împotriva BONN'. In regiunea Sckleiden faptul că pe banca acuzaţilor s-au aflat damnat Ia 2f zile închisoare. pelor districtului militar 5 s-a deschis şat în tară un val de represiuni îm stare excepţională pe teritoriul R.F.G
regimului sîngeros al dictatorului (R.F.G.) s-a prăbuşit un avion de Ia 3 septembrie nu huliganii fascişti, potriva organizaţiilor democratice, (în ar însemna întoarcerea pe de-a între
vinătoare al Biindeswe.hrului, iar un cele din urmă lc-a desfiinţat), în pri gul la situaţia din timpul dictaturii hit
Frănco. avion de tip F-84 a explodat în aer care încercau să-şi ţină adunările în mul rînd împotrivă Partidului Comu leristc cînd ţara a fost îinoînzifă di
LISABONA. După cum scrie zia nist, a organelor sale dc presă şi a! închisori, carcere, lagăre de concen
rul „Le Monde“, 50 de membri ai în apropiere de 7ecklenburg. cartierele muncitoreşti ale capitalei, ci Intensificarea mişcării greviste altor organizaţii şi persoane care luptau Rare, spînzurătorj etc.- Stare exceo
opoziţiei portugheze au adresat preşe antifasciştii care prin acţiunile lor I10- pentru o Germanie paşnică, pentru tîonală -în concepţia Bonn-ului ir
dintelui Republicii o petiţie cerîncl de pace. Prin conţinutul ci, actuala lege seamnă şi stare de război. Şi de faot
lărîte au silit pe.Mosley, căpetenia fas din Frsnfa a stării excepţionale din R.F.G. întru la o asemenea stare visează revan
ciştilor, şi cei de teapa Iui să bată în neşte toate elementele esenţiale ale şarz:i cocoţaţi în Bunderiag şi Buri
legii împuternicirii dîn perioada hitle-- deswelir. E un vis sinistru, un vi
retragere. PARIS 4 (Agerpres). — a continuat să crească. S-au înregis rîsfă. ' care nu-f pot avea mimai persoane ci
Sub titlul „Intensificarea mişcărilor trat 1.600.000 de zile de grevă faţă capete înfierhîntate. Un proverb pomi
Judecătoria a judecat „procesele“ a greviste din Franţa se confirmă“, co de 1.425.000 în cursul aceleaşi perioa In cazul stării excepţionale din ţară,
nouă persoane din cele 43 arestate de tidianul burghez „Le Monde" scrie că de a anului trecut. toate mijloacele puterii de sfat s-ar afla
poliţie pentru „acţiuni ameninţătoare şi „acţiunile revendicative ale oamenilor
încălcarea- ordinei“. „Dacă lupta împo muncii francezi s-au dezvoltat de Ia Intre 1 ianuarie şi 1 august a.c.
triva fasciştilor este considerată drept începutul acestui an cu o amploare pe 5.800 de întreprinderi au fost cuprinse
care nu a mai cunoscut-o de Ia marile de grevă.
încălcarea legii, voi continua să lupt greve din 1957. Încă anul trecut, sub
liniază ziarul, s-au înregistrat mai mult După cum scrie ziarul „Le Monde",
.de 2.600.000 de zile de grevă faţă de oamenii muncii din Franţa au încetat
1.070.000 cu un an înaite. Aceste cifre lucrul opunîndu-se concedierilor şi re
publicate de Ministerul Muncii, arată ducerii numărului orelor de lucru cu
ziarul, nu cuprind grevele funcţionari diminuarea corespunzătoare a salariilor.
lor publici şi cele de o mai mică am In marea majoritate a cazurilor însă,
ploare. aceştia au cerut majorarea salariilor,
prelungirea concediilor plătite, redu
In cursul primelor şapte luni ale a- cerea timpului de lucru fără diminua
cestui an, numărul conflictelor sociale rea salariilor.
Noua faţă a El- în mîînile cancelarului federal, care, Tar. spune că nu tot ce zboară se mâ
blagultii, Ii. P. Po fără nici o conlucrare cu Bundestagul nîncă. Parafrazînd această idee pufen
lonă. Peste 60.000 de muncitori agricoli ar putea să, elaboreze ordonanţe cu snune cu certitudine că nu toate vise'
italieni în grevă pufere de lege. Cancelarul vă putea ' au teren propice pentru a deveni reeH
In Elblag, ca in să abroge toate drepturile şi libertă fate. Visele zguduitoare, cu urnmt
toate oraşele mari, ROMA 4 — Gorcspondentul Ager- ’ ro şi în Sardinia, în provincia Nicastro ţile cetăţenilor şi să dispună de orice, catastrofale, pătrunse de fiori şî zbu
în special în zona preş transmite: aţi declarat grevă alţi 10.000 de mun după cum gîndeşfe. EI. ,în asemenea ciume sînt negate de viaţă, de oameni
industrială se ridi citori agricoli.
că cu repeziciune In sudul Italiei se intensifică lupta cazuri, ar putea dispune arestarea ori Visul lui Adenauer şi acoliţilor ful
tioi locuinţe. muncitorilor agricoli pentru îmbunătă Concomitent cu aceste greve au loc cărei persoai> „suspecte", fără emite prin natura lui, este absurd, învenina
ţirea condiţiilor lor de viaţă şi de manifestaţii şi mitinguri ale . muncito rea de mandate de arestare. In timp la fel ca şi conţinutul legilor juridici
muncă. In provincia Ferrara, după re rilor agricoli în sprijinul revendicărilor
centa grevă dc 4 zile a celor 20.000 lor. Numeroase consilii comunale din de stare excepţională cancelarul va avea ale Bundestagului. De aceea şansei
de muncitori agricoli, în prezent sînt în regiunile unde au Joc aceste greve au
puterea să dizolve sindicatele, să inter realizării lui sînt minime. Popoare!
zică grevele, mitingurile etc. Toate mij iubitoare de pace şi progres vor ave;
grevă 60.000 de muncitori agricoli. anunţat că vor sprijini întrutotul lupta loacele de reprimare din s ta t: ¦poliţia, grijă ca un asemenea vis să Se năruie
In Gaiabrîa, în provincia Satanza- greviştilor. jandarmeria şi chiar armata, ar fi !a I. F.
Redacţia şi administraţia ziarului; str. 6 Martie nr. 0. ld elu n : U>8, 189, 75, o74. laxa plătită tu numerar conform aprobării Uueeţiei oeueiaie V. j.J.R. ur. 253.325 din o noiembrie 1949. — liparui; întreprinderea FuU grafică „1 Mai” — Deva.
