Page 16 - 1962-09
P. 16
pvf. 4 i» M Nr, 2395
ULTIMELE ŞTIR I ULTIMELE ŞTIR I ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞT IR I
mmmmm
Cu privire la normalizarea situaţiei din Berlinul occidental Să. se paissă c a p ă t araestecaaissi
Nota guvernului sovietic adresata putes*M©s® © e e id e a ta le ia tpefoispiSe
in t e r n e «ale €©n§g©&ilaai!
guvernelor S.U.A., Angliei şl Franţei Răspunsul guvernului sovietic Ia apelul lui U Tliant
MOSCOVA 6 (Agerpres). — vechile lor ţeluri, şl anume să
In Nota sovietică se spune: împiedice unificarea şi restabi
MOSCOVA 6 (Agerpres). — „Evoluţia situaţiei In Berlinul „Guvernul S.U.A., îi acoperă pe TASS transm ite: lirea integrităţii teritoriale a
TASS transmite : occidental şi în R.F.G., se arată provocatorii vest-berlinezi şi a- După cum s-a mai anunţat, Republicii Congo, să consolideze
In Nota guvernului sovietic, mer proape că ameninţă cu noi „ur situaţia lui Chombe, interpusul
Intr-o noxă. adresată guverne mări“ dacă nu vor fi satisfăcute secreta™ 1 general provizoriu al monopolurilor internaţionale, să
lor S.U.A., Marii Britanii şi ge de fapt pe acelaşi făgaş ca cererile revanşarzilor de la Bonn O.N.U., U Thant, a adresat la slăbească poziţia guvernului cen
Franţei guvernul sovietic Îşi şl în Germania hitleristă In pe şi din Berlinul occidental cu pri 1 august statelor membre ale tral al Congoului“.
reafirmă hotărirea „de a încheia rioada pregătirii ei pentru agre vire la desfiinţarea măsurilor de O.N.U. un apel în legătură cu
un acord In orice moment cu siune. Dacă aceasta ar depinde apărare luate de autorităţile Guvernul U.R.S.S. subliniază
guvernele S.U.A., Marii Britanii astăzi numai de mllitariştii vest- situaţia din Congo. In răspun că problema Congoului poate şl
şl Franţei cu privire Ia norma R.D.G. la frontiera sa“. sul la acest apel guvernul sovie
germani, dornici de revanşă, o- trebuie să fie soluţionată exclu
lizarea situaţiei în Berlinul occi menirea ar fi fost deja atrasă tic împărtăşeşte îngrijorarea lui
U Thant în legătură cu situaţia
dental pe baza reglementării lntr-un nou război singeros. „Guvernul sovietic, se subli primejdioasă din Congo şi a- siv de poporul congelez şi de
paşnice a problemei germane“. Dar în zilele noastre există niază In notă, consideră aceas preciază apelul său adresat sta guvernul Republicii Congo. Pen
In notă se subliniază că a- forţe capabile să impeidice orice tă poziţie a S.U.A. ca o încura telor membre ale O.N.U. in pro tru aceasta „este necesar să se
cum este necesar nu „să se dis intenţii agresive ale militarişti- jare făţişă şi directă a elemen blema Congoului, „drept năzuin pună capăt amestecului puteri
cute incidentele“, aşa cum pro telor fascizante din R.F.G. şl ţă de a găsi o cale de rezolvare
pun guvernele american, englez lor vest-germani şi ale complici Berlinul occidental pentru noi a problemei congoleze“. lor occidentale In treburile in 'Alpinişti polonezi se pregătesc pentru cea de a doua expediţie alpină
şi francez, ci să se însănătoşeas lor lor. Aceste fovţe nu vor per acte criminale şi avertizează terne ale Congoului, să se în de Ia Hindu Kush (Afganistan). In vederea acestei expediţii la care vor
că radical situaţia prin încheie Statele Unite. Anglia, Fran treprindă acţiuni eficiente în lua parte fi alpinişti francezi, alpini ştii polonezi se antrenează în provin
mite să se acumuleze material că în cazul unor astfel de pro ţa şi Belgia au dus recent tra sprijinul măsurilor elaborate de
inflamabil pentru aventuri răz
rea tratatului de pace german şi boinice şi folosirea Berlinului vocări vor fi luate măsurile ne tative cu privire la aşa-numitul guvernul Republicii Congo care cia Cracovia.
normalizarea pe această bază a occidental în aceste scopuri“. cesare pentru asigurarea secu plan de acţiuni în Congo. „Par urmăresc ruperea oricăror le In foto: ’Alpinişti polonezi in timpul unui antrenament.
situaţiei In Berlinul occidental“. In legătură cu notele guvernu rităţii reprezentanţilor şi milita ticipanţii la tratative, se subli gături directe dintre separatiştii FâLS®=
In Nota sovietică se spune: lui american din 24 şi 27 au rilor sovietici. niază In răspuns, îşi urmăresc katanghezi şi lumea exterioară“.
„Ultimele evenimente din Ber gust 1962, guvernul sovietic con “BÇ3: Guvernul sovietic propune ca Situaţia din Algeria
linul occidental confirmă că re stată că, guvernul S.U.H., la fel Mesajul prinţului Norodom Sianu/c toate statele, membre ale O.N.U. Pregătiri în vederea alegerilor parlamentare
adresat lui N. S. Hruşctov să rupă orice legături cu sepa
gimul de ocupaţie In acest oraş ca şi guvernele Angliei şi Fran ratiştii katanghezi şi să nu le ALGER 6 (Agerpres). tingentele forţelor armate ale
a devenit un paravan pentru re ţei, „recunoscînd In vorbe peri Potrivit ştirilor transmise de celor 6 districte militare, egale
vanşarzi şi militarist!, pentru colul situaţiei actuale In Berli acorde nici un fel de sprijin. corespondentul agenţiei Reuter ca efectiv vor rămîne în împre
După părerea guvernului so jurimile oraşului.
organizatorii activităţii subver nul occidental, încearcă să-şi de PNOM PENH 6 (Agerpres). — „Metophun“, este cit se poate din Algeria, Ben Bella, membru
cline răspunderea pentru eveni La 6 septembrie, postul de vietic, restabilirea cit mai grab în Biroul Politic al Frontului de Khider a spus că la 6 septem
sive de tot felul împotriva radio Pnom Penh a transmis de regretabilă. America încear nică a integrităţii teritoriale şi Eliberare Naţională a plecat la brie unităţile armate ale tu tu
mentele care au avut loc aici în că Întotdeauna să ne convingă 5 septembrie pe calea aerului ror districtelor militare cu un
U.R.S.S. şi altor state iubitoare ultima vreme“. mesajul adresat de prinţul No In vorbe de respectul pe care îl din Alger la Orleansville pentru efectiv total de 20.000—25.000 de
de pace“. a opri lupta dintre unităţile oameni vor sosi în Alger pen
Armatei Populare Naţionale şi tru a participa la grandioasa
fîhsss:: rodom Sianuk, şeful statului poartă politicii noastre, şi în a- a unităţii Republicii Congo s-ar soldaţii districtului militar nr. paradă militară.
Cambodgia, lui N. S. Hruşciov, celaşi timp sprijină în secret putea obţine în primul rînd prin 4, luptă care a început in ciuda
preşedintele Consiliului de Mi acordului încheiat cu privire la *
Lucrările Congresului sindicalelor niştri al U.R.S.S., în care expri pe marionetele sale tallandeze îndeplinirea întocmai şi fără !n- Încetarea focului. El este însoţit
mă. Uniunii Sovietice profunde şl sud-vietnameze care ne ame tirziere a hotărlrilor adoptate de Si Hassan. comandantul dis ALGER 5 (Agerpres). Agenţia
britanice mulţumiri pentru sprijinul pe ninţă ţara. de Consiliul de Securitate şi M.E.N. transmite:
care Uniunea Sovietică l-a a- Adunarea Generală. trictului militar nr. 4. Ben Bella
BLAKPOOL 6 (Agerpres). — rezoluţia au subliniat inconsecvenţa cordat propunerii cu privire la Ziarul „Depeehe du Cambod- a pleoat după terminarea cons Tema principală a tratative
La 5 septembrie Gongresu! trade-uni- poziţiei Consiliului general. convocarea unei conferinţe in ge“ demască în numărul său din Guvernul sovietic consideră că fătuirii Biroului Politic cu co lor dintre reprezentanţii Birou
onufilor britanice a trecut la discuta ternaţionale pentru Cambod 6 septembrie poziţia S.U.A., sub aceste măsuri trebuie luate „cel mandanţii districtelor militare lui Politic şi districtele militare
rea uneia din cete mai importante pro In şedinţa din 5 septembrie delegaţii liniind că Cambodgia are ne mai tîrziu în termen de o lună, nr. 4 şi nr. 3 convocată pentru nr. 3 şi nr. 4 o constituie în
bleme de pe ordinea de zi — proble la congres au citat date privind si gia. „Poporul Cambodgiei, gu voie acum nu de promisiuni după care trupele O.N.U. trebuie discutarea acordului definitiv momentul de faţă alegerile şi
ma politicii economice a guvernului. tuaţia economică grea din Scoţia şi verbale cu privire la „respec să fie evacuate din Republica între ambele părţi. pregătirea listelor de candidaţi.
Irlanda de nord, subliniind că din cau vernul regal şi eu personal, se tarea“ neutralităţii şi integrită Congo“.
Printre rezoluţiile supuse examinării za politicii guvernului care urmăreşte ţii sale teritoriale, ci de garan Khider, membru al Biroului Agenţia comunică, de aseme
Songresului, două prezintă o deosebită reducerea construcţiei de avioane civile, spune printre altele in mesaj, Politic al F.L.N., care a partici nea, că postul de radio al Alge
importanţă. Prima, sprijnită de 12 sin a industriei cărbunelui şi transportului ţii internaţionale temeinice. pat la consfătuire, a declarat rului se mal află în mîinile
considerăm că acceptarea ne- că „participanţii la consfătuire districtului militar nr. 4 dar,
au ajuns la un acord“. conform acordului realizat, în
dicate, condamnă politica economică a feroviar, şomajul în aceste două re tnt.îrziată a acestei propuneri de ------- ---------------------------¦¦------------ sz'm curînid va trece sub controlul
guvernului în ansamblu! său şi în spe giuni depăşeşte de 3-4 ori cifra medie către Uniunea Sovietică repre Potrivit celor spuse de Khi Biroului Politic al Frontului de
cial politica de îngheţare a salariilor. a şomerilor din ţară. Secretarul gene zintă o nouă d >vadâ a adevă M o n o p o lu rile am ericane văd în Cosm os der, alegerile parlamentare în eliberare naţională.
Klgeria vor aVéá loc, probabil,
Cea de.a doua rezoluţie, sprijinită ral al secţiei din Scoţia a Sindicatului ratei prietenii cu totul dezinte o uriaşă sursă da profituri la 16 septembrie. *
de patru sindicate, cere Consiliului ge naţional al minerilor, John Wood, a
neral al Congresului sindicatelor bri avertizat că situaţia din Scoţia poate resate“. NEW YORK 6 (Agerpres) TASS raţie vor face parte asemenea mari CAIRO 6 (Agerpres). —
tanice să renunţe la participarea în avea consecinţe grave pentru întreaga Părerea conducătorilor Ame- După cum relatează agenţia
Consiliul naţional de dezvoltare eco clasă muncitoare din ţară. ricii, scrie ziarul cambodgian transmite: monopoluri ca „American Tclcphone
nomică, care, potrivit planurilor guver Monopolurile americane au început and Telcgrajsh Co* şi filialele sale
nului, trebuie să devină un organ de deja să vadă în Cosmos q sursă de „Press Wireless", „R. C. I. Comunica-
„colaborare“ între muncă şi capital. PE SCURT ® SCURT profituri. „Businessul particular iese tions“ şi altele.
Congresul ă adoptat cu majoritatea pentru prima oară în Cosmos“, scrie Toate acestea deschid calea spre
covîrşifoare a voturilor rezoluţia care MOSCOVA. Studioul de filme do uni, care se va desfăşura sub lozinca revista „U. S. News and World Re dominaţia în corporaţie a giganţilor Khider a spus că districtele M.E.N., la 6 septembrie au a-
condamnă politica economică a guver cumentare dm Moscova a turnat fil „Nu — imperialismului, pentru pace port“ purtătoare de cuvînt a „mare capitalului şi a marilor proprietari dc militare nr. 3 şi nr. 4 au con vut loc din nou mici ciocniri la
nului. mul documentar „Pe cărarea neagră“, lui business. Drumul marelui 'ousiness acţiuni. Acest lucru a fost declarat simţit ca unităţile lor să fie Orleansville între armata popu
în care este dezvăluită activitatea sub în Congo*. în Cosmos a fost deschis dc către fără echivoc dc congresmanul Ryan reorganizate şi incluse In arma lară naţională şl formaţii ale
In acelaşi timp, sub presiunea con versivă şi de spionaj a serviciilor de LONDRA. Intorcîndu-se dintr-o că „Legea cu privire la sateliţii dc co în timpul discutării în Camera Re
spionaj imperialiste, îndreptată împo municaţii“ adoptată dc Congres şi prezentanţilor a proiectului „Legii cu ta naţională încă pînă la ale districtului militar 4. In aceeaşi
ducerii de dreapta a Congresului sin triva U.R.S.S. lătorie în R.P. Polonă, Gaitskell, li privire la sateliţii de comunicaţii“. geri. zi. la ora 11,30 dimineaţa, Ben
dicatelor britanice, Congresul a res derul partidului laburist, a declarat semnată de preşedintele S.U.A. Le
pins rezoluţia care cerea Consiliului LEOPOLDVILLE. Uniunea congole că partidul său sprijină propunerea Cazul „Legii cu privire la sate Khider a declarat In conti Bella, membru al Biroului Po
genefal să-şi recheme reprezentanţii ză pentru pace a anunţat că între 25 lui Rapacki de a se constitui o zonă gea prevede crearea unei corporaţii litic, şl Si Hassan, comandan
din Consiliul naţional de dezvoltare şi 30 septembrie a.c. va avea loc pri denuclearizată în Europa centrală. liţii dc comunicaţii“ este o nuare că oraşul Alger, se va
Economică. Jn cursul unor dezbateri mul congres national al acestei uni- alcătuită din cele mai mari compa tul districtului militar 4, au
furtunoase, delegaţii care au sprijinit LONDRA. In Anglia continuă pro dovadă grăitoare că guvernul alfla sub controlul nemijlocit plecat din nou la Orleansville
cesul concentrării presei în mîinile nii cărora li se concesionează de fapt
unui mănunchi dc monoplişti. Mag cercetarea Cosmosului. S.U.A., camuflîndu-se prin aşa-zisul ai Biroului Politic. Toate tru pentru a pune capăt acestor
natul presei, Roy Thompson, şi-a îm ciocniri.
Potrivit ultimelor ştiri, din corpo- „capitalism popular“, se află în slujba pele vor fi retrase de acolo şi
monopolurilor. El reflectă gradul de înlocuite cu poliţie. Totuşi con-
bogăţit „imperiul presei* cu încă o
Doua începuturi publicaţie şi anume revista „polifical Vizita generalului Taylor împletire a capitalului monopolist cu S.U.A. intenţionează să reia experienţele
Quarterly“, întemeiată în 1930. în Coreea de snd organele administraţiei de stat a S.U.A. nucleare din Pacific
de an şcolar Calculînd cu aproximaţie profiturile
NEW YORK. După cura relatează SEUL 6 (Agerpres). care vor reveni participanţilor la cor NEW YORK 6 (Agerpres). - au creat o centură artificială de ra-
corespondentul dc la Washington al Generalul M. Taylor, consilier mi poraţia pentru folosirea Cosmosului,
agenţiei Associated Press. ministrul litar special al preşedintelui Kennedy, revista „U. S. News and World Re Pentangonul şi Cqmisia pentru ener- dlaţii care implică„ >o primejdie sc-
muncii al S.U.A. a comunicat la 5 a sosit la 5 septembrie la Seul pentru port“ scrie că. businessul mijloacelor
rr - * r"*r* septembrie că în cursul lunii august a discuta cu junta militară fascistă de comunicaţii în Cosmos promite pro gia atomică a S.U.A., intenţionează .-
numărul şomerilor din ţară a crescut sud-coreeană problema „modernizării“ fituri de ordinul miliardelor. .„ i ţ aţ b»i«l•i.tăkjţi.l. e, w .
c\ La 1 septembrie în Uniunea So 1 de Ia 5,3 la 5,8 la sută din întreaga aimatei acestei ţări. pr ex- IlO R Scl.
rasială în învăţumîntul american. 1 forţă de muncă a ţării. după toate ob sa reia
t vietică fi S.U.A. a început un nou Merită subliniat că această agila- j In cursul vizitei sale de trei zile Generalul-maior A. Starberd, care
ţie fascistă are la bază faptul că j LIAGA. In urma majorării cu 10 perienţcle în regiunea insulei Johns-
l an şcolar. Milioane de copii so în 21 de şcoli din statul Loui- ] la sută a chiriilor, locuitorii unui în această ţară el urmează să se în ton din Oceanul Pacific, ncţinînd cont răspunde de efectuarea experienţelor
l vietici, îmbrăcaţi în uniforme fru siana au fost admişi 127 de copii ) cartier mărginaş din Amsterdam au s-a şi întors pe insula Johnston.
Í moase, purtînd buchete de flori fi negri, adică 5—b copii de fiecare } dc faptul că experienţele anterioare
c însoţiţi de părinţi s-au îndreptat
ct in această zi spre clădirile şcoli şcoală.
lor care au îmbrăcat haină de începerea anului şcolar în oraşul -j protestat pc lingă primarul oraşului, tâlnească cu căpeteniile juntei fasciste Nazişti notorii — în serviciile lui Adenauer
arătînd că ei locuiesc în case vechi, şi va întreprinde o călătorie dc ins
L sărbătoare, şi i-au primit cu por New Orleans (statul Louisiana) a insalubre, prost apărate împotriva in Pe zi ce trece, apare tot mai evi tiţ' de regimul Iui Adenauer şi pro duva oaselor, care stau în diverse pos-,
fost marcată, după cum relevă } temperiilor. De la război încoace, chi pecţie prin unităţile armatei ameri dent drumul pe care guvernul de la movaţi in diverse munci de răspun turi de mare răspundere a Ministerului
c ţile larg deschise. In Statele Unite ziarul „New York Herald Tribu- } riile au fost majorate în şase rinduri cane şi sud-coreene amplasate în apro Bonn împinge poporul vest-german. dere, ambasadori, consilieri etc. In de externe al R.F.G. Din datele aflate
c acest eveniment a fost întunecat de ne“, prin „concentrarea unor uni- ) în Olanda. pierea paralelei 38. Apar tot mai multe mărturii a fap timpul lui Hitler asemenea persoane rezultă că nu mai puţin de 66 amba
Lt recunoaşteri semnificative privind tăţi mobile ale poliţiei care au ^ tului că pentru înfăptuirea politicii efectuau acţiuni de spionaj, propagau sadori sau miniştri extraordinari ai R.F.G.
staţionat în faţa clădirilor şcoli- :ş i: de război promovată de guvernul făţiş războiul criminal, participau la au activat în timpul lui Reibientrop. In
criza învăţămîntului american şi lor integrate“. Dar acest lucru nu R.F.G., uneltesc aceleaşi forţe, aceiaşi devastai ea şi jefuirea ţărilor cotropite, ţări ale Europei, Americii Latine,
i-a împiedicat pe rasişti să arne- - Declaraţia partidului vest-german
cL de reapariţia crucilor aprinse şi a
glugilor albe ale membrilor organi
t zaţiei rasiste Ku Klux Klan. lată
t citeva fapte: ninţe că vor instala bombe în clă Uniunea Germană a păcii oameni care au participat, alături de ordonau efectuarea de crime şi deporta Orientului îndepărtat, Africii ctc. acti
dirile şcolilor, dacă copiii negrilor ) Hitler, la elaborarea planurilor celui rea populaţiei ţărilor respective. Exis vează nestingherit nazişti notorii, vi
t După cum a scris la 4 septem vor îndrăzni să intre pe porţile j BONN 6 (Agerpres). — şi Franţa pentru continuarea de-al doilea război mondial. In toate tă date din care rezultă că misiunile novaţi pentru crime îngrozitoare, pen
i brie ziarul „New York Times“, lor. Vizita preşedintelui Franţei de „politicii de forţă“. compartimentele activităţii de stat din diplomatice sînt înţesate cu nazişti. tru distrugeri de bunuri materiale şi
Gaulle în Germania occidentală R.F.G. se găsesc persoane care au In unele cazuri aceştia domină în ase valori culturale.
Li preşedintele Kennedy a declarat că Referindu-se la începerea noului nu are nimic comun cu concilie Cancelarul Adenauer şi pre slujit cu fidelitate regimul lui Hitler, menea misiuni, ocupă cele mai im
c în prezent „un milion de tineri... rea franco-germană, se spune şedintele de Gaulle, se spune în care în timpul războiului au săvîrşit portante posturi. Însuşi Adenauer a Aceasta este o dovadă zdrobitoare
ct se află în afara şcolii". Kennedy an şcolar în Uniunea Sovietică, li în declaraţia dată publicităţii declaraţie, se gîndesc nu la de crime înfiorătoare. îndeosebi, în frun declarat. între altele, că „nu poţi în care demonstrează limpede pe mina
de partidul vest-german Uniu zarmare, ci la o putere atomică tea armatei de la Bonn se află ge cepe activitatea unei misiuni diploma cui sînt date anumite servicii impor
a deplins faptul că „numărul ti nele ziare americane au publicat nea Germană a Păcii. „Alianţa germano-franceză, nu la destin nerali şi ofiţeri care de mult trebuiau tice dacă nu ai cel puţin în posturile tante din R.F.G.
să fie condamnaţi la moarte pentru de conducere, oameni care posedă încă
t nerilor care sînt pregătiţi în şcoli ştiri despre uriaşul avînt al şcolii j politică Bonn-Paris... este o a- derea încordării în Europa cen crimele săvîrşite pe teritoriile ocupate de dinainte cunoştinţe istorice“. Aşa Asemenea persoane sînt ţinute în
[ este cu totul insuficient“ şi a a- lianţă a adepţilor înarmării am vremelnic de hoardele hitleriste. fn încearcă el să „justifice" promovarea posturi de răspundere pentru că s-au
sovietice. Părinţii multor copii a- trală, ci la zădărnicirea ori aparatul de justiţie activează nestin în posturi înalte a persoanelor na specializat în crime şi fărădelegi, în
belor ţări în scopul de a se cărei încercări de a se ajunge Ia gheriţi, în posturi de răspundere peste ziste, în acest fel vede el buna des- distrugeri şi torturi, în războaie, în
l firmat că dacă nu vor fi între mericani care nu au posibilitatea crea o bază fermă între R.F.G. o înţelegere reciprocă. 1.200 de judecători care sub regimul făşurare a activităţii pe tărîm diplo propaganda antisovietică, în politica ra
sălbatic al lui Hitler, au trimis în matic. Călăuzit de această concepţie sială, îri acţiuni antiumane etc. Ade
l prinse măsuri pentru a li se per să urmeze şcolile sau instituţiile judecată mii de oameni democraţi, fă el a promovat peste 180 de persoane nauer are nevoie de asemenea persoane
A mite tinerilor să urmeze şcolile cuţi „vinovaţi“ pentru că s-au pro din foştii diplomaţi nazişti în serviciul pentru că „priveşte lucrurile în per
l de învăţămînt superior, au aflat nunţat împotriva acţiunilor inumane diplomatic al Bonn-uiui. Mulţi dintre spectivă". Şi în perspectiva lui nu exis
ale călăilor hitierlşii. In poliţia vest- ei au fost condamnat! la mulţi ani de tă un ţel mai presus decît acela al
[ „în actualul deceniu aproximativ astfel că anul acesta în Uniunea germană deţin posturi de răspundere închisoare de către tribunalele diferi războiului. In atenţia iui Adenauer şi
7.500.000 de tineri americani nu un număr enorm de foşti conducători telor state cotropite de neinli. Dr. persoanelor din jurul lui stă mai pre
t Sovietică invaţă 60 milioane dc e- aî Gestapoului, SS-işfi complet com Franz Niisîeîn, de pildă, a fost con sus de orice tendinţa de a ţine Germa
promişi pentru teroarea nemaipomenită damnat în R.S. Cehoslovacă la 20 de nia occidentală ca o lance îndreptată
t vor termina şcoala secundară“. levi şi studenţi. Circa 2.640.000 de 'j la care supuneau oamenii paşnici, bă- ani închisoare pentru crimele comise. împotriva Uniunii Sovietice şi a ce
trîni, femei şi copii, lipsiţi dc apă Guvernul Adenauer l-a promovat în lorlalte ţări socialiste.
I Deosebit de gravă se prezintă studenţi urmează cursurile celor 731 ] Un incIíIefBÍ grăitor Ia frootiera rare. funcţia de consilier clasa l-a în Mi
franco* vest-gşeroiaBîă nisterul de externe din R.F.G. Dr. Promovînd asemenea persoane în
l situaţia şcolii în statele din sudul institute de învăţămînt superior iar ) Deosebit de grav e şi faptul că în Walter Hanss, criminal de război, din posturi de răspundere Adenauer nu
actualul Minister de externe ai Bonn 1958 a activat ca ambasador în Japo numai că a încălcat prevederile acor
ct S.U.A. A doua zi după deschiderea în şcolile medii tehnice învaţă cir- ) ului, în misiuni diplomatice, trimişi nia. Dr. Otto Eberl, care a fost şeful durilor potrivit cărora criminalii de
şcolilor, ziarul „New York Herald extraordinari şi miniştri plenipotenţiari, secţiei comerciale politice pentru Ro- război trebuie pedepsiţi, dar a neso
ca 2.370.000 de elevi. Porţile U- J ataşaţi de presă şi în alte funcţii de mînin în Ministerul de externe ai Iui cotit voinţa poporului german, iubitor
răspundere, se găsesc numeroase per Hitler, a fost promovat de către Ade de pace, nesocoteşte voinţa şi lupta
L Tribune“ a publicat pe prima pa niversitaţu Prieteniei popoarelor PARIS 6 (Agerpres). ticipant la mişcarea dc rezistenţă şi-a soane care au slujit în mod credincios nauer în postul de ambasador 1a neobosită a popoarelor care vor pace
In ziua ciud preşedintele de Gaulle pierdut în întregime capacitatea de fascismul, ocupînd şi pe acea vreme Montevideo. şi înţelegere între oameni. Procedînd
I gină o fotografie înfăţişînd. o cru „Patrice Lumumba“ sînt deschise ¦>' pleca în vizita oficială la Bonn, la muncă în timpul internării sale în la diferite posturi de răspundere de unde aşa, revanşarzii de ia Bonn uită că
frontiera franco-vest-gcrmană a avut gărele liitleriste de concentrare. T a executau întocmai ordinele fiihrerului. Se pot da încă multe nutţie de ase jocul cu destinele unui popor sau a
(. ce in flăcări înconjurată de glugi în faţa tinerilor şi tinerelor din 65 } loc un incident caic ilustrează grăitor tăl, mama şi sora sa au fost asasinaţi Vechii diplomaţi fascişti au fost ocro- menea persoane, naziste pînă în mâ- Dopoareior în general nu c un joc uşor.
modul în care autorităţile lui Ade în lagărele de concentrare, doi fraţi Dimpotrivă c destul de nericulos şi
l le albe - ale membrilor Ku Klux de ţări ale Africii, Asiei, Americii j nauer înţeleg „concilierea“ cu Franţa. ai lui au fost, dc asemenea, în mîi- cu urmări fatale pentru ei.
Constatînd că cetăţeanul francez Char nilc călăilor nazişti.
Klan-ului. Potrivit ziarelor ameri Latine, circa 20.000 de studenţi din ] les Glansber posedă un carnet dc
membru al Federaţiei Naţionale a Această răfuială cu patriotul fran
cane în ziua de 2 septembrie cru peste 120 ţări printre care un mare ) foştilor deportaţi şi internaţi, partici cez a provocat indignarea opiniei pu
panţi la mişcarea de rezistenţă, un blice progresiste. Federaţia naţională a
cile aprinse ale Ku Klux Klan-ului număr de negri, se pregătesc să } grup dc poliţişti vest-germani s-au nă foştilor deportaţi şi internaţi, a pro
pustit asupra lui scoţîndu-1 din ma testat cu hotărîrc împotriva samavol
au apărut în 16 oraşe din statul devină cadre cu o înaltă califi- -j şină şi molestîndu-1. După aceea cetă niciei autorităţilor vest-germane cc-
ţeanul francez a fost aruncat în în rînd Ministerului Afacerilor Externe
Louisiana. Rasiştii intenţionează in care în institutele de învăţămînt l chisoare unde se află şi în prezent. al Franţei să intervină şi să obţină
Glansber, invalid dc război, fost par- eliberarea neîntîrziată a Iui Charles
felul acesta să se opună timidelor superior din U.R.S.S. j Glansber.
încercări de integrare rasială fă Acum, la început de an şcolar, ]
cute în citeva şcoli din statele contrastul între şcoala sovietică şi j
Louisiana, Georgia. Alabama, deşi americană apare mai evident ca 1
Tribunalul suprem al S.U.A. a aricind, oglindind deosebirea din- )
tre două lumi, lumea socialismului J
recomandat, încă acum opt ani, să şi aceea a capitalismului. )
înceteze „fără întîrziere" segregaţia I. RETEGAN 1
Redacţia şi administraţia ziarului; str1. 6 Martie nr. 9. leteton: 168, 169, 75, 674. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.TVLR. ar. 263,328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul; Întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva.