Page 17 - 1962-09

PROLETARI DIN T O A T E Ţ Ă R I L E , U N IŢ I-V A !
Ü mulsocialismului Acest număr al
Anal XIV. Nr. 2396
La Hunedoara a intrat în funcţiune
— * furnalul de !1.OOO m. c.
Intr-o telegramă adresată to­
varăşului Gheorghe Gheorghiu- p » "
Dej, prim-secretar al C.C. al
P.M.R., preşedintele Consiliu-
lui de Stat, de către conduce­
rea întreprinderii de construc­
ţii siderurgice Hunedoara, Co­
mitetul de partid, Comi­
tetul U. T. M. şi Comitetul
sindical se spune:
însufleţiţi de Directivele ce­
lui de-al lll-lea Congres al
P.M.R., constructorii hunedo-
reni, împreună cu proiectanţii,
ajutaţi de colectivele de m un­
citori, ingineri şi tehnicieni,
in frunte cu comuniştii uzinelor
furnizoare, au realizat în ziua
de 5 septembrie 1962 — cu 25
zile înainte de termen — fur­
nalul de 1.000 m.c.
Colectivul de muncitori, in­
gineri şi tehnicieni ai între­
prinderii de construcţii side-
Ţurgice din Hunedoara — se
arată în continuare în telegra­
mă — se angajează să realize­
ze şi celelalte obiective din pla­
nul de stat pe anul 1962 in
termen şi înainte de termen,
contribuind, astfel la dezvolta­
rea bazei tehnico-materiale a
socialismului în patria noastră.
Şcoala personalului
Pentru cunoaşterea instruc­
ţiunilor şi regulamentelor de
serviciu, personalul de locomo­
tivă şi meseriaşii din atelierul
de reparaţii al depoului C.F.R
Simeria frecventează o dată pe
săptămină şcoala personalului.
Aici, în plus, se acordă o im­
portanţă de:.:ebită şi cunoaş­
terii normelor de tehnica secu­
rităţii.
IORDACHE PRICOPE
corespondent
lîazâ trainica viitoarei recolte
Colectiviştii din Apoldul de
Sus, raionul Sebeş, s-au convins
din proprie experienţă că însă-
minţind păioasele într-un te­
ren bine pregătit, fertilizat şi
folosind numai sămînţă din so­
iuri valoroase obţin an de an
recolte tot mai sporite.
De aceea, acum ei muncesc cu
însufleţire pentru a pune bază
trainică viitoarei recolte de grîu,
orz şi secată care va ocupa 314
hal Din suprafaţa amintită, 216
ha. unde grîui va fi semănat
după păiosse au şi fost arate
încorporîndu-se in sol, o dată cu
arătura, mari cantităţi de în­
grăşăminte organice. Restul su­
prafeţei, unde grîui, orzul sau
secara vor avea oa premergă­
C o n s tr u c to r i şl
construcţii
Colectivul şantierului dc construcţii nr. î I.upeni al T.R.C.H. are sar- jţ
citii deosebite în acest an. El are dc executat un număr de 40S aparla- jj
:j mente. Despre munca acâslui colectiv pentru îndeplinirea sarcinilor de:\
•j plan ne-au scris mai mulţi lovarap.
Eforturi susţinute
pe şantierul nostru
întregul colectiv de pe şantierul nos-
stru depune eforturi susţinute pentru
îndeplinirea sarcinilor şi pentru a pre­
da oamenilor muncii 408 apartamente.
De asemenea, ne-am angajat ca să rea­
lizăm în afara sarcinilor de plan 31
apartamente. Dintre acestea, pînă în
prezent au fost predate 116 apartamen­
te, iar în curînd vom mai preda încă
53. Celelalte blocuri se află într-un sta­
diu avansat cu lucrările, ceea ce ne dă
speranţe că pînă la siîrşitul anului ne
vom încadra în sarcinile stabilite.
Unele rezultate bune au fost obţinu­
te mai ales datorită faptului că la anu­
mite puncte de lucru s-a muncit în
trei schimburi. Aşa s-a procedat de
exemplu la blocul G 1-G 2 cu 44 apar­
tamente, care a fost finisat într-un timp
scurt. In ultima vreme brigăzile de
constructori au muncit cu şi mai multă
însufleţire. Aş vrea să evidenţiez în
mod deosebit brigada condusă de Sandu
Tudor care a executat lucrările dc zi­
dărie Ia blocul E 1 cu 30 apartamente
în numai 30 zile. Şantierul dispune dc
condiţii bune pentru a realiza şi
mai mult. Aici funcţionează două staţii
dc betoane şi mortare care aprovizio-:
nează toate punctele de lucru, două ma­
carale mari şi alte două Pionier, fo­
losim schele metajice etc. Dacă la
toate acestea mai adăugăm însufleţi­
rea cu care muncesc oamenii ne pu­
tem uşor da seama că există toate
Sîmbăiă 8 septembrie 1962
...
-y/.
toare prăşitoarele, va fi arată
şi fertilizată imediat după re­
coltarea acestora.
Concomitent cu pregătirea te­
renului, la G.A.C. din Apoldul
de Sus s-a asigurat întreaga
cantitate de sămînţă, la condi­
ţionarea şi tratarea căreia se
munceşte acum intens, iar pen­
tru stabilirea puterii ei de ger­
minare au fost trimise probe la
Laboratorul de încercare a se­
minţelor din Hiba Iulia.
De asemenea a fost revizuit
şi reparat întregul utilaj care va
fi folosit în campania de
toamnă.
ELISABETA FARCAŞ
directoarea căminului cultural
Luptăm pentru îndeplinirea unpjamentuiui
condiţiile îndeplinirii sarcinilor do.
plan.
Trebuie să recunoaştem însă că faţă
de posibilităţile existente nu am făcut
încă totul. Cele 239 apartamente pe
care le mai avem dc predat necesită
eforturi serioase. Dar ele puteau fi
mult mai avansate dacă nu existau a-
nurnite deficienţe mai ales din partea
T.R.C.H. care nu ne-a aprovizionat
ritmic cu materialele necesare. Şi acum
ne lipsesc o serie de materiale ca ci-
inent, bitum, seîndură, fără de care
nu putem avansa. Consider de ase­
menea că a face aprovizionarea cu
materiale mărunte direct dc la Deva
este nepotrivit. Astfel stînd lucrurile
sîntem puşi în situaţia să trimitem
la trust o maşină pentru cîteva zeci
dc kg. dc materiale. Dc asemenea nici
pînă în prezent n-am primit proiectele
de canalizare şi reţea.
Gu mai mult sprijin din partea con­
ducerii T.R.S.H., mobilizînd toate for­
ţele de care dispunem sîntem siguri
că ne vom adiita de sarcinile pe care
le avem.
ing. IOAN SITESCU
şeful şantierului
Comuniştii, în primele
r înduri
Dacă am obţinut pînă în prezent
rezultate bune ele se datoresc, pe
lingă condiţiile de lucru existente, în­
sufleţirii cu care au muncit comuniş­
tii de pe şantierul nostru. Comunişti
ca Vintilă Istodor, Gheorghe Gatrinoiu,
C o ţ e s p c , n d e n ţude F.C. Prăşit
ziarului nostru
este scris de
corespondenţi
E conom ii prin inovafii
Mişcarea de inovaţii şi raţionalizări
ia o amploar- tot mai marc în cadrul
uzinei „Victoria“ Gălan. Muncitori,
maiştri şi ingineri, se preocupă în­
deaproape de găsirea unor soluţii teh­
nice care fac să crească producti­
vitatea muncii, să se obţină însemnate
economii. De curînd, la cabinetul teh­
nic al uzinei, a fost înregistrată a
101-a inovaţie. Numărul inovaţiilor
aplicate pînă acum este de 65. Ele au
:M \
Recoltează sfecla de zahăr
Colectiviştii din Cistei, raio­
nul Alba au cultivat in acest
an o suprafaţă de 25 ha. cu
sfeclă de zahăr. Acordînd aten­
ţia cuvenită acestei culturi, prin
executarea la timpul optim a
lucrărilor de întreţinere, sfecla
s-a dezvoltat bine.
Gheorghe Căpitanii şi alţii, constituie
un exemplu în muncă. Dar nu numai
atît. Biroul organizaţiei de bază P.M.R.
a luat măsuri ca în fiecare brigadă să
existe membri şi candidaţi de partid.
In plus membrii biroului organizaţiei
de bază ca şi alţi comunişti răspund
direct de banul mers al blocului care
Ie-a fost repartizat. Ei informează
periodic, atît biroul organizaţiei de
bază cît şi conducerea şantierului asu­
pra deficienţelor care se manifestă şi
ca urmare se iau măsurile corespunză­
toare. De exemplu tov. Valentin Gîrs-
toiu, instalator, răspunde de blocul E
cu 60 apartamente, tov. Constantin An­
gliei, electrician, răspunde de blocul E
1 cu 30 apartamente etc.
Pentru a impulsiona ritmul lucrări­
lor pînă acum conducerea şantierului
a prezentat. rapoarte de activitate în
două adunări de partid. Gu acest pri­
lej au fost elaborate proiecte dc mă­
suri care au fost puse în aplicare. De
asemenea biroul organizaţiei dc bază
s-a îngrijit ca la fiecare Ioc dc muncă
să existe grafice cu termene dc exe­
cuţie, gazetele de perete au fost mai
bine folosite, iar consfătuirile de pro­
ducţie sînt mai bine organizate. Or­
ganizaţia noastră a crescut în acest
an prin primirea a .cinci membri de
partid precum şi a 9 candidaţi de
partid din rîndul celor mai harnici
muncitori şi tehnicieni.
Acestea sînt doar cîteva aspecte din
munca pe care o desfăşoară comuniştii
pentru accelerarea ritmului în con­
strucţii. Sîntem conştienţi însă de fap­
tul că nu am făcut totul. Pentru rea.
Uzarea sarcinilor dc plan comuniştii
şi ceilalţi muncitori de pe şantier nu
vor precupeţi nici un efort.
ALEXANDRU CONSTANTIN
¦secretar al organizaţiei de bază
P. M. R.
4 pagini 20 bani
adus economii în valoare dc . 385.000
Iei. •
Printre cele mai valoroase inovaţii
care se aplică se numără şi aceea a
comunistului Gheorghe Romoşan care
prin „Modificarea capacului de la elec­
tromotorul de 55 I<w. d e; la macaraua
de şarjare“ aduce economii anuale posi
calculate în valoare de 26.921 lei;
GH. CULENCO
corespondent
De cîteva zile colectiviştii au
început recoltatul sfeclei de za­
hăr. De pe primele 6 ha. pro­
ducţia medie obţinută a fost de
25.000 kg. la ha.
V. FIRUŢĂ
corespondent pentru fertilizarea restului de
Cum munceşte brigada
noastră de zidari
Brigada de zidari pe care o conduc
a obţinut. în acest an unele succese
inimoase. Lucrind la tencuirea cămi­
nului nr. 55 pentru nefamilîşti precum
şi la blocurile 4, 9 şi 11 noi am reuşit
ca în fiecare lună sa obţinem depă­
şiri de plan între Io şi 20 la sută.
Gare este secretul? In afară de hărni­
cia; oamenilor trebuie să , spun că ne
organizăm judicios muncă. Astfel pla­
nul fiecărei luni este discutat cu în­
treaga brigadă fapt ce !ic permite să
luăm toate măsurile de îndeplinirea
lui. Apoi, membrii brigăzii sini repar­
tizaţi să lucreze după calificare. De
exemplu Vasile Morodan, Vasile Briei
şi Constantin Barbu, care au o califi­
care măi mică execută grundul, iar
muncitori ca Ivaneea Ştefan, Constan­
tin Cristache şi alţii cu o calificare
mai bună, execută lucrări la cornişe
şi altele mai pretenţioase. De aseme­
nea după terminarea lucrului mem­
brii brigăzii discută asupra felului cum
au muncit în ziua respectivă precum
şi planul celei de-a doua zi. Pe lingi
aceasta toţi oamenii din brigadă lo-
losesc din plin timpul dc lucru fapt
cc duce la realizările amintite. O pre­
ocupare deosebită’, manifestăm şi pen­
tru calificarea oamenilor din brigadă.
In anul acesta-am-,calificat uhu! şi
u r m e a z ă m a i 'calificăm mri. ă.ltul
Datorită depăşirilor înregistrafe şi ’
salariile muncitorilor au crescut con­
siderabil. Gîştigul mediu al muncito­
rilor calificaţi este de 1.700—1.800 lei.
Brigada pe care o conduc va »depune
şi în* continuare toate eforturile peri-
iru ca şantierul nostru să-şi poată
îndeplini sarcinile de plan.
GH. CĂPITANU
şeful unei brigăzi de zidari
ne immmii
C u rs d e rid icare a calificării
Zilele acestea la secţia carii profesionale cc va Maiştri şi ingineri cu
a IlI-a metalurgică a fi urmat de peste o0 0 bogată experienţă, vor
Fabricii chimice din O- muncitori (strungari fre- da lecţUlc la accst
zori, rectuicaton etc.) cc
răştid se va deschide un urmează să lucreze la curs.
voluntari şi
curs dc ridicare a califi- matriţe. frag. C. MIREA
colaboratori P re lu n g e sc viaţa rulmenţilor
In atelierele mecanice la dimensiunile cerute a litatca produselor se îm-t
din cadrul secţiei a III-u tuturor cotelor la rul- bunătăţeşte simţitor, re-
metalurgice a F. C. 0 - menţii dc la .reductoare- ductorii funcţionează mai
răştie se aplică un nou
procedeu dc muncă. A- corect, iar rulmenţii au
cesta constă în alezarea le dc turaţii tip o durată de funcţionare
B ilanf din vacanfă „F.C.O.“. Prin exccuta- mult mai mare.
Pentru a contribui la e-
rea acestei operaţiuni ca- V. DOROFTESE
ducaţia patriotică a ele­ R e c o m p e n s e p e n tru inovaţii
vilor şi a le asigura o o-
athnă. ’ activă, in decursul De curind, colectivul varăşi din cadrul F. C. procesului tehnologic de
acestei veri peste 2.100 e- de invenţii şi inovaţii al Orăştie şi constă în mo­ extracţie. Inovaţia reali­
levi fruntaşi la învăţătură Ministerului Industriei Pe­ zează economii post-cal-
din raza oraşului regional trolului şi Chimiei, a tri­ dificarea procesului tehno­ culatc în valoare de
Deva au fost trimişi în di­
mis fabricii chimice din logic fa extracţia taninu- 1.362.763 Ici anual. Pentru
ferite excursii precum şi
Orăştie omologarea unei lui. Acest lucru se rea­ această frumoasă realiza­
în taberele de odihnă din inovaţii clasificată ca lizează printr-un nou sis­ re colectivul a fost dis­
Pui, Petros, Orăştie, Geoa- perfecţionare tehnică. I- tem de tratare a solu­ tins cu un premiu în va­
giu, Năvodari şi Sinaia. novaţia a fost realizată ţiilor de tanin cu bisul- loare de 17.302 lei.
La .munte şi la mare, în
. dc un colectiv dc 10 to­ l'it de sodiu în timpul ION BEŞTELIE
tabere, drumeţii şi excur­
sii. elevii au avut posibili­ P e s t e 3 0 0 , 0 0 0 lei e c o n o m i i a n t e c a l c u l a t e
tatea să cunoască minuna­
tele frumuseţi ale patriei, In cursul lunii august Printre cele mai repre­ lează „înlocuirea plăcilor
vizitînă totodată mari cen­ la cabinetul tehnic al zentative ; inovaţii face dc bază din oţel cu plăci
tre industriale, muzee şi F. C. Orăştie au fost parte şi cea realizată de din fontă la maşinile dc
locuri istorice. înregistrate 12 inovaţii. colectivul compus din
tovarăşii Vasile Horia, injecţie pentru mase
SOOS 'ANDREI *; Valoarea economiilor cc Stan Duşmanu şi Aurel
plastice“. Anual ea aduce
şeful secţiei învăţămînt se pot realiza prin apli­
economii de peste 36.000
a Sfatului popular orăşenesc carea acestor inovaţii se lei.
Deva ridică la 316.000 lei. Jurca. Inovaţia se intitu­ STEL1AN BRAICA
w / w / v.
in g o sp o d ă riile co lectiv e
Intense pregătiri pentru
campania de toamnă
C IU G U D Pentru ca insămînţările să se narea seminţei. Efectulnd din
facă în epoca optimă, am luat timp toate pregătirile sintem
Gospodăria noastră colectivă din vrerne măsuri pentru asigu­ siguri că vom reuşi să obţinem
se numără printre unităţile a- şi în anul viitor recolte sporite.
gricoie tinere din raionul Alba. rarea seminţei necesare iar acum
Cu toate acestea am acumulat o începem selecţionatul si tratarea ALEX. LIVIU
experienţă bună în ceea ce pri­ ei.
veşte organizarea şi desfăşura­ brigadier
rea la un nivel tot mai ridicat Avînd stabilite parcelele ce vor
a lucrărilor agricole. SPINI
îi cultivate in toamnă cu păioa­
Practica ne-a dovedit că soar­ Sporirea continuă a fertilităţii
ta producţiei depinde în mare se, terenul şi sămînţă bine pre­ solului constituie o grijă per­
manentă pentru colectiviştii din
măsură de felul cum sînt exe­ gătite, sîntem siguri că în anul satul Spini, raionul Orăştie.
cutate lucrările agricole în vara viitor vom obţine rod bogat. Convinşi de rezultatele obţi­
TOMA PUIU
preşedintele G.A.C.
şi toamnă anului precedent re­ TUŞTEA nute pînă acum, de importanţa
coltei. De aceea, pentru ca în aplicării îngrăşămintelor natura­
anul viitor să obţinem recolte In aceste zile la gospodăria a- le în mărirea producţiei la hec­
sporite de cereale, noi am în­ gricolă colectivă .din -Tuştea, ra­ tar, paralel cu celelalte lucrări,
ceput pregătirile îndată după ionul Haţeg, se munceşte cu deo­ colectiviştii de aici transportă la
' recoltarea păioaselor. Hm elibe­ sebită Însufleţire pentru asigu­ cimp şi încorporează în sol mari
rat din vreme terenul de snopi rarea celor mai bune condiţii cantităţi de gunoi de grajd. Nu­
şi paie dînd astfel posibilitatea desfăşurării însămînţărilor de mai în ultimele 10 zile, ei au
mecanizatorilor să execute ară­ toamnă. Cu sprijinul tractoare­ transportat pe cimp peste 600
turi de vară ou plugul cu scor­ lor de la S.M.T. din Orăştie, noi tone îngrăşăminte organice.
monitor pe toate cele 139 ha. am efectuat pînă în prezent ară­
planificate. turi pentru însămînţări pe 60 in această acţiune s-au evi­
ha. Din acestea, 25 ha. le-am în­ denţiat colectiviştii Achim Ripo-
Pentru ca sporul de produc­ grăşat cu gunoi de grajd. şan, Ioan Munteanu (Vulpe),
ţie să fie tot mai ridicat, din Adam Munteanu, Ioan Roman,
cele 380 ha. care vor fi culti­ Pentru a putea începe însă- Aclam Danoiu şi alţii.
vate în toamna aceasta cu pă- mînţăriîe de îndată ce timpul
ioase (grîu şi secară furajeră), permite, am şi început condiţio­ OLIMPIA CRĂCIUN
140 ha. vor fi semănate după
brigadieră
trifoi şi borceag. Pînă acum pe Colectiviştii din Vinerea
această suprafaţă s-au si exe­
cutat arături de toamnă cu plu­ La gospodăria agricolă colec­ însăm înţat secara furajeră pe
gul in agregat cu grapa stelată. tivă din Vinerea, raionul Orăş­ 25 ha.
De asemenea pe 20 ha. unde se tie, lucrările de recoltare şi în-
va cultiva grîu după păioase sămînţare sînt in foi. Pînă în De asemenea, colectiviştii din
s-au transportat eîte 2.0 tone gu­ prezent colectiviştii au recoltat Vinerea, iau măsuri de asigu-
noi de grajd la ha., iar în pre­ floarea-soarelui de pe întreaga
zent zilnic cîte 20 de atelaje sînt suprafaţă (12. ha.), trifoiul de rare a hranei animalelor pe tim­
folosite Ta transportul gunoiului sămînţă de pe 75 ha,, urmînd ca
in acestezile să il treiere şi au pul iernii. Pînă în prezent ei au
teren. însilozat 300 tone porumb, var­
ză furajeră etc.
ing. MIRCEA GLODEANU
corespondent
luliu Verşanschi, Carol Bărbuş şi Petru Oniţă, sudori in secţia construcţii metalice a
U.R.U.M. Petroşani, lucrează la sortimentul armături de galerie’ Ei îşi depăşesc lunar nor­
ma cu 15—20 la sută. dînd totodată lucrări de bună calitate.
Fotografia noastră îi prezintă pe cei trei sudori, după terminarea lucrului.