Page 14 - 1962-09

m v M i i i ’s o c im ir s M ü iü î ,AssaJMOiflftKK&aM^^ Nr. 2335

m ¦i Bes^Memora^aaoR ,'UWMH.K>V«KtóC3R(

n sprijinul CÂRŢI AGROTEHNICE

acţiuni cultural-educative Producţii mari d© f!dar@s~s©ar©!nl

bine orientate, atrăgătoare! După eum ie ftie, ţlooria-soare- fiind folosit ca materie primă
lui eits principala plantă ptoducă- pentru fabricarea maselor plasti­
Conducerea căminului culturali 1activiştilor? fruntaşi“ şi seara Ofi toati d* ulei comestibil din lara ce, a fibrelor artificiale, a sticlei
Bin Vinţul do Jos îndrumată de caldul intitulată „Cu oft va creş­ noastră. insasabll* etc.
Comitetul comunal de partid, s-a te in acest an valoarea zilei-
preocupat atent de organizarea muncă In gospodăria noastră co­ BrOfufa ca titlul de mai tiu eon- tn majoritatea paginilor acestei
unor manifestări cultural-educa­ lectivă". In prima acţiune co­ (itie lucruri mai puţin cunoscute in brofun slnt prezentate cele mai
tive care, prin conţinutul lor lectivişti ea Ana Topolţan, din legătură cu foloasele ce le avem productive soiuri de floarea-soa-
bogat, să fie de un preţios aju­ brigada de óíiftp, Ana Cazan, şe­ eultM nd această plantă. Uleiul de relui, zonele cele mai potrivite din
tor colectiviştilor în munca pe fa echipei a i-a de la grădina de floare'a-soarelui este folosit la fa­ ţara noastră pentru cultivarea aces­
care o depun pentru întărirea legume şl loan Ivanoff, brigadie­ bricarea margarinei. săpunului, tei valoroasa plante, metodele cele
economică a gospodăriei colecti­ rul legumicol, au împărtăşit me­ precum fi la extragerea acizilor mai noi da pregătire a terenului,
todele lor de muncă celorlalţi grafi necesari industriei textile. Re­ semănatului, întreţinerea culturilor,
ve. Un exemplu concludent în colectivi şti scoţând totodată In coltată tn perioada înfloritului, floa- .recoltarea fi păstrarea seminţelor
această privinţă 11 constituie ac­ evidenţă rezultatele Obţinute. Le­ rea-soărelin Constituie un bun fu­ etc.
tivitatea desfăşurată în ultimele gat dé aceasta, în ziua următoa­ raj pentru animale, — din pălă­
luni, cind la ’ sediul căminului riile acestei plante sa extrag sub­ Recitirea broşurii vă poate fi
cultural, în cadrul G.A.C'. ori ia re s-a desfăşurat seara de tfal- stanţe folosite la gelătmizarea anu­
clmp au avut loc zilnic manifes­ cuî amintită cu care prilej pro­ mitor produse cum sînt jeleurile, "de mare folos, mal ales acum cînd,
tări c a : Jurnale vorbite, şeii de fesoara de matematici Oaneea gemurile etc. Din cojile seminţelor
calcul, conferinţe, recenzii, lec­ Sultana, după 0 temeinică do­ se extrag: alcool etilic, drojdie’fu­ o dată cu stringerea recoltelor de
rajeră, furfiCrol, acesta din urmă
toamnă, se face pregătirea terenu­

lui; a seminţelor pentru recolta anu­
lui viitor,

turi în grup, programe artistice cumentare în G.A.C., sprijinită Cum am obţinut recolte îmbelşugate
închinate fruntaşilor etc. la care de inginera agronom, a demon­ de plante tehnice
au participat numeroşi colecti­ strat pe baza unor calcule, cu
vişti. Desigur, ar fi nevoie de exemple concrete, că ridicarea va­
prea mult spaţiu pentru a enu­ lorii zile!-muncă este strîrvslegată "tn prima parte a acestei brofuri, giunea Cluj, povesteşte "despre In cadrul clubului „Filiinon Sir-
mera toate aceste acţiuni. De a- de activitatea rodnică depusă de Aurel Cioc, brigadier la G.A.C. din felul cum a dobindit gospodăria
ceea ne vom cpri doar la oîteva colectivişti pe torMele G.&0, comuna Milofffftf, regiunea Bucu­ din această comună producţii spo­ l.M .D . în preajma bu" d» la I.C.S. Hunedoara, îşi
care, atit prin tema tratată cit de obţinerea unor recolte cît măi reşti, arată, pe baza experienţei de rite de cartofi. El erată că asi­ daf&fOară activitatea multe cer­
şi prin forma de prezentare, au ridicate la hectar. pînă acum, cit de valoroasă este gurarea cu cartofi de s&minţă de curi da amatori, care cuprind sule
satisfăcut pe deplin exigenţele, Merită, de asemenea, a îl scoase cultivarea sfeclei de zahăr fi cum cea mal bună calitate, aplicarea co­ d i tineri. La cercul de radio ama­
s-au aflat aproape de cele mai în relief ca acţiuni interesante, au reuşit colectiviştii din această rectă a măsurilor agrotehnice, ale­ deschiderii şcolilor tori, de exemplu, participă r
actuale preocupări ale colecti­ Instructive, călătoria pe haTtă comună să sporească producţia de gerea şi pregătirea terenului, îrtsă- 20 de tineri.
„Prin gospodăriile colective la 18.400 kg. la ha. în 1957, la minţarea la timp a cartofilor, efec­
viştilor. 84.960 kg. la ha. în 1961. Aurel tuarea unor bune lucrări de între­ Străbătlnd sălile curate ale relativ simple fi aparate de ma­ In fotografie: Ciţiva din mem­
Ultimele luni, despre care vor­ fruntaşe din regiune şi raion“, In Cioc descrie metodele avansate apli­ ţinere due neabătut la obţinerea de şcolii In prima zi a noului an, re precizie cum sînt telescopul, brii cercului excutînd experienţe in
beam mai sus, au fost luni de cadrul căreia colectiviştii din cate, veniturile realizate, măsurile recolte mari. elevul vede cu uimire în vitri­ pentru observarea lumii sidera­ laborator.
campanie agricolă de vară. Con­ Vinţul de Jos au luat cunoştin­ luate în gospodărie pentru spori­ nele sau pe mesele laboratoa­ le, detectorul Geiger-Miller, ca­
ducerea căminului cultural şi-a ţă de realizările tovarăşilor lor rea continuă a producţiei de sfe­ Broşura conţine, de asemenea, in­ relor un galvanometru nou, o ma­ mera Wilson etc., necesare de­ SeM anb
întocmit pentru această perioa­ din Cistei, Mtealţ, Gîrbova, O- clă de zahăr. dicaţii in legătură cu păstrarea car­ şină electrostatică, sau atlrnlnd monstrării legilor şi fenomene­
dă un plan de măsuri în ve­ breja etc. şi seara culturală in­ tofilor în timpul iernii, precum şi pe pereţii de aurind zugrăviţi, lor studiate la fizică, chimie, as­ ? I e es:§L©âoIesB
derea sprijinirii campaniei agri­ titulată „Cum va arăta gospodă­ In partea a doua, Ckirilă Dănilă, măsurile ce le va lua gospodăria o nouă hartă fizică a ţării. Toa­ tronomie, botanică, biologie ş.a.
cole amintite prin toate mijloa­ ria noastră colectivă în 1965“, o preşedintele gospodăriei colecti­ pentru sporirea producţiei la peste te aceste materiale didactice Aproape 100 de ipcclallşti în sudu­
cele şl formele muncii cultural- privire generală asupra creşterii ve din comuna Mirăslău,_ re- 80.000 kg. la hectar. li vor folosi la însuşirea cit mai O preocupare permanentă a co­ ră din 40 do întreprinderi conitruc-
profundă a diferitelor discipline lectivului de ingineri, profesori toare de maşini din ţară au participat
educative. Demn de remarcat es­ puterii economice a G.A.C. din de învăţămlnt, la orientarea şi muncitori de la l.M.D. con­ tn tild e dc 4 şi 3 septembrie la un
te faptul că acest plan nu a ră­ Vinţul de Jos şl a belşugului co­ practică a pregătirii sale şcolare. stă tn ridicarea producţiei de (schimb do experienţă, organizat în Ca­
mas doar pe hîrtie, aşa cum se lectiviştilor în anii ce urmează. Din scrisorile sosite la redacţie material didactic la nivelul ul­ pitală, în scopul extinderii unor me­
mal întîmplă încă la linele că­ Paralel ou aceste activităţi au Acum, cînd ne mai despart timelor realizări tehnico-ştiinţi­
mine culturale, ci cu ajutorul mai avut Ioc şl altele privitoa­ doar cîteva zile pînă la deschi­ fice. tode modeme de sudură automată şl
unui colectiv de activişti cul­ re la dezvoltarea sectorului zoo­ Succesele ft*rnăferil©r schl losif, Ssabo Arcadle, Me- derea noului an şcolar, am făcut
turali şl lucrători specialişti din tehnic (spire exemplu, seara de gheşi Arcadle, Meiinte losif, Bu- o vizită la întreprinderea de ma­ — Proiectăm şi executăm apa­ de tăiere a metalelor.
agricultură, oameni cu dragoste întrebări şi răspunsuri „Folosi­ din Călare diu îoan, Mltrică loan şl altele. teriale didactice din Bucureşti rate şi materiale mereu mai Din referatul prezentat de Direcţia
de muncă, a fost tradus in fap­ rea furajelor în hrana animale­ care trimite produsele sale, şco­ complexe — a ţinut să precizeze
te. Un rol deosebit de mobiliza­ lor“, organizată la cămin şl în Antrenaţi în întrecerea socia­ V. TATARUŞ lilor din cele mai îndepărtate ing. Constantin Oproiu, direc­ tehnică din Ministerul Metalurgici şi
tor l-a avut acţiunea denumită cadrul G.A.O., jurnalul vorbit listă, muncitorii de la secţia torul l.M.D.-ului care rus condu­ Construcţiilor de Maşini a reieşit că în
„Sfatul agronomului“ organizată „Metode de muncă In creşterea turnătoria veche a uzinei „Vic­ ColecfiuişfSi înalfă colţuri ale ţării. Cele cîteva zeci cea prin secţiile fabricii. Recent, acest an tn uzinele constructoare da
la Intervale scurte de timp, sea­ animalelor“ şi altele). Trebuie să de secţii ale fabricii livrează au fost realizate celula fotoelec- maşini s-au realizat aproape un mili­
ra, la căminul cultural. Aici, de mai amintim că în afara acţiu­ toria“ din Călan au obţinut in coresirtucfii Srainîee anual circa 300.000 dispozitive, trică, poloriscopul demonstrativ, on de metri liniari de sudură, volu­
obicei Înaintea spectacolelor ci­ nilor de mat sus un deosebit cursul' lunii august rezultate fru­ reprezentînă bogate sortimente mul lucrărilor de sudură automată şi
nematografice, tehnicianul agro­ aport la mobilizarea colectiviş­ moase. Respectînd întocmai pro­ De curlnd colectiviştii din sa­ de aparate, truse, mulaje, hărţi trusa pentru experienţe de opti- semiautomată prevăzut pentru 1962
nom al Sfatului popular comunal tilor în campania agricolă de cesul tehnologic de formare şi tul Ohaba, comuna Lăpugiu, ra­ in relief, preparate in lichid etc. că-fizlcă, maşina-dinam, modelul fiind de 8,3 ori mal mare decît tn
informa operativ colectiviştii a- Vară a adus brigada artistică de turnare, folosind cit mai judici­ ionul Ilia, au terminat construc­ care îmbogăţesc muzeele şi labo­ 1959. Extinderea acestor procedee a
supra modului cum se desfăşoa­ agitaţie a căminului cultural Ca­ os cele 480 de minute, harnicii ţia unei magazii pentru cereale, ratoarele venind astfel In aju­ atomului de hidrogen etc. pre­ contribuit la creşterea productivităţii
ră campania agricolă de vară, re a prezentat cu regularitate la muncitori au reuşit să depăşeas­ avînd capacitatea de 18 vagoane, torul elevilor şi cadrelor didac­ cum şi numeroase preparate in muncii, reducerea preţului de cost şi
evidenţia brigăzile, echipele şi clmp, în pauza de masă, specta­ că planul la toate sortimentele. precum şi două camere pentru tice. lichid. Din cele 32 de sortimen­ îmbunătăţirea calităţii pieselor sudate.
colectiviştii fruntaşi, metodele cole scurte, cu fragmente din Astfel, la sortimentul oazane-în- sediul gospodăriei. Tot în cursul te prevăzute pentru producţia
lor de muncă şi dădea îndrumări textele intitulate „Viaţă nouă în călzire centrală planul de pro­ acestui an ei au construit o ma­ Ne-am oprit in secţia care anului 1963 au şi fost omologate Reprezentanţi al (Jzinelor „Semănă­
preţioase privitoare la felul în gospodăria colectivă“ şl „La por­ ducţie a fost depăşit cu 23 de ternitate pentru 12 scroafe, un execută hărţile fizice in relief. 22. Dintre cele mai Interesante toarea“ din Bucureşti, „Independenţa“
caie trebuie efectuate luorările tiţă “. procente, la sortimentul piese saivan pentru 450 de oi şi au Urmărind pe această hartă ex­ putem cita : aparatul pentru din Sibiu şl din alte întreprinderi au
mecanice cu 21,2 la sută, la sor­ ars peste 120.000 cărămizi pen­ celent realizată munţii, dealuri­ studiul undelor staţionare, apa­ făcut cunoscută experienţa lor în do­
din zilele următoare. „Să grăbim Răsfoind caietul de evidenţă al timentul vane-băi cu 20,5 la su­ tru construirea unui grajd. le, apele ţării, geografia devine ratul pentru demonstrat rezo­ meniul îmbinării pieselor prin sudură
tă ş.a.m.d. pentru elev un studiu instructiv nanţa mecanică, trusa specială în mediu de bioxid de carbon şi au
lucrările de întreţinere a cul­ acţiunilor căminului cultural din La aceste lucrări s-au eviden­ şi plăcut. ''Aceste hărţi şi-au mic­ pentru experienţa ăe aerodina­ prezentat rezultatele obţinute prin in­
Manifestind o grijă deosebită, ţiat colectiviştii Vasiu Romi, şorat mult preţul de cost, nău­ mică etc. Una din noile realizări troducerea altor metode-mbdCfne. Din
turilor“, „Să recoltăm la timp Vinţul de Jos, stînd de vorbă cu faţă de calitatea produselor, toţi lovită Anghel, Soman losif şi cind întreprinderii o economie ale l.M.D.-ului este destinată la­ lucrările schimbului de experienţă în­
muncitorii secţiei au lucrat cu alţii. anuală de circa 1.000.000 lei. Ele boratoarelor ăe ştiinţe naturale şi soţite de demonstraţii practice, a re­
şi fără pierderi“, „Cum se des­ participanţii la ele, te convingi rebut sub procentul aclmis. S-au se confecţionează conform unui reprezintă includeri în sticlă or­ zultat că există posibilităţi pentru o
remarcat colectivele de Ia sor­ I. IOANA' procedeu tehnologic nou, şi anu­ ganică. Plante sau specii ăe ani­ şi mai largă extindere a sudurii au­
făşoară recoltarea păroaselor“, că activiştii culturali de aici şi timentele postamente-băi, care me, folosirea unei paste speciale male mici sint fixate in interio­ tomate şl procedeelor modeme dc tă­
au_ lucrat cu zero rebut, de la Valorifică produsele rul unei mase ăe sticlă organică iere a metalelor:
sint doar cîteva dintre temele mal ales conducerea căminului radiatoare, formare şi turnare, din celuloză recuperată din de- transparentă. De remarcat că
care au redus rebutul de la 12 grădinii şeurile textile. Intr-o altă secţie acest procedeu original consti­ (Agerpres).
tratate în cadrul acestei acţiuni, cultural muncesc cu dragoste, la 11,03 la sută, cel de la piese miini pricepute pregătesc apa­ tuie una din invenţiile munci­
sanitare brute, care au redus Colectiviştii din Peştişul Mare rate de măsură : voltmetre, am- torilor fabricii. Buletin m eteorologia
ele fiind de un real folos colec­ din toată Inima. Ei sînt conşti­ rebutul de la 2,60 la 1,59 la sută obţin importante venituri din părmetre, galvanometre„ Cadre
şi alţii. valorificarea legumelor şl zar­ cu o înaltă specializare execută In aceste zile cea mat solici­ PENTRU 24 ORE
tiviştilor participanţi. „Sfatul a- enţi că prin eforturile depuse pe zavaturilor. De curlnd el au va­ tată secţie este... depozitul. De
Dintre echipe, cele mal bune lorificat 11.000 kg. roşii, 12.000 in afară de aceste dispozitive aici pleacă zilnic zeci de lăzi cu Vreme nestabilă cu cerul variabil
gronomului“ a fost ţinut şi în tărimul muncii cultural-educatl- rezultate le-au obţinut cele con­ kg. varză, 8.700 kg. cartofi, 1.300 un conţinut preţios. temporar noros. Vor cădea averse de
duse de Cojan Ludovic, Stron- kg. castraveţi, 3.500 kg. rădăci- ploi slabe. Temperatura va fi cu­
cîmp cînd situaţia cerea acest ve dau un sprijin eficient co­ noase şi alte produse. Mi. NICHITA prinsă ziua între 26-32 grade iar
noaptea între 12-18 grade.
luoru (de pildă, la tarlaua nu­ lectiviştilor clin comună în bătă­ PETRU URDEA
Vîntul moderat din sectorul vestic.
mită „Calea Mălaiului“). lia pe care aceştia o duc pentru

De o mare eficienţă an fost obţinerea unor producţii din ce

apoi seara culturală pe tem a: în ce mai mari.

„Să învăţăm din experienţa co- V. CHIŞ

In scopul de a cunoaşte felul Peisfru produc}» sporite de g rîu mulţi vorbitori. Prin aplicarea m pmssmui m
cum s-a muncit în unităţile îngrăşămintelor, de preferinţă
agricole fruntaşe şl pentru a o dată cu arătura adîncă, se ob­ mmm
ţin sporuri de 1,5—2 kg. grîu
împărtăşi şi celorlalte unităţi
experienţa pe care au dobîn- pentru fiecare kg. de îngrăşă-
mînt administrat. 8 SEPTEMBRIE 1962
p rin a p lica re a a g ro te h n ic ii înainfafe'dit-o acestea în sporirea pro­
ducţiei de grîu, în sala de fes­ In repetate rînduri s-a scos în Programul 1 : 5,10 Emisiunea Scrisori din ţa ră ; 19,30 Muzi­
tivităţi a Sfatului popular re­ grîu după leguminoase pe o su­ te a fost însămânţată In decada gă numai acele soiuri, care au evidenţă influenţa pe care o aTé că de dans ; 20,00 Opereta „Pa-
gional a avut loc o consfătuire prafaţă de 180 ba. asupra producţiei efectuarea la pentru s a te ; 5,40 „Pe ogoare- ganlni“ de Lehar — montaj mu-
a treia a lunii septembrie, iar însuşiri biologice şl de produc­ timp a lucrărilor de întreţine­ le-nîrăţite" — program de cîn- zical-literar de V. Tim uş; 21,15
la care au participat membrii — Producţii de grlu ridicate cealaltă la 5 noiembrie. re, lupta împotriva dăunătorilor, Emisiune literară: 21,25 Melo­
ţie superioare soiurilor obiş­ executarea ou grijă a grăpatu- tece ; 6,10 Muzică distractivă ; dii nemuritoare ; 22,30 Muzică
lui culturilor în primăvară, pli- de dans.
comisiei de cereale şi plante teh­ se pot obţine chiar şi dacă plan­ — Anul acesta, ca urmare a nuite. vitul, precum şi stringerea re­ 6.30 „Sat nou, oîntec nou" —
nice din cadrul Consiliului agri­ ta premergătoare nu o consti­ respectării perioadei optime de coltei în epoca ootimă, prin uti­ program de cîntece populare ro- Programul I I ; 12,15 Cîntece
col regional, preşedinţii consi­ tuie leguminoasele, deoarece nu însămînţare (semănatul griului Pregătirea terenului lizarea la timp a maşinilor po­ pentru tin e re t: 12^35 Muzică
trivite pentru fiecare lucrare. m îneşti; 6,45 Muzică u şo ară; populară rom înească; 13.00
liilor agricole raionale şi oră­ în toate cazurile sînt posibili­ s-a terminat pînă la începutul şi lucrările de " întreţinere Muzică din operete: 13.40 Mu-
şeneşti, preşedinţi şi brigadieri tăţi pentru a se cultiva grlu decadei a treia a lunii octom­ ? 7,15 Jocuri populare dobrogene ; că uşoară din ţările Americii
7.30 Sfatul medicului: Hemora­ Latine ; 15,00 „înfrăţiţi în mun­
din gospodării agricole colecti­ după trifoi, lucerna, borceag, brie), gospodăria colectivă din In cadrul consfătuirii s-au re­ Participanţii la consfătuire au că, în clntec şl joc" — muzică
ve, ingineri agronomi şi alţi lu­ mazăre etc. — spunea tov. loan Haţeg a realizat cu peste 800i levat numeroase exemple care evidenţiat şi alţi factori care gia n azală; 7,45 Salut voios de populară romînească şi a mino.
crători din agricultură. Popa, preşedintele gospodăriei kg. grîu la ha. mal mult faţă au arătat că recoltele bune se contribuie la sporirea producţiei pionier ; 8,00 Piese simfonice ; rităţilor naţionale; 16,15 Jocuri
de grîu. Astfel, dotarea S.M.T.. populare romîneşti din diferite
In cadrul consfătuirii s-a fă­ colective din Pricaz, raionul de anul trecut cînd semănatul datoresc in mare măsură şi fe­ 9,00 Roza vînturilor : 9,25 Mu­ regiuni ale ţă rii: 17,30 Carnet
cut un larg schimb de experien­ Orăştie. Producţia de peste 2.000 s-a prelungit pînă în luna no- lului în care se pregăteşte te­ urilor cu tot mai multe tractoa­ zică din operete : 10,20 Muzică de reporter ; 18,05 Cîntece si
ţă cu privire la metodele apli­ kg. grîu la hectar realizată de re şi maşini agricole de diferite Jocuri populare romîneşti ; 19.00
renul. tipuri, permite executarea me­ din opere; 10,45 Muzică uşoa­ Estrada artistului amator (re­
cate şi la măsurile- ce trebuie noi în terenuri unde planta pre­ qmmm canizată a unui volum sporit de luare) ; 19,30 Pe teme interna­
iMflWînnmcawmiMwninuimiri i-rmnpţ — Noi am însămlnţat întrea­ lucrări agricole. Datorită mun­ ră ; 11,03 Muzică populară ro­ ţionale ; 19,40 Valsuri Interpre­
cii pline de răsoundere a meca­ mânească ; 12,00 Muzică uşoară; tate de fa n fa ră ; 20,00 Muzică
luate pentru ca in anul viitor mergătoare a fost griul sau alte însemnări p© marginea ga suprafaţă de grîu, chiar şi nizatorilor, prin folosirea raţio­ 12,20 Album sportiv; 13,10 Mu­ de dans : 20,30 Noapte bună,
toate unităţile agricole din re­ culturi prăşitoare, se datoreşte unei consfătuiri nală a parcului de maşini şl copii: „Fîntîna", poveste din
giune să obţină recolte mari de faptului că seminţei i s-a pre­ după prăşitoare, în cîte două tractoare, lucrările agricole din zică populară romînească ; 14,30
grîu de pe întreaga suprafaţă. gătit un pat germinativ bun, arături executate la adîncimea toate campaniile au fost execu­ folclorul african ; 20,40 Din cele
tate la un nivel agrotehnic mai „Pe Mureş şl pe Tîrnavă" —
Iată cîteva din concluziile ce corespunzătoare în agregat cu ridicat ca în alţi ani. program de melodii populare ; mai cunoscute melodii ale po­
s-au desprins în urma discuţii­
lor şi a referatelor care au fost prin eliberarea Imediată, a te­ iembrie — arăta inginera gos­ grapa stelată sau cu colţi, spu­ Pentru ca în anul viitor să se 15,45 Actualitatea literară în poarelor; 21,15 Muzică de dans;
prezentate la consfătuire. renului de paie şi efectuarea podăriei, tov. Maria Medrea. nea tov. Mihai Ciban, preşedin­ obţină sporuri si mal mari de ziarele şi revistele noastre ; 16,00
unei arături adinei de bună ca­ tele gospodăriei colective „Uni­ recoltă — au arătat participan­ Tineri interpreţi de muzică 21,45 Album artistic.
Alegerea ieremilui litate, prin îngrăşarea terenului — Epoca de semănat are mare rea" din Alba Iulia. Arătura a ţii — pe baza exnerientei acu­ populară romlnească: fluiera-
cu mari cantităţi de gunoi de influenţă asupra producţiei de fost întreţinută în stare curată mulate în majoritatea unităţi­
şi planta premergătoare grajd, o dată cu arătura adîncă, grîu, preciza în cuvîntul său pînă la însămînţare. Ca urma­ lor agricole din regiune s-a tre­ şul Florea N etcu; 16,15 Vorbeş­
întreţinerea solului în sta.re cu­ inginerul Mireea Silvestru, şeful re, avînd asigurat un pat ger­ cut la luarea din vreme a îoS.su- te Moscova; 16,45 Muzică uşoa­
— Un factor Important din rată pînă la însămînţare, prin comisiei de cereale şi plante teh­ minativ bun, semănată Uniform, rilor corespunzătoare. Astfel ră romînească; 17,50 Ştiinţa în
complexul de măsuri agroteh­ nice din cadrul Consiliului agri­ la aceeaşi adîncime, sămînţa a s-au stabilit terenurile care se
nice care hotărăsc soarta pro­ lucrarea pământului cu grapa col regional. Griul semănat în germinat bine, iar griul a intrat vor cultiva cu oăioase, soiurile slujba păcii; 18.00 Muzică de
ducţiei 11 constituie şi alegerea cu discuri şi tăvălugul ori de afara epocii optime — mai de­ în iarnă înfrăţit şi puternic dez­ de grîu ce vor fi folosite în cul­ e stra d ă ; 18,30 Program muzical
terenului — arăta tov. Nicolae vreme sau mal tîrziu — a dus Ia voltat. In felul acesta, de pe 114 tură si se lucrează intens la fer­ pentru fruntaşi în producţie din
Biinea, preşedintele gospodăriei clte ori a fost nevoie. pierderea de pe aceste suprafe­ ha. cultivate cu grîu din soiul tilizarea soiului, la efectuarea industrie şl agricultură; 19,05
colective din Miercurea, raionul ţe a peste 400 kg. boabe la hec­ Ponca am recoltat cîte 2.264 kg. arăturilor şi Ia pregătirea se­
Sebeş. In anul agricol 1961-1962 Sămînţa şi fim nul oothn tar. In regiunea noastră, chiar la ha., iar de pe unele parcele minţei. ' WCSBlIgIgEttWMgnBBl»J8TteBBBIflEB
am obţinut producţii destul de dacă anul este secetos, semăna­ chiar mai mult.
ridicate. Aceasta pentru faptul neutru semănat tul griului trebuie terminat Anlicînd pe scară largă în 8 SEPTEMBRIE 1962
pînă cel tîrziu la 20 octombrie. — Cultivat după leguminoase producţie metodele agrotehnice
că, pe lingă efectuarea la timpul Majoritatea unităţilor agrico­ în două arături, sporul de re­ avansate, indicate de ştiinţa şi DEVA: Valea vulturilor — ci­ graful „V. Roattă“ ; Alba Regla
le din regiune au tnsămînţat Discuţii largi s-au purtat în coltă a fost de aproape 2.000 kg. practica agricolă cu privire la nematograful „Patria“ ; Cavale­ — cinematograful „Flacăra“ ; Li­
grîul în toamna trecută in ca­ legătură cu alegerea şi pregăti­ sporirea producţiei de grîu şi, rii teutoni — cinematograful belula — cinematograful „Gră­
tinînd seama de recomandările „Grădina de vară“ ; HUNEDOA­ dina de vară“: SIMER1A: Cinci
optim şl diferenţiat a tuturor drul epocii optime. Dar, la sta­ rea seminţelor. Producţiile bune la ha. faţă de cazul cînd griul Consiliului agricol regional şi a
bilirea acestei epoci trebuie să s-a însaunînţat numai intr-o ară­ specialiştilor agricoli, lucrătorii
lucrărilor Incepînd cu pregăti­ se aibă în vedere anumite ce­ şi constante obţinute în mai tură — a subliniat inginerul Ni­ din agricultură îşi vor aduce o RA : Fetele — cinematogra­ zile şi cinci nopţi — cinematogra­
rea terenului şi pînă la recoltat, mulţi ani consecutiv la cultura colae Cîmpeanu, preşedintele contribuţie tot mal însemnată ful „Victoria“ ; Post-restant ful „Iile Pintilie“: HAŢEG: Ulti­
am ales pentru cultura griului rinţe ale seminţei, care trebuie griului din soiuri de mare pro­ la îndeplinirea sarcinilor pe care mul meu tango — cinematogra­
introdusă în soi atunci cînd gă­ gospodăriei colective din Dobir- partidul le-a pus tn fata agri­ — cinemaotgraful „Stadion ful „Popular“; BRAD Nana —
ductivitate au scos în evidenţă culturii noastre socialiste. Corvinul“ ; SEBEŞ: Anii cinematograful „Steaua roşie“;
cele mal bune soiuri. S-a dove­ seşte cele mai bune condiţii de necesitatea introducerii pe su­ ca, raionul Sebeş. Din acest LONEA: Cetatea Huramza-
dit, astfel, că dacă grîul se ln- încolţire şi răsărire, cînd tem­ prafeţe tot mai întinse a aces­ exemplu se desprinde deci cît de N. TÎRCOB fecioriei — cinematograful „Pro­ nin — cinematograful „Mine­
peratura soiului se menţine con­ mult influenţează asupra pro­ gresul“ : După doi iepuri —
sămînţează după leguminoase tor soiuri, avindu-se grijă să fie ducţiei modul de pregătire a
pentru boabe sau fin, se reali, stantă, mai multe zile, sub 15 respectate cu stricteţe densita­ terenului. cinematograful „M. Sadoveanu“;
zează sporuri însemnate de re­ grade Ceisius. Bunăoară, la gos­
podăria agricolă colectivă din tea optimă de boabe germinabi- La consfătuire s-a discutat, PETROŞANI: Al 9-lea cerc — rul“ ; TEIUŞ: S-a furat un
le la m.p. Un număr mare de cinematograful „Al. Sahia“ ; 713 tramvai — cinematograful „V.
coltă. Procedînd în felul acesta, Miercurea. în aceleaşi condiţii vorbitori au evidenţiat faptul că, de asemenea, rolul Însemnat pe cere aterizare — cinematogra­ Roaită“ ; ZLATNA : Principiul
noi am obţinut de pe suprafeţe de sol şi climă, de pe lotul ex­ în aceleaşi condiţii, terenurile care-1 are administrarea chib­ ful „7 Noiembrie“ ; ALBA IULIA:
suprem — cinematograful „Mun­
perimental cultivat cu grîu din cultivate cu grîu din soiuri cu zuită a îngrăşămintelor pentru Omul amfibte — cinematograful
întinse peste 3.000 kg. grîu la soiul Ponca s-au înregistrat di­ productivitate ridicată au adus ridicarea producţiei. Griul din „Victoria“ : Hu vreau să mă în­ citorul“ : IL IA : După doi iepuri
hectar, iar de pe unele Ioturi ferenţe de producţii de peste sporuri de sute de kilograme la soiurile de mare productivita­ sor — cinematograful „23 Au­ — cinematograful „Gh. Doja“ ;
chiar 4.250 kg. De aceea, in 2.000 kg. la hectar, deoarece ha., ceea ce înseamnă că trehui8 te valorifică la un nivel ridicat
gust" ; ORAŞTIE; Scrisoare ăe APOLDUL DE SUS: Escrocii —
toamna aceasta vom cultiva parcela cu producţii mai ridica­ alese şl cultivate pe scară iar- agrofondurlle bogate — arătau
la o necunoscută ~ cinemata- cinematograful „23 August".