Page 13 - 1962-09
P. 13
Hune tru-Deva - -yrr
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNlfl-VA v j8MK
MEË
mulsocialismului
JM iP
im
Anal X5V. Nr. 2395 Viasrl 7 septembrie 1902 4 pagifâl 20 bani
res'jL. '«stssnaatKmaaa
S cad e preţul de cost C o n stru cţiilo r şcolare
aî produselor
m ai m ultă atenţiei
Paralel cu sporirea producţiei şi îmbunătăţirea calităţii,\\
oamenii muncii din regiunea noastră depun o susţinută activi-Şj în acest an creşte numărul elevilor în prezent în localităţi ca Ciugud, Pî-
late pentru continua reducere a preţului de cost. Colective dejj din regiune înscrişi la cursuri, ceea clişa, Ighicl, Mcteş, Sîntimbru, Cistei
nuncă fruntaşe cum slnt cele de la Combinatul carbonifer „Va-II ce implica şl o creştere a numărului şi Mihalţ, datorită lipsei de interes
ea Jiului“, Termocentrala Paroşeni, Trustul minier Deva, Fa-\l de clase din şcoli. In întreaga regiune din partea sfaturilor populare comu
brica chimică din Orăştie, Atelierele R.M.R. Simeria şi altele auil sînt planificate să se construiască ISO nale o seric de săli de clasă în con
obţinut in acest an valoroase economii la preţul de cost, valori-jl de şcoli noi din fondul centralizat şi strucţie prevăzute să se termine la
din contribuţia voluntară a cetăţeni 15 septembrie sînt încă în stadiul de
ficlncl din plin rezervele interne. j| lor, cu şi fără credite rambursabile. început, în majoritatea cazurilor da
Cărbune ieftin Majoritatea acestor şcoli sînt prevăzu torită unor deficienţe care puteau fi
minele Peirila, Lupenl şi Uri- te să se termine în mediul sătesc pînă uşor remediate (la Sîntimbru din cau
Colectivele de muncă aparţi- eani, cele ale pveparatiiîor si Ia 15 septembrie. Intre noile cons za .lipsei de cărămidă, deşi fabrica
nlnd Combinatului carbonifer U.R.U.M. Petroşani. trucţii şcolare terminate în acest an, e la doi paşi, la Ighicl din pricina
alea Jiului“ au dep’us anul a- Economiile minerilor care la 15 septembrie îşi vor primi lipsei unui constructor {?), la Mcteş
ccsta multă străduinţă pentru 3.326.000 lei sînt economiile pentru prima dată elevii, se numără din cauza, tărăgănării unor aprobări Comunistul Dionisie Daneiu, maistru strungar la atelierul mecanic al uzinei „Victoria“
reducerea preţului de cost. Mi realizate în acest an Ia preţul Călări, este un inovator cunoscut in uzină. Una din cele mai importante inovaţii realizată
nerii aU reuşit să reducă mult de cost de către unităţile Trtus- şcolile din Ziatna şi Vulcan cu cîtc cerute serviciului regional de sistema de el de curind este „Punerea pe strung a conului de la gltul furnalului, prin adaptarea la
consumurile specifice de mate tului minier Deva. Aici s-a acor strung a unor dispozitive“.
riale şi energie, să micşoreze dat o deosebită atenţie creşterii 16 clase, noile construcţii ale grupului tizare, dc peste 3 luni ctc.).
cantitatoa do cenuşă din căr productivităţii muncii, realizării in foto: maistrul Dionisie Daneiu împreună cu strungarul Aăalbert Gabor, studiind
bune ; de asemenea, îku crescut ritmice a planului de producţie, şcolar profesional din Alba Tulia, Cu totul nejustificată este şi atilu- schiţa inovaţiei.
reducerii consumului specific de
randamentele în abataje şi la energie, îmbunătăţirii indicilor şcoala din Iuba ______,__ ____ ... dinea conducerii ;57S59C:
lucrările de deschidere şi pre calitativi Ia unităţile de pre
gătire. Metalurgiştii de la parare a minereurilor. (Cinciş) Hunedoara L a o r d in e a zilei Şcolii dc 8 ani nr. T E L E G R AMĂ
U.R.U.M. Petroşani aiu folosit cu 2 din Petroşani,
pricepere materialele, înlocuind O contribuţie de seamă Ia ob şi altele. Numărul Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ,
ţinerea celor 3.328.000 lei eco Prim-secretar al Comitetului Central
unele mal scumpe cu altele mai nomii suplimentare a adus-o co şcolilor noi fermi- la care s-a început al Partidului Muncitoresc Romîn,
ieftine. La uzinele de preparare lectivul Exploatării miniere De natc în întreaga regiune se ridică la de peste 14 luni construcţia a 2 noi
au crescut recuperările de căr va care a sporit în acest an 48, iar alte 30 sînt în curs de fini săli de clasă. S-au ridicat zidurile dc Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romine
productivitatea muncii cu apro sare. aproape 1 an, urmînd să se pună
bune. ximativ 19 1» sută. Minerii din doar acoperişul. Conducerea şcolii a Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER,
Toate acestea au făcut ca pe Avînd In vedere faptul că începerea „uitat“ însă să ceară T.R.C.H. termi Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Rdmîne
anului şcolar se apropie, trebuie lua narea acoperişului. Acum a făcut un
întregul combinat carbonifer să te toate măsurile pentru urgentarea
se înregistreze economii la pre tuturor celorlalte construcţii, pentru
ţul de cost de aproximativ 12
milioane lei. S-au evidenţiat în terminarea lor la timp. In primul nou contract în acest sens cu I.C.M.M.,
mod deosebit colectivele de la
rînd aceasta se cerc la şcolile din care nu se ştie însă dacă va putea
mediul sătesc (in special în raioanele termina lucrarea înainte de începutul
Alba ?i Brad), unde lucrările sînt mai lunii octombrie.
Deva au economisit la preţul mult întîrziate. La şcolile din Mălăieşti şi Urle In numele Comitetului Central al Partidului Zborul eroic al cosmonauţilor sovietici, înfăp
de cost aproape un milion Ici. Este cu totul nejustificată atitudi (raionul Haţeg), nu se poate face re Comunist al Uniunii Sovietice, al guvernului tuit în interesul păcii, progresului şl fericirii
cepţia, deoarece lipsesc uşile şi feres U.R.S.S. şi al Întregului popor sovietic, vă mul întregii, omeniri, demonstrează in mod grăitor
ŞT1BILE ZILEI Confribufia nea tov. ing. Mitrofan Drimbăreanu trele, pe care întîrzie să Ie livreze în ţumesc cordial dv, şi prin dv. tuturor oamenilor
vicepreşedinte cu problemele economi muncii din Republica Populară Romînâ pentru superioritatea orînduirii socialiste şi puterea la
energeficienîlor ce din cadrul Sfatului popular raio treprinderea „I. C. Frimu“ — Orăştie. felicitările calde adresate cu prilejul zborului în gărului socialist.
nal Alba, care deşi a fost sesizat în grup efectuat cu succes de piloţii cosmonauţi
La Termocentrala Paroşeni s-a repetate rînduri de faptul că într-o Şcoli noi în construcţie cu lucrările sovietici Andrian Nikolaev şi Pavel Popovici. Vă urăm din toată inima, dragi tovarăşi, dv.
serie de localităţi abia au început să întîrziate mai sînt şi în raioanele Ilia,
- sc-> OOOOOO acordat anul acesta o deosebită păturile fundaţiilor la noile construc Brad şi oraşul regional Hunedoara Moscova, Kremlin şl întregului popor al Romîn iei frăţeşti, noi vic
Zilnic 1,5 vagoane ţii şcolare, n-a luat nici o măsură (Peştişul Mare). Pentru urgentarea lor,
oo0 de legume şi atenţie reducerii preţului de cost pentru urgentarea lor. Ba mai mult, sfaturile populare, împreună a i con torii în construcţia socialistă şi In lupta pentru
zarzavaturi al energiei electrice. Folosind deşi ştia că stau imobilizaţi în bancă structorii, trebuie să ia toate măsurile, pace.
1 cu pricepere energia termincă peste 1 milion de Ici necesari aces pentru ca în ziua deschiderii şcolilor,
tor lucrări, n-a luat nici o măsură elevii să poată fi primiţi în bune N. HRUŞCIOV)
o şi combustibilul, reducînd con pentru folosirea lor. Aşa se face că condiţii în noile săli de ciasă.
o sumul propriu tehnologic, ener-
geticlenii din Paroşeni au reuşit I. STRĂUT
o De pe cele 89 ha. teren cui N ic i un vagonef de m inereu rebufai
< rivale cu legume fi zarzavaturi să economisească la preţul de
C in acest an, colectiviştii din Mi- cost, în acest an, 2.366.000 lei, întâmplări Ia un sector
$ ceşti, raionul Alba, recoltează depăşitulu-şi astfel angajamen-
y zilnic circa 1,5 vagoane de pro- tul anual la economii.
$ duse pe care le livrează uni- % Tare s-a mai necăjit atunci rebutate într-o lună era mai mic oamenii în frontul de lucru dfn3
Ion Ardeleanu. Ii părea sincer decit în anii precedenţi. Totuşi, pe loc indicaţii.
§ Iutilor de stat fi cooperatiste. g rău de ceie făcute. Şi ii era
g Numai cu U.R.C.C. din Alba, g ruşine. Pe bună dreptate tova comparativ ou ianuarie şi fe Bineînţeles, a fost intensifica
răşii săi i-au condamnat fapta. bruarie a.c., crescuse. Minerali- tă alegerea sterilului în frontu
O colectiviştii au contractat pen- o El. un tînăr, să mintă, să în zaţla cam slabă, ca şi lipsa de rile de lucru, s-a extins puşca-
cerce pur şi simplu un furt.
L tru acest an peste 50 vagoane g Cum altfel ar putea fi oare ca
lificată fapta sa? îşi dădea tot
9 de legume şi zarzavaturi. g mai limpede seama că greşise. pregătire profesională a noilor rea selectivă la toate brigăzile,
Atunci însă... ? Atunci nu s-a angajaţi, explicau aparent în
O Fină la 1 septembrie a.c. din O gîndit decît la cantitate. Să tri răutăţirea situaţiei. Aparent colectivul de redacţie al gaze
f. v'mzarea produselor legumicole, § mită afară cit mai multe vago- doar, deoarece acele brigăzi care
nete. Steril din belşug. Umpluse puseseră la inimă chemarea de tei de perete a fost îndrumat să
' gospodăria din Miceşti a reali- aproape vagonetul cu piatră, a a da numai minereu curat, ob publice cit mal multe aspecte
<> zat venituri băneşti în valoare ţineau realizări frumoase. Emi- ale luptei pentru îmbunătăţirea
pus deasupra un strat subţire lian Bălan, Constantin Ras.
3 de peste 850 000 lei. cotă, Nicoiae Dănăilă, erau doar calităţii. Agitaţia vizuală a fost
de minereu şi dă-i drumul. A
O0 Creşfo numărul fost prins şi pus în discuţia axată pe aceeaşi problemă. In
cifftorilor plus s-a dispus efectuarea unei
1 adunării generale a organizaţiei noi selecţionări a sterilului la
U.T.M., împreună cu Gheorghe
1 .s cîţlva din oamenii ale căror bri rostogoale.
g In primele 8 luni ale anului V Arvinte şi Aurel Croitoru, care găzi se menţineau cu fermitate
făcuseră acelaşi lucru. în fruntea luptei pentru cali Toate acestea au avut darul
y la biblioteca raională din Sebeş 5 să ducă la o reducere simţi
L-au urm ărit zile în şir mus tate, care nu rebutau nici un toare a numărului vagoanelor,
g au fost înregistraţi 2720 de ci- X trările tovarăşilor săi. privirile vagonet pentru steril vizibil. rebutate pentru steril vizibil. In
lor dezaprobatoare. Şi-a dat a doua jumătate a lunii august,
titori. cu 200 mai mult ca în O seama că va trebui să mun In faţa acestei situaţii organi bunăoară, acest număr a scăzut
cească mult pentru a le reeîş- zaţia de partid a preconizat n
aceeaşi perioadă a anului trecut. X tiga încrederea. Şi s-a pus pe seamă de măsuri în vederea îm la jumătate în comparaţie cui
treabă. La fel au făcut şi Croi bunătăţirii muncii. S-a început primele 15 zile ale lunii. Efor
Această creştere se datoreşte şi g toru şl Arvinte şl alţii, care au turile întregului colectiv şl-aul
învăţat din exemplul lor. cu instruirea noilor angajaţi. In
acţiunilor cu cartea oe au fost o abataje, şefii de echipe, de bri spus cuvintul.
Cu toate acestea treaba nu găzi, maiştrii, le explicau cu Totuşi din cînd în cînd bunul
întreprinse: 37 prezentări die 9 mergea prea strălucit. Este ade
vărat că numărul vagonetelor răbdare, pe concret, ciim arată mers al lucrărilor e tulburat
O cărţi, 20 recenzii, 13 seri literare, L de anumite răbufniri ale unei
minereul, cum arată sterilul, mentalităţi învechite. Cu regret
O 8 consfătuiri cu cititorii, lecturi tovarăşul Petru Guţă, secreta
le-au vorbit despre necesitatea rul organizaţiei de partid, ne1
g în grup la locurile de muncă, alegerii sterilului, despre iniţia povestea despre fapta minerului
o simpozioane, informări politice, tiva pornită din acest sector de Lăscuţ Lupu, care mai zilele tre
cute pusese mărcile sale pe niş
y seri de întrebări şi răspunsuri Colectiviştii din Ciugud pun d e pe acum bazele viitoarei recolte. In acest scop, pe terenurile unde ur a nu rebuta nici un vagonet de te vagonete cu steril extrase de
O pe teme ştiinţifice eic. mează să fie insămînfat griul de toamnă, se execută în prezent arături adinei. minereu. Fiecare comunist • a tovarăşii care lucrează la in
fost un agitator activ la locul vestiţii. Bineînţeles, după ce au
2 Biblioteca a fost împrospătată X In fotografie: Preşedintele G A.C. şi tractoristul Şandor Petru, controlează adîncimea arăturilor efec
g pînăacum de 6 ori cu 2507 vo- g tuate. său de muncă. presărat un strat de minereu
Apoi, în consfătuirea de pro deasupra. Fapta minerului Lupul
g lumeîn valoare de 17.832 lei. O a fost condamnată cu tărie de
ducţie din iulie a fost consti întreg colectivul.
O PAR ASCII IVA RADA6 INA $ tuită grupa de control obştesc.
— Acest lucru îmi dă convin
g bibliotecară-şei g La propunerea oamenilor, grupa gerea — ne spunea tov. Guţă —=
că asemenea lucruri nu se vor
g Laminat© peste plan $ Pregătiri pentru viitoarea recoltă a fost compusă din maistrul mai repeta la sectorul II, TelIuc.-
Constantin Coloii, din şefii de
OOConsecvenţi în aplicarea a• n•- 0y Pe tovarăşul lng. Ştefan Ho- Orăştie, Turdaş şi Pricaz, în u r 1.013 ha. vor fi semănate după schimb între gospodăriile colec brigadă Nicoiae Dănă-iiâ şi Eml- A. JURCA ,
C liativei „să reducem cu 10— 15 ^ morodeanu, preşedintele Consi griu, 4.978 ha. după prăşitoare, tive şi din fondul de seminţe
g secunde timpul de laminare al g ma analizelor făcute de Labora iar 1.509 ha. după leguminoase. (270 tone) care există la baza lian Bălan, oameni pricepuţi In
•C fiecărui blum şi lingou de o- o liului agricol raional Orăştie torul de agrochimie din Braşov Pe terenurile unde griul va fi de recepţie. ale mineritului, comunişti. Gru
g tel“ muncitorii, tehnicienii şi in- g l-am găsit analizând, împreună s-a definitivat planul de chimi însămânţat după păioase, încă pa se deplasează la locurile de
Ş ginerii laminoarelor de profite O zare siabiiindu-se ce anume În din vară, imediat după recolta Pînă acum. gospodăriile co muncă, verifică Intercal atiile
c de 650 şi 800 mm. de la Corn- L ou tov. ing. Ioan Giosanu, vice grăşăminte chimice sau organice re, s-au executat arături adinei lective au condiţionat 550 tone
g băiatul siderurgic Hunedoara L preşedintele consiliului,' cum se trebuie aplicate pe fiecare solă de seminţe. Pentru tratarea lor sterile, rampa puţului, vizitează
înfăptuiesc măsurile stabilite în în parte. In condiţiile colecti de vară. s-a comandat prin U.R.C.C. can
g îmbogăţesc continuu bilanţul X planul de acţiune întocmit în \m=
9v realizărilor. In primele opt luni Xv vederea bunei desfăşurări a vizării complete a agriculturii Lucrările de arături, pe cele- titatea de 4.484 kg. germisan ŞTIRI DIN ŢARĂ
y ale anului, ei au trimis uzi- muncilor de toamnă. întrucât raionului, însă- lalte terenuri care a şi fost repartizat gospo
rezervate însă- dăriilor colective prin unităţile
g nelor metalurgice din tară cu tocmai acestea erau problemele mînţările de C O N V O R B IR E minţărilor din de la sate ale cooperaţiei de con Noi blocuri la Sucea™ locuri. Studenţii Universităţii şi Po
care ne interesau, am adresat toamnă se vor litehnicii din Bucureşti vor găsi la des
Xc 21.163 tone mai multe lami- ? primăvara vii sum.
interlocutorilor noştri citeva în putea deci des Recent, 125 de .familii din oraşul chiderea noului an de învăţămînt două
<, nalc decît aveau planificat. A făşura ia un nivel superior ce toare, au fost mult impulsio Mai slab se desfăşoară trim i Suceava s-au mutat în locuinţe noi. mari cantine moderne, ridicate în car
trebări: nate, mai ales in ultimul timp,
C crescut în acelaşi timp şi că lorlalţi ani, Iucrîndu-se pe ta r deoarece ele sînt încă rămase
— Ce măsuri au fost luate lale mari, comasate. in urma. terea probelor de seminţe con Cil aceasta, numărul apartamenielor tierele Grozăveşti şi Regie.
ci lilatca laminatelor, procentul pînă acum pentru bunul mers diţionate la labolatorul pen date în folosinţă de ia începutul anu
al lucrărilor In campania de — Care este situat,ia pregăti tru controlul seminţelor din Al lui şi pînă acum se ridică la aproape Viţă de vie pe terenuri
C, de rebuturi fiind redus cu 6 la
C sută fată de anul trecut.
Unităfl C .E .C . tcamnă ? rii terenului pentru insămînţa- Paralel cu arăturile, pe unele ba Iul ia. Pînă In urmă cu citeva 450. In diferite puncte ale oraşului a Siî pantă
cu gestiune tul păioaselor de toamnă ? suprafeţe unde planta premer Zile numai 18 gospodării colec- început construcţia unor noi blocuri
— S-a terminat organizarea gătoare este griul, s-au încorpo Pe ¦versantele Văii Garasu, la Ba-
teritoriului în toate gospodării — La majoritatea gospodării rat şl însemnate cantităţi de în tive, printre care cele din Şibot, | Însumînd 1430 de apartamente. sarabi şi Saligny ca şi pe terenurile
le agricole colective. La 4 din lor agricole colective s-a termi grăşăminte organice. Pot fi a- în pantă, altădată erodate, ale G.AS.
acestea, respectiv la gospodăriile nat întocmirea schiţelor de am mintite în această privinţă gos Spini, Beviu, Bobilna, Jeledinţi In ultimii trei ani în oraşul Suceava Ostrov şi Lipniţa, ale unor gdspodării
din satele Şibot, .Balomir, Pri- plasare a griului de toamnă. In podăriile agricole colective din colective printre care cele din Oltina,
Volumul depunerilor la C.E.C. caz şi Turdaş, organizarea teri unităţi cum sînt acelea din sa Cioara, Spini şi Geoagiu care etc. au trimis probele. Pentru s-au dat în'folosinţă 1700 de aparta Mîrleanu şi Cărpiniş au fost plantate
C în raionul Sebeş a crescut în toriului s-a făcut de către un tele Şibot (ing. Lucia Ştanciu), au încorporat pînă acum în sol acum 3 ani peste 140 ha. cu viţă de
C cele 8 tuni ale anului cu 44 la grup de specialişti trimişi de Pricaz (ing. Maria Dogaru), Au intre 850—800 tone gunoi de urgentarea trimiterii probelor la mente, mai mult decît s-au construit vie în terase. Acum de pe aceste tere
2 sută iar al depunătorilor cu 31 consiliul agricol regional, iar în rel Vlaicu (ing. Mibai Guţă), grajd. nuri se culege primul rod.
g la sută fafă de aceeaşi perioa rest de către inginerii şi tehni din oraşul Orăştie (ing. Ioan taboratorul regional, in scopul într-un sfert de veac înainte de 1944.
cienii oare muncesc în unităţile Avram) şi din multe alte loca — Ce aţi putea să ne spuneţi Anul acesta unităţile agricole so
dă a anului trecui. A crescut noastre agricole. In toate gos lităţi, această acţiune a fost în in legătură cu condiţionarea se verificării puterii de germinare Cămiia© sisidesaţeştl cialiste din regiunea Dobrogea au
< totodată re(eaua operativă cu podăriile colective s-au întoc cheiată cu mai bine de trei minţei ? şi a purităţii seminţelor, consi mai plantat peste 1.500 ha. cu viţă de
< două unită{i şi un mandatai mit planuri de fertilizare, iar la săptămlnî in urmă, fiind alese vie pe terenuri în pantă, terasate. In
c cu gestiune. In prezent există — In toamna aceasta vor fi liul agricol raional a luat măsu In diferite centre universitare din primăvara anului viitor aceste supra-i
< în raion 37 de unităţi de a- G.A.C. din Turdaş, Şibot, Pri- terenurile pe care s-au cultivat folosite numai seminţe din so rile cuvenite. feţe vor fi mărite cu încă 2.800 ha. In
< cest fel din care 24 sini în O iuri de înaltă productivitate. A- ţară se construiesc în acest an noi acest scop se fac de pe acum intense
caz şi Balomir au fost stabilite plante bune premergătoare griu vem nevoie pentru gospodăriile pregătiri. Golectiviştii şi mecanizatorii
< mediul sătesc. colective de cârca 1.500 tone se Pregătirile făcute pînă în pre cămine studenţeşti, care însumează cir au execuiat pînă în prezent terase pe
şl asolamemtele pentru viitorii lui. Din suprafaţa de 7.500 de minţe. Din această cantitate mai mult de 2.300 ha., lucrarea fiind
Ş M. SOARE zent în unităţile agricole din ca 7.000 de locuri. <3u acestea, în anul
ani. De asemenea, în unităţi cum hectare care va îl tnsămînţată
^ corespondent raionul Orăştie asigură desfă de învăţămînt 1962/1953 — în condi
OO0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 9 0 0 0 0 0 o o c şurarea în bune condiţiuni a lu ţiile creşterii numărului studenţilor —
crărilor agricole de toamnă. A- se asigură cazarea a peste 63 la sută
ceasta înseamnă că în viitorul din numărul total al tinerilor care stu
an, recolta pe care o vom ob diază în institutele de învăţămînt su
ţine va fi şl mai bună decît în perior.
acest an. Tot în acest an a început construc
slnt acelea din Vinerea, Berki, cu griu In gospodăriile colective, 400 tone vor fi asigurate prin V. P1ŢAN ţia unor noi cantine cu peste 3.709 de în cura de desiăşurare.
