Page 19 - 1962-09
P. 19
Nr. 2396 DRUMUL SOCIALISMULUI pag 8
Roadele aplicării măsurilor Minusul va fi recuperat
iehnico-organizatorice Colectivul sectorului I al mi este cea condusă de comunistul
nei Vulcan avea la sfîrşitul lu Dumitru Săbău din abatajul nr.
ni! iulie o răminere în urmă 1 stratul 3, care a scos la „zi
faţă de plan de 7.033 tone de uă“ cu 298 tone mai mult căr
Către sfîrşitul anului treclut, cării personalului mai vechi. In cărbune. De aceea, comitetul de bune decit a avut planificat.
colectivul secţiei noastre a por acest sens au fost deschise şi
nit iniţiativa de a realiza şi de funcţionează cursuri de califi partid şi conducerea tehnico- Totodată randamentul brigăzii a
păşi în 1562 creşterea producti care în meseria de furnalişti, administrativă a minei au ana fost depăşit cu 440 kg. cărbune
vităţii furnalelor prevăzută de s-a organizat un ciclu de lecţii lizat încă o dată munca secto pe post. O altă brigadă care a
Congresul al III-lea al partidu pentru maiştri şi şefii de schimb, rului, stabilind cauzele rămîne- obţinut realizări de seamă este
lui pentru anul 1965. Angaja în plus, am trecut la valorifica rii în urmă. Una dintre aces cea condusă de comunistul Con
tea a fost întîrzierea lucrări stantin Za’naria, dintr-un abataj
mentul era mare şi pentru rea rea întregii cantităţi de praf de lor de pregătire ce trebuiau exe cameră din stratul 15. Această
lizarea lui se cereau puse în va cocs şi minereu recuperat, am cutate in primele luni ale anului. brigadă a depăşit cu 436 tone
loare noi şi noi rezerve interne, După analiza făcută, biroul planul de producţie şi angaja
trebuia astfel organizată mun organizat schimburi de expe organizaţiei de partid al secto mentul cu 236 tone cărbune.
ca încît totul să se desfăşoare rienţă cu furnaliştii hunedo- rului (secretar Profil Cuciuc) şi Randamentul brigăzii a crescut
reni pe tema folosirii unui nou conducerea tehnică a sectoi u- cu 860 kg. pe post.
în cele mai bune condiţii. combustibil, a sporirii indicilor lui, au luat măsuri de intensi Realizări frumoase au obţinut
Pentru aceasta, conducerea ficare a lucrului în sector, acor- şi brigăzile conduse de Ioan Al-
de utilizare. dea, Ioan Goagy,
sectorului, sub directa îndru Aceste măsuri tehnico-organi- dindu-se o mai Ieremie Flori
mare a organizaţiei de partid, mare atenţie pla-
zatorice au fost înfăptuite de nului de pre- Toate brigăzile cel Şi alţii. De
a întocmit un plan de măsuri Un larg colectiv din secţie în
fruntea căruia s-au situat co
tehnico-organizatorice comple
tat cu propunerile făcute de munişti ca Anton Răceanu, Ro-
m u n c i t o r i în
mulus Pasc, Ru-
consfătuirile de Să realizăm dolf Czipczer, ÎN GRAFICUL DE MAI SUS SE ARATA CU CE ECHIVALEAZĂ ECONOMIILE PESTE PLAN gătite. De ase- [a niveU ll ce[o r fruntaşe Z e c e l e * 7 CCl Ubbr,rLii
producţie, plan ing. Ioan Stoicoi, REALIZATE DE LA ÎNCEPUTUL ANULUI Şl PÎNĂ LA 1 AUGUST DE COLECTIVUL COMBI menea s-a Juat ceLe 1
NATULUI CARBONIFER VALEA JIULUI.
ce urmărea crea şi să depăşim în 1962 loan B o n t e a , măsura ca toţi găzi ale secioru-
rea condiţiilor indicii de utilizare Aurel Păscules- Inginerii, tehnicienii şi maiştrii lui şi-au depăşit au mult sarcinile
necesare desfă prevăzuţi cu şi alţii. din sector să asigure în per de plan, precum şl angajamen
şurării normale manenţă asistenţă tehnică bri tele luate.
Roadele apli
a procesului de cării măsurilor
producţie. T re - _____p_e_n__tr_u___an_u_l___1_9_6_5___ _ amintite şi ale Bine pregătiţi pentru anul viitor găzilor din abataje. O contribuţie de seamă la rea
buia de aseme- " ““ 1 întrecerii socia Ca urmare, în ziua de 15 au lizările obţinute au adus-o şi
gust a intrat în exploatare un maiştrii Dan Tiberiu, Iosiî Ca-
nea avut în vedere faptul că liste care s-a desfăşurat cu mul nou abataj cameră în stratul 3. lousek şi Vicenţiu Doja.
furnalul nr. 2 era pe sfîrşit de tă însufleţire, sînt mulţumitoa
campanie, ceea ce crea greutăţi re. Astfel, în perioada 1 ianua Datorită măsurilor luate din In luna trecută în atenţia co
Mina Uricani este tînără. Fa crările de deschidere, cei m.ai timp şi găsirii unor soluţii efica lectivului de muncă din secto
în munca furnaliştilor. rie — 1 septembie a.c., am rea a fost deschisă în anii regimu pricepuţi mineri, cu o bogată de deschidere şi pregătiri sint ce, lucrările de pregătire a rul I n-a stat numai depăşirea
lui democrat-popular. Prin experienţă în producţie, care în centrul atenţiei muncii de
în planul M.T.O. au fost sta lizat un indice mediu de utili urmare aici lucrează un colec ne-au dat siguranţa îndeplini partid de la exploatarea noas acestui abataj au fost termina planului de producţie, ci şi îm
bilite 12 măsuri prevăzute a fi zare cu aproape 49 la sută mai tiv tînăr, întrunit laolaltă de rii ritmice a indicilor de plan. tră. In organizaţiile de bază
executate de forţele secţiei. Din mare decît în 1959, dînd pe puţină vreme. Cu toate aces intre alţii, lucrează aici bri se analizează periodic, destul te înainte de termenul stabilit. bunătăţirea calităţii cărbunel^
tea, hărnicia şi priceperea oa găzile conduse de minerii Con de des, activitatea desfăşurată
acestea la ora actuală sînt în această cale economiei naţio menilor, precum şi condiţiile stantin Sorescu şi Tonta Te- de brigăzile care lucrează la La rînd,ui Iov minerii din sec Ca urmare, procentul de cer
tehnico-materiale de care dis această categorie de lucrări.
făptuite 9. Nerealizarea celor, nale 11.791,2 tone fontă peste punem, au făcut ca an de an keş. Brigada lui Constantin 'Acolo unde se constată defi tor şi-au înzecit eforturile, _fo în cărbune a fost redus subl
colectivul nostru de muncă să Sorescu a lucrat în luna au cienţe, se iau măsuri imedia
lalte 3 se datoreşte neintrării plan. Totodată, am redus decla ocupe un loc fruntaş în între gust Intr-o galerie de profil te şi eficace a căror realiza losind din plin noile condiţii de admis. Cărbunele cocsificabilrjde
în reparaţie capitală a furnalu satele cu 34 la sută faţă de ad cerea socialistă ce se desfăşoa simplu unde a obţinut o îna re se urmăreşte personal de
lui nr. 2, care produce şi în pre mis, iar la preţul de cost, luînd ră între exploatările dazinului intare de 101 m.l., rezultat ca către secretarul organizaţiei Us muncă favorabile obţinerii unor la mina Vulcan, trimis la
carbonifer al Văii Jiului. De re o situează printre cele mai partid.
zent, şi serviciului transporturi. în calcul şi luna august, am rea asemenea, de la an la an a spo bune din Valea Jiului. Cea realizări deosebite. Aşa se face paraţia Lupeni, a avut ou 2Î
rit producţia extrasă din aba condusă de Telceş lucrează în- După cum spuneam, mai sus,
Printre cele mai importante lizat o economie suplimentară tajele noastre pentru cocserii- tr-o galerie de profil dublu. că în luna august colectivul sec sută mai puţină cenuşă
măsuri înfăptuite şi care au dus de 3.403.000 lei. le patriei. In primele 8 luni Aici se practică perforajul u- la exploatarea noastră sarcini
ale anului acesta de pildă, am râed, metodă care duce la îm le de plan au crescut de la torului I a dat peste sarcinile prevede cifra admisă. De aser
extras cu 28.281 mai multe to bunătăţirea condiţiilor de lucru an la an. Cum e şi firesc, şi
la îmbunătăţirea procesului de Toate acestea ne arată că ne de cărbune cocsificabil decît şi la sporirea vitezei de îna în anul viitor avem de înde de plan 5.712 tone de cărbune, nea, buletinul de analiză venit
intare. plinit sarcini sporite. Va tre
producţie amintesc înlocuirea atunci cînd măsurile tehnico- în perioada corespunzătoare a bui să extragem mai mult căr realizind planul in această lună de la preparaţia Petrila arată
Paralel cu repartizarea la lu bune decît în acest an, să spo
maşinii de astupat ia furnalul organizatorice sînt înfăptuite, anului trecut; şi nivelul de crările de înaintare a celor mai rim productivitatea muncii, să în proporţie de 167,3 la sută. că în cărbunele energetic ex
buni mineri, conducerile sec îmbunătăţim calitatea produc Aşadar, ?ămînerea în urmă a tras în luna august de minerii
nr. 2, punerea în funcţiune a cînd întreg colectivul munceşte producţie va continua să creas ţiei şl să reducem preţul de fost redusă doar la 1.221 tone din Vulcan s-a găsit cu 2,8 la
noii halde de zgură, înfiinţarea cu tragere de inimă, se obţin că. toarelor, îndrumate de birou cost. Pînă la sfîrşitul anului în
controlului pe faze de producţie. realizări însemnate. Noi am în curs mai e puţină vreme. Sufi cărbune. sută mai puţină cenuşă decît
Faptul că, deşi planul de rile organizaţiilor de partid, cientă totuşi pentru a pune la
De mare eficacitate s-a dovedit văţat mult în acest an, am acu punct pregătirile in vederea Paralel cu depăşirea planului prevede norma.
a fi reducerea numărului orelor mulat o oarecare experienţă. Şi producţie a fost din ce in ce se ocupă de buna aprovizio depăşirii indicilor planificaţi de producţie s-au obţinut şi al
sîntem hotărîţi s-o folosim din încă din primele zile ale anu te realizări Astfel, datorită con Intensificînd întrecerea pentru
de mers redus. Faţă de 20 la mai mare, iar în întrecere co nare cu materiale, vagonete lui viitor Noi putem asigura diţiilor de lucru create, s-a rea
linia de front de abataj ¦.nece lizat un randament de 2,224 tone recuperarea minusului de 1.221
sută cît ne am propus să reali lectivul nostru a ocupat un loc goale şi energie a tuturor lo sară extragerii producţiei pla cărbune pe post cfepăşindu-1 cu tone cărbune, colectivul sectoru
zăm, prin întreţinerea în bune plin. De aceea, încă de pe acum 444 kg. cărbune pe cel planificat. lui I a obţinut realizări de sea
condiţiuni a agregatelor, doza am întocmit un nou plan M.T.O. I fruntaş', dovedeşte că a existat curilor de muncă. Brigăzii nificate pentru anul 1963 în mă şi în primele zile ale lunii
rea corectă a încărcăturii, res a cărui înfăptuire va crea con că din trimestrul IV al anu Bine au muncit şi minerii de septembrie. Astfel, chiar în pri
pectarea strictă a procesului diţiile necesare îndeplinirii şi în permanenţă o bună pregă conduse de Constantin Sores lui in curs. Cu alte cuvinte, în la pregătiri. In luna august ei ma zi planul de producţie al
tehnologic şi altele, am redus depăşirii sarcinilor de plan spo au depăşit planul cu 17.9 la su sectorului a fost depăşit cu 68
orele de mers redus cu 55 Ia rite ce ne revin pentru anul tire a condiţiilor tehnico-ma cu nu i-a lipsit nimic in lu tă. tone. Este o dovadă sigură că
viitor. minerii sectorului vor putea re
sută faţă de anul trecut. teriale de lucru. La noi s-a sta na august; ea a avut sufi Printre brigăzile cu cele mai cupera în scurt timp rămânerea
O atenţie deosebită s-a acor MARCEL SEMCIDC tornicit un bun obicei: planul ciente vagonete goale, materia bune realizări din sector, care în urmă.
dat la noi în secţie calificării
maistru ta sectorul furnale au contribuit în cea mai mare NICOLAE ROVENŢA
măsură la depăşirea planului,
noilor angajaţi, ridicării califi. al- uzinei „Victoria“ Călăii tehnician mina Vulcan
economiile colecilisilii logirii
Paralel cu lupta pentru îmbunătăţi contribuit şi o serie de alţi factori, lucrărilor de deschidere şi pre le şi energie pneumatică la luna decembrie vom putea lu
rea calităţii produselor şi realizarea printre care amintim creşterea produc gătiri este urmărit cu aceeaşi presiune corespunzătoare. Aşa cra la nivelul anuîui viitor. A-
ritmică a planului de producţie, în tivităţii muncii cu 2 ia sută, dezvolta seriozitate ca şi planul de pro se şi explică viteza mare de ceasta ne dă certitudinea că şi
atenţia colectivului nostru de munci rea mişcării de inovaţii şi raţionalizări ducţie. Aşa se face că noi am avansare pe care a obţinut-o. în anul viitor colectivul exploa
tori, tehnicieni şi ingineri a stat şi con (în perioada respectivă am aplicat 9 repartizat să muncească la lu In afară de acestea, lucrările
propuneri de inovaţii), organizarea ju tării noastre va obţine succese
tinuă să stea problema reducerii ne dicioasă a locurilor de muncă.
contenite a preţului de Cost. Pentru dintre cele mai frumoase. v a
aceasta, sub directa îndrumare a orga In plus, am înlocuit unele maşini
nizaţiei de partid, au fost luate mă vechi care aveau o productivitate scă treimi doar să muncim, cu şi
suri care au vizat în primul rînd re zută cu altele noi de mare randament,
ducerea consumurilor specifice de ma am mecanizat anumite operaţiuni, am M obilizarea m uncitorilor mai multă tragere de inimă, să
terii prime şi materiale. ridicat calificarea muncitorilor prin or în în tre c e re a socialistă —
ganizarea unor cursuri de calificare. aplicăm şi să dezvoltăm pro
In acest sens întrecerea socialistă a O atenţie deosebită am acordat apro t pria experienţă dobindită, să
fost orientată înspre aplicarea unor me vizionării din timp a locurilor de mun
tode înaintate de croi şi ştanţare. Prin că cu materii prime şi materiale în cheia succeselor noastre continuăm într-un ritm mai
eforturile întregului colecfiv am reuşit susţinut acţiunea de a avea în
să realizăm de la începutul anului şi
Exploatarea minieră Deva şi-a de utilizare a utilajelor şi maşi- permanenţă front de cărbune
mărit mereu producţia de mine nilor. # deschis peste nivelul planului
reu cuprifer, ajumgînd ca în anul
în curs să extragem aproape de Un rol de seamă in depăşirea # de producţie.
trei ori mai mult minereu decît indicilor de plan l-a avut des- ţ
făşurarea pe o scară mai largă j, Ing. IOAN SABĂU
pînă la data de 1 august o economie mod ritmic şi de bună calitate. în anul 1960. şi cu mai multă eficacitate a în- L şeful E. M. Uricani
de 537 m.p. piele şi 1.698 kg. talpă, Trebuie să subliniem activitatea rod In primele 8 luni ale anului trecerii socialiste. (
din care se pot confecţiona peste plan nică a sindicatului, care, sub condu
aproape 2.000 perechi bocanci. Totoda cerea organizaţiei de partid, a anali acesta colectivul Exploatării mi Comitetele sindicale de secţii La secţia Il-a furnale a Com
tă am obţinut însemnate economii la zat periodic realizările obţinute, a popu binatului siderurgic Hunedoara
pînza pentru căptuşeli, talpă sintetică, Iarizat fruntaşii în producţie şi meto niere Deva a obţinut realizări şi comitetul sindicatului au ut- j lucrează oameni inimoşi. Prin
aţă pentru cusut, precum şi la alte dele de muncă folosite de aceştia, a frumoase în îndeplinirea tuturor mărit ca fiecare consfătuire de tre aceştia se numără şi cei din
materiale. organizat schimburi de experienţă. indicilor de plan. Astfel la mi producţie la grupele sindicale să echipa prim-topitorului Alexan
nereu extras planul a fost reali se desfăşoare la un nivel supe dru Olaru de la furnalul nr. 5.
Pe această cale, în special, noi am Succesele obţinute în cele 7 luni de zat în proporţie de 113,89 Ia su rior, să fie bine organizate, iar In luna august această echipă
reuşit să ne încadrăm în sarcina de muncă, entuziasmul cu care se desfă tă, productivitatea muncii a angajamentele ce se iau de că şi-a depăşit planul cu 2,39 la
reducere a preţului de cost, ba chiar şoară întrecerea socialistă, sînt o che crescut în 7 luni cu 19,6 la sută, tre brigăzile de mineri să fie sută.
mai mult. Astfel, faţă de 142.000 lei zăşie a faptului că vom încheia anul iar la preţul de cost s-au obţi întotdeauna mobilizatoare, fiind
cît era sarcina pe cele 7 luni care au cu o însemnată economie peste plan, nut economii suplimentare în superioare realizărilor medii
trecut, noi am realizat 281.000 lei, adi cu realizări frumoase în îndeplinirea
valoare de 941.000 lei. obţinute în luna precedentă.
La obţinerea acestor însemna-, Ca urmare, în fiecare lună
te realizări a contribuit întregul sau trimestru numărul frunta I í& bmbbbíissí la to le ra te le e a e g a tlv e
colectiv de muncitori, ingineri şi şilor în întrecerea socialistă a
că o economie peste plan de 139.000 tuturor indicilor de producţie. tehnicieni, care sub îndrumarea crescut, apărîrid mereu alte şi în ultima vreme muncitorii ne în această acţiune. Munca < r~ .• Prin reducerea timpului de
lei. organizaţiilor de partid a reuşit alte nume. Nume de mineri şefi de la laminorul de 650 mm. ai însufleţită a întregului colectiv,
maria vadeanu să valorifice din plin rezervele C.S. Hunedoara au acordat o lupta zilnică pentru a cîştiga [ staţionare în reparaţii şi efectua
La încadrarea în sarcina planificată inginer şef Ia fabrica interne, aplicând metode de ex de brigadă c a : Ladislau Ghe- deosebită atenţie economisirii cît mai mult metal au contri rea reparaţiilor de bună calita
de reducere a preţului de cost şi rea de încălţăminte „Ardeleana“ ploatare de mare productivitate za.n, Traian Dioancă, Mircea Bo- metalului. Principala cale pe buit la obţinerea unor succese te, utilizarea integrală a capaci
lizarea de economii peste plan au mai şi ridicind tot mai sus Indicele tar, Petru Botar, Loghin Şina, care s-a mers a fost laminarea de seamă. Şi succesele noastre tăţii autovehiculelor cu încărcă
Alba Iulia Mimiuc Pavel, Nicolae Baţiu, la toleranţe negative. Organi se măsoară în metal, în 21.6 tone tură în ambele sensuri, elimina
' membri de partid, sînt bine cu zaţiile de partid pe schimburi, economisite numai în luna au rea parcursurilor în gol şi a sta
noscuţi de colectivul exploatării gust, prin laminarea la toleran ţionărilor peste timpul prescris
Echipa de turnă noastre* majoritatea dintre ei îndrumate îndeaproape de co ţe negative. Dacă ne gîndim că la încărcări-descărcări, colectivul
tori compusă din disputindu-şi aproape lună de mitetul de partid, au pus în cen fiecare tonă de metal costă autobazei I.R.T.A. Sebeş a reali
tov. Ludovic Co- lună locul de frunte în între trul atenţiei lor această proble mult, avem dreptul să ne mîn-
jan .şi Dani Anton cerea socialistă. drim cu realizările obţinute şi zat în trimestrul II economii de
lucrează !a turnă mă. Aşa se face că întregul co totodată avem obligaţia să mun 113.119 lei. Valoarea economiilor
toria veche a uzi Comitetul sindicatului s-a lectiv de muncă a fost chemat cim mai bine pentru a obţine realizate în luna iulie se ridică
nei „Victoria“ din să-şi aducă aportul ia reuşita noi succese. la peste 12.700 lei. (1. BUDA.
Căian. In luna au- străduit, de asemenea, ca în acestei acţiuni. Au contribuit şef de coloană).
¦uii echipa şi-a totdeauna să găsească cele mai mult şi luminătorii, şi mane- Cum spuneam, s-a evidenţiat
depăşit planul cu bune metode de recompensare şi vranţii, şi maiştrii, şi inginerii. întregul colectiv. Totuşi, eu con o Datorită măsurilor luale
2 la sulă şi a re popularizare a fruntaşilor in în O contrbuţie substanţială a pentru aprovizionarea cu mate
dus rebutul la zero. trecerea socialistă c a : afişare adus-o serviciul de calibrare, sider că dintre toţi, mai bine rialele necesare, colectivul secto
la panoul de onoare, excursii în care a mers în elaborarea cali- rului II al E.M. Uricani a închc
ţară şi străinătate, seri închi brelor profilelor fasonate pe au muncit laminatorii Eugen iat luna august cu u-n frumos
nate fruntaşilor In producţie, principiul toleranţelor negative. succes: toate brigăzile şi-au
premii etc. De asemenea au fost Aceasta avînd în vedere faptul Oniga şi lanis Larbs, manevran- realizat planul de producţie. Tot
organizate schimburi de experi în luna august randamentul pia
enţă care au dus Ia cunoaşterea tul Ioan Jitam şi maistrul Emil nificat îri cadrul sectorului a fost
metodelor de muncă avansate de depăşit cu 0,073 tone pe post.
întreaga masă de muncitori. că laminînd profile la limita Petrică. (V. REBELEANU, inginer).
Pe viitor ne propunem să or negativă, sau cît mai aproape Mai avem însă şi deficienţe o Numărul muncitorilor cali
ganizăm în aşa fel întrecerea so ficaţi la cursurile care au func
cialistă incit ea să contribuie de aceasta, se obţin importante în munca noastră. Aşa, de pildă, ţionat la E-M. Vulcan în ultimii
din plin la realizarea planului doi ani, este de 572. Zilele tre
pe anul în curs, deschizînd în economii de metal fără să se durează încă prea mult schim cute au mai fost calificaţi în
acelaşi timp frumoase perspec urma examenelor susţinute 41 de
tive pentru activitatea ce o vom prejudicieze cu nimic calitatea bările cajelor. Putem însă să artificieri. Alţi 42 de muncitori
depune în anul viitor. urmează acum cursurile de cali
laminatelor. scurtăm acest timp neproductiv
S-au mai luat şi alte măsuri şi ne aflăm deja pe drumul cel
tehnice care au slujit aceluiaşi bun. Avem convingerea că vom
scop. Astfel, un accent deosebit reuşi să scurtăm durata de
s-a pus pe remedierea imedia schimbare a cajelor la o oră, ba
tă şi de bună calitate a defecţiu chiar la şi mai puţin.
FAUR GRAŢIAN nilor la utilaje. Maiştrii de la CONSTANTIN !CRISTEA ficare pentru meseriile de mane- \
întreţinere, Ioan Telman şi Mir manevrant !a laminorul de vranţi-vagoane şi controlori de l
preşedintele comitetului sindicatului cea Lancear, au lucrat cu pasiu- 650 mm. al G. S. Hunedoara gaze. (R. NIGOLAE, tehnician), a
de la E. M. Deva