Page 2 - 1962-09
P. 2
Ç lf. i DRUMUL SOCmiTSMUlUl Nr. 23® 1
l i m e d© v ia ţă , în m e t e o r i i
—*r -*r^ r r-\r-*r- «—»/—•
[ ţ[ Oamenii de ştiinţă de la laboratorul paleontologic al Institutului de 1
cercetări petroliere din Leningrad au descoperit rămăşiţe microscopice de
( origine organică în meteoritul căzut la 18 iunie 1889 pe teritoriul fostei j
( gubernii Herson din Ucraina. j
L. După analiza prafului carbonifer din meteorit şi a tratării lui cu acizi j
1 şi reactivi concentraţi, oamenii de ştiinţă au reuşit să separe originale for- j
[ maţii de felul sporilor, de culoare galben închis şi brună, precum şi rămă- j
) şiţe microscopice dispersate, de origină organică. ţ
r Oamenii de ştiinţă sovietici au constatat că învelişurile sporilor posedă j
; capacitatea uimitoare de a rezista la oscilaţii înalte de temperatură şi pre- 1
; ;... , . [ siune, de a nu fi distruse chiar în condiţiile cele mai nefavorabile. i
m an e i Boris Timofeev, cercetător prjnci pal al laboratorului, a declarat că cer-1
' ceta,rea micropaleontologică a meteoriţilor va lărgi posibilităţile de i'ino- 1 j
tere a vieţii în afara Pămîntului şi va duce la noi descoperiri în astn.bio- j
Cînd ?n« gîndesc la dezvoltarea rurgical al maladiilor vaselor coro logie şi meteoretică. Găsirea de spori poate constitui o dovadă a origini me- ‘
chirurgiei, îmi amintesc de fiecare nare deschide, de asemenea, mari
dată de cele spuse de scriitorul ;i ele pi'of. ALEX. ŞABANOV perspective. Prin anastomoze speciale teoriţilor ca rezultat al dezagregării unor corpuri cosmice de dimensiuni şi I
umanistul sovietic Maxim Gorld, chirurgul branşează pe arterele co
care a fost un mare priten al oa trat vederea şi s-a reuşit chiar să ronare alte vase sanguine. Această mase suficient de mari, pe care a existat viaţă înainte de catastrofă. 1
menilor de ştiinţă: „Trăim într-o se înregistreze la acest cîine curenţi branşare se face pentru obţinerea li
epocă cînd distanţa între imagina biologici din creier. nei derivaţii de arteră coronară as _fuJv
ţia cea mai aprinsă şi realitate sca tupată sau strîmtată. Este adevărat că
de cu o viteză uimitoare“. Rinichi artificial şi această operaţie se alfă încă în sta M inerul a u to m a t
„mîna magică'' diul experimental, dar în curînd ea
Operaţii complicate la plămîni şi va putea fi aplicată clinic. ţ Uzina Se autocamioane I Specialişti din Leningrad an perator. Pentru prelucrarea in-1
inimă, reînviere după moartea cli Aparatul denumit „rinichi artifi l din Jodino (U.R.S.S.), con- ţ creat, o maşină denumită „mi- tregii suprafeţe, maşina modi
nică, hipodermia profundă, înlocui ciali". este cunoscut în lumea în In sfîrşit, trebuie menţionată me ner-automat“. Este vorba de un fică singură direcţia unui jet
rea temporară a inimii şi rinichilor treagă. El înlocuieşte perfect în tim toda de tratare a maladiilor vaselor i. str'uieşte autobasculante Măromonttor cu comandă pro puternic care distruge stratul
cu aparate... In urmă cu cîţiva zeci pul unei operaţii rinichii „scoşi din coronare cu ajutorul unei pompe gram. El va putea lucra într-o de cărbune şi tot singură se de
de ani nici nu se putea visa la aşa circuit“. N u este exclus ca noi per speciale, care trimite sîngele din a- i cU o capacitate de la 27 1 mină de cărbune fără ca pentru plasează în galerie.
ceva. Acum, acestea sini intervenţii fecţionări să permită crearea unui orlă spre inimă prin artere mici, de aceasta să fie nevoie de un o-
pe care chirurgii le fac în nume aparat care, transplantat în organis obicei inactive. [ pînă la 100 de tone. Comanda-program pentru „mi-
roase spitale. mul omului, să înlocuiască pe de !Moisa c e n tra lă die felecorsHinicafüs nerul-automat“ este bazată pe
plin rinichiul bolnav sau care lip in fafa unei b a rie re ... ^ ÎN FOTO: Autobascu- optică. Raza unei surse lumi
inimă din maferiaî plastic seşte. internationale din Berlin noase de mici dimensiuni, mon
N u cred că mă înşel spunînd că | lanţ a „Bel AZ-5270“, care j tată pe Măromorâtor, este re
şi ochi electronic Oamenii de ştiinţă sovietici au problema grefării organelor şi ţe La Berlin se află în curs de construcţie o nouă centrală flectată de suprafaţa galeriei şi
creat ,.un manipulator bio-eleclric“. suturilor deschide cele mai midie | are o capacitate de 40 tone. ) de telecomunicaţii internaţiona Ie. Construcţiile exterioare, e- recepţionată de optica montată
Să luăm de bildă problema înlo Această mină artificială execută co perspective în chirurgie. Medicii se xecutate Intr-un stil modern, au fost terminate. încă în acest şt ea pe maşină. Cînd estr '~°-
cuirii organelor pierdute sau uzate“. menzi pe care omul i le dă în gînd: interesează de mult de grefe. Şi este Explicaţia colorării în an va începe montarea instalaţiilor semiautomate, care vor voie de deplasarea ei, foiV in.
Se poale oare crea şi transplanta apucă un pahar cu apă, strînge firesc: rezolvarea acestei probleme asigura comunicaţii rapide cu toate capitalele ţărilor socialis pulsoare, sub influenţa razei,
in organismul omului un aparat care mîna care i se întinde etc. Creato ar însemna extinderea la nesfîrşit negru a pielei oamenilor te, ca şi ou diferite oraşe din ţările capitaliste printre care dau „o comandă“ şi atunci in
să înlocuiască pe deplin inima, plă- rii acestei proteze minunate vor a- a posibilităţilor medicinii, ar per Copenhaga, Zürich, Viena, Amsterdam, Londra, Paris. Datorită tră în funcţiune partea mobilă
mînii, rinichii, urechile, ochii? Nu cum să înveţe mîna să deosebească mite medicilor să redea sănătatea de rasă neagră acestei centrale, capitala R.D. Germane devine unul din cele a Măromonitorului.
este oare vorba de o utopie? Chi căldura de frig, adică s-o înveţe să multor infirmi şi adeseori să salveze mai importante centre de legătură între Est şi Vest.
rurgia este pe punctul de a face simtă. Pe viitor o proteză de a- bolnavi consideraţi incurabili. Trei dermatologi de la Uni Automatul a fost transmis spre
asemenea operaţii. S-au creat deja cest fel va putea, probabil, să în versitatea Harward, din Boston, Hotărîrea de a se construi o centrală de telecomunicaţii exploatare minelor din bazinul
modele de inimă artificială din ma locuiască perfect o mînă pierdută. Marele om de ştiinţă sovietic acad. (S.U.A.) au reuşit să afle cauza internaţionale la Berlin a fost luată în 1957 la Moscova, de că Kuzneţlc din Siberia de vest. In
terial plastic, care s-au dovedit ab Vladimir Filatov, care a lucrat la pentru care negrii au pielea tre O.S.S. (Organizaţia pentru colaborarea ţărilor socialiste în
solut „viabile“ în cadrul experienţe Bisturiul şi tratarea Odessa, a contribuit în mare măsu neagră. Ei au reuşit să izoleze domeniul poştelor şi telecomunicaţiilor), stabillndu-se ca în ca comparaţie cu mînuirea manua
lor pe animale. Astfel, într-o ex bolilor vaselor coronare ră la rezolvarea problemei trans particulele care joacă un rol im pitala R.D.G. să se creeze un ofI ciu de telecomunicaţii semiau lă cea cu program asigură spo
plantării organelor şi ţesuturilor. El portant în sinteza melaninei — tomate cu străinătatea. rirea productivităţii cu 25 la
perienţă, un cîine a trăit 14 ore cu In ultimii ani chirurgii s-au ocu a fost primul din lume care a pus pigmentul esenţial al omului. sută.
pat de tratarea bolilor vaselor co la punct şi a aplicat cu succes Or, melanină joacă un rol pro Noua centrală va fi dată în folosinţă in 1964. Toate încă
o inimă din material plastic. El ronare. In clinicile chirurgicale so grefarea corneei, ţesut ultrasensibil tector capital: ea este un fel de perile şi sălile din această construcţie în şase etaje, din be1- Aluminiul în arhitectură
al ochiului. Filatov şi elevii săi au umbrelă naturală, fiind produsă ton armat, foarte reuşită din piinct de vedere arhitectonic, vor
mînca, ciulea urechile, căuta să fie intr-o cantitate mult mai mare fi prevăzute cu instalaţii de condiţionare a aerului. In afară de
instalaţiile de telecomunicaţii, noua centrală va adăposti şl o
mîngîiat. Intr-un cuvînt, se purta staţie releu pentru radiodifuziune. Totodată, noua centrală va
asigura şi autoservirea telefonl că automată cu capitalele regiu
ca şi cum ar fi avut în piept o vietice se folosesc diferite metode redat vederea unui număr de peste
inimă adevărată. de tratare a acestor maladii. In cli 5.000 de orbi Metoda lui Filatov la oamenii de rasă neagră. nilor R.D. Germane.
nica Institutului de medicină nr. 1 este acum aplicată nu numai în
Fireşte că există încă o distanţă din Leningrad, condus de prof. Fe- U.R.S.S., ci şi în cîteva alte ţări. ;as= Peninsulă artificială
destul de mare între experienţele dor Ublov, laureat al premiului Le-
făcute pe animale şi operaţiile pe nin, se realizează blocarea retros- Transplantarea organelor este o Nepoţii Iui Lev Tolstoi în Marea Neagră
oameni. Dar ştiinţa progresează a- ternală cu ajutorul novocainei. Ini problemă cu mult mai complexă.
cum cu paşi uriaşi şi clipa cînd ţiatorul acestei metode este prof. A- Vladimir Demihov, şeful laborato Acum 50 de ani s-a înfiinţat Serghei Sergheevici predă la în apropiere de Novorossiisk
chirurgii vor începe să facă opera lexandr Vişinevski, eminent chirurg rului de transplantare a organelor la Moscova Muzeul literar al lui Institutul pentru relaţii inter — 'un mare port la Marea Nea
ţii de acest fel este aproape. sovietic. Pentru tratarea unor mala al Institutului Sklifasovski din Mos L. N. Tolstoi. Printre cei mai naţionale. Este cel mai mare gră — se creează o peninsulă
dii ale rinichilor, medicii sovietici cova, lucrează la aceasta de mulţi frecvenţi vizitatori ai muzeului specialist în traduceri din lim
O altă problemă pe care o exa practică, de exemplu, blocarea lom ani. El a reuşit să realizeze cîteva se află, bineînţeles, cei trei ba engleză. artificială.
minează oamenii de ştiinţă din mul bară cu novocaină. Această blocare operaţii interesante, transplantarea li nepoţi ai marelui scriitor: lila Este numită peninsulă o lar
te ţări este aceea a „vederii arti se practică, de asemenea, în trata nei a doua inimi suplimentare, a Uici, Serghei Sergheevici şi Vla Ea Budapesta se construieş
ficiale“. Oamenii de ştiinţă lucrează mentul hipertoniei, bolilor de ochi, plămînilor şi rinichilor, a unui cap. gă şi imensă estacadă, care pă te o clădire cu 10 etaje desti
la un ochi electronic care va pu de nervi etc. Aceste blocări acţio dimir Ilici, toţi trei fiind cunos trunde în golf pe o distanţă de nată Institutului medical pentru
tea reda orbilor vederea. Este vor nează asupra plexurilor nervoase de Toate aceste operaţii au fost făcute cuţi ca ţiropagandişti pasionaţi 650 ni. în lurgime şi 240 m. în 1 Cercetări ştiinţifice. Frumoasa
ba de o operaţie extrem de deli terminate şi în cele din urmă îm clădire va fi construită în stil
cată: in partea centrală intactă a bunătăţesc starea organelor deser pe clini şi, de cele mai multe ori, ăf operelor lui Tolstoi. lăţime. Estacada este aşezată a- modem şi va avea exteriorul
nervului optic se saturează electrozi vite de aceşti ne-vi. In prezent, Uia Ilici Tolstoi proape în întregime pe o teme
legaţi de un aparat electronic spe animalele au suportat bine transplan lie artificială, pentru care s-au îmbrăcat în aluminiu.
cial. Cîţiva savanţi americani spe Medicii sovietici apreciază foarte tarea diferitelor organe şi au trăit este profesor la facultatea de fi folosit peste 2.000.000 metri cubi
cialişti în vedere artificială au a- mult şi o altă metodă de tratare diva timp după operaţie. lologie din cadrul Universităţii de pămînt. Pentiiu ca peninsula
juns la concluzia că este imposibil chirurgicală a bolilor vaselor coro
să se creeze un „ochi electronic“ şi nare, elaborată şi folosită de prof. Din nefericire, experienţele au de Stat din Moscova, docent al să rîu fie spălată de apă, ea a
consideră că cercetările în această Valeri Kazanski din Moscova, ope dovedit că transplantarea unor or fost înconjurată cu un chei din
direcţie sînt sterile. Totuşi, majori raţia denumită omentopexie. Se sa catedrei de limbi slave, autor al beton, construit din blocuri ma
tatea oamenilor de ştiinţă continuă turează la pericard (membrana care gane ca inima, plămînii, rinichii sau multor manuale şi al dicţiona sive de cîte 80-90 tone.
experienţele. Oamenii de ştiinţă so învăluie muşchiul cardiac capătul rului sîrbo-horvato-rus.
micului epiploon (o cută a perito- membre întregi nu are deocamdată Noua estacadă este calculată
neului) care a fost scos în prealabil decît un efect temporar. La început Vladimir lici este agronom la pentru transbordarca anuală a
din cavitatea abdominală: După o- ţesutul grefat se implantează şi în colhozul din satul Troiţk de Un 1.500.000 tone de diferite măr
peraţie, capătul epiploonulm este gă Moscova, cunoscut de toată furi, cherestea şi maşini. Pe ea
cepe să funcţioneze, dar în general lumea ca un mare admirator al se va construi o cale ferată în
el moare după cîlva timp. Aceasta naturii. lungime de aproximativ 10 kilo
se daloreşle, după părerea oameni metri.
lor de ştiinţă, în special reacţiilor
vietici au făcut un mare pas îna implantat în pericard şi vasele lor organismului provocate de fenomenul
inte în acest domeniu. Ei au reuşit sanguine se unesc. In felul acesta de incompatibilitate biologică a ţe Tuneluri în munfi penfru extragerea apatifei
să creeze în cursul experienţelor pe muşchiul cardiac primeşte o canti suturilor.
ciini un fel de proteză nervoasă. tate suplimentară de sînge care com Dacă ştiinţa reuşeşte să treacă a- IN FOTO : iHa Ilici şi Vladi Oamenii de ştiinţă şi îngrăşăminte minerale. vor circula trenuri care
mir Ilici în prezidiumul adunării inginerii sovietici au Inginerii au propus să vor transporta piatra ex
„Grefele“ de electrozi în nervul op pensează randamentul insuficient al ceastă barieră de incompatibilitate consacrate celei de-a 50-a ani propus o soluţie îndrăz trasă.
versări a Muzeului literar al lui neaţă în problema folo se taie talpa munţilor
tic al unui cîine au fost de asemenea arterelor coronare. biologică, problema transplantării or Lev Tolstoi. sirii cit mai depline a prin nişte tuneluri ori La poalele munţilor
bogăţiilor munţilor Ras- zontale, iar apoi „să se Rasvumciorr, pe toată
concludente, căci animalul şi-a pas O altă metodă de tratament chi ganelor va fi rezolvată. vumciorr din peninsula găurească“ munţii în di lungimea lor, au şi fost
Kota, a căror parte su recţia verticală — de la
te fam ilia zim brilor practicării raţionale a păşuna- Din cele două exemplare de perioară este formată în vîrf la baza lor. In felul săpate tuneluri orizon
tulul şi a unei îngrijiri cit mai zimbri aduşi din R.P. Polonă întregime din apatită — acesta se vor forma niş
chibzuite. în toamna anului 1958, iată că ‘o materie primă preţioa te rostogoale prin care tale pe o distanţă de 7
avem acum, la mijlocul anului să pentru producţia de va curge minereul. Jos, km. In prezent se lu
•Această mică rezervaţie de 10 1962 5 capete. Podarek de 9 ani, în tunelurile orizontale,
ha. este amplasată în mijlocul Polonka de 11 ani, Romanek de crează la forarea puţu
unei rezervaţii mult mai mari trei ani, Retezat de un an şi rilor verticale.
de circa 700 ha. împrejmuită cu Rodica de cîteva luni).
în rezervaţia de la gard de slrmă împletită, de Plămîni artificiali
stîipi de stejar, populată cu Preocuparea I. F. Haţeg este
Numai în decursul ultimelor pul este mai înalt la umeri şi tărîrile luate au rămas nereali- cerbi lopătari. de a le asigura o îngrijire şi In Cehoslovacia au fost confecţionaţi plămîni artificiali care perinitu me
veacuri, alături de unele plante, acoperit cu păr lung pe cap şi zate în ţările capitaliste. hrănire corespunzătoare în ve dicilor să prelungească pînă la 30 minute durata unei operaţii de iiMr
din ţara noastră au dispărut li Rezervaţia este amplasată pe derea îmbunătăţirii tot mai ra
nele animale ca: bourul, strămo gît. R.P. Polonă, a rezolvat prac teren forestier, suprafaţa ei fiind pide şi de menţinere a sănătă Cţu plămînii artificali existenţi pînă în prezent, inima putea fi operai-
şul vitelor noastre cornute, In ţara noastră zimbrul a dis tic problema creşterii atente a populată cu arborete de stejar, ţii şi vlgurozităţii acestui ani numai timp de cîteva minute.
marmota de clmp ca şi cea de efectivului acestui animal, care împoienită, bogată în vegetaţie mal.
munte, asociată populaţiei de părut mult mai tiran decît din a ajuns astăzi la peste 70 exem ierbacee şi arbustivă, la altitu Noul aparat va fi încercat în prezenţa unor medici străini la spita
capre negre, berbecul sau cas multe ţări europene, populînd, plare. dinea de 300—400 m. In mijlo Se urmăreşte în acelaşi timp lul din oraşul Gradec Kralove (Cehia de est), care este unul din centrele
torul ce popula apele Banatului, în mod natural, munţii Bîrgău- cul ei, lingă rezervaţia de zim crearea unei alte rezervaţii de celor mai reuşite tratamente ale maladiilor de inimă.
tarpanul, strămoş al calului lui şi ai Bucovinei, pînă în se Cea mai mare crescătorie se bri, se află o casă de vînătoare. 10 ha., în apropierea celei exis
moldovean, diferite antilope cu colul XVIII. Urmele din mlaş află la Puscza Bialoweja apoi în O rs©yă maşSsiă d© c a lc u l
botul lat (saiga) şi altele. tinile de turbă sînt mărturia de codrul Nipolomicki, Smardze- Zimbrii sînt hrăniţi, în afară tente, corespunzătoare creşterii
necontestat a existenţei acestui vview, Puscza Morekca şi altele, de hrana naturală, cu sfeclă, Cercetarea proprietăţilor unui avion de ea rezolvă peste 50 ecuaţii. Astfel,
Aceeaşi situaţie se prezintă şi animal pe aceste meleaguri. revenind în medie cîte 4—5 ha. cartofi, ovăz strivit, tărîţe, u lu numerice a acestui animal rar, este un lucru extrem de complicat. în cîteva ore, constructorii dispun de
pe plan mondial. După o statis Cauzele micşorării relativ rapide de zimbru. Intre 1948—1956 s-au ială de porumb şi orz precumi şi Pentru încercarea unui model de doi datele pe care înainte le aşteptau cî-
tică prezentată la conferinţa in a numărului de exemplare, care trimis în străinătate din aceste hrană minerală ’(sare). Iarna li precum şi aducerea unor femele metri într-un tub aerodinamic sînt ne teva săptămîni. întocmirea programu
ternaţională de ocrotirea natu le-au împins pe calea dispari rezervaţii 38 zimbri, avîndu-se se dă fin. cesare zeci şi chiar sute de măsură lui maşinii durează 2-3 minute şi acest
rii, ţinută la Basel (1947), în ţiei din fauna globului, trebuie în vedere sporul anual de 20— din R.P. Polonă sau U.R.S.S. tori. Datele obţinute, şi acestea sînt lucru poate fi făcut de un om cu stu
Ultimii 2000 ani au dispărut 106 găsite în lupta veche a omului, 35 exemplare. In primăvara anului 1959 s-a zeci de mii. trebuie apoi prelucrate. dii medii. Maşina operează numai cu
mamifere din care 71 specii nu pentru exploatarea şi folosirea născut viţelul numit Romanek, pentru a se asigura un raport La această problemă, folosind maşini cifre din sistemul zecimal. Ea efec
mai în secolul trecut, iar alte resurselor naturale. Totul a Succese însemnate în ceea ce electronice de calculat, lucrau deobicei tuează operaţiuni atît cu toleranţe ne
600 specii de animale sînt pe culminat în epoca dezvoltării ca priveşte mărirea numărului de în aprilie 1961 viţelul Retezat, corespunzător între sexe. circa cinci săptămîni un colectiv de gative cit şi pozitive cu o mare pre
cale de dispariţie. Printre a- pitalismului sub devastarea ne zimbri s-a obţinut şi în U.R.S.SL, 15 oameni, iar constructorii trebuiau cizie.
cestea se numără şi zimbrul. A- cruţătoare a pădurilor pentru în rezervaţiile din Crlmeea, iar în mai 1962 s-a născut vi-: Sute de vizitatori admiră a- să aştepte rezultatele.
cest mamifer deosebit de mare lărgirea suprafeţelor agricole şi Ca.ucaz, Belovejskaia şi mai a- ţica Rodiea. Maşina matematică de modela ’ i
şi puternic care rătăcea săl păşunilor, precum şi cu secătui les in Prloksko-terasnîi Zapo- cest animal pierdut de cîteva Lucrătorii Institutului de cercetări o maşină unică în felul ei. Ea est^
batic In număr mare pînă nu rea nemiloasă a bogăţiilor na vednik, unde, după datele so aeronautice de la Letnany (R. S. Ge- rezultatul unei munci susţinute de trei
prea de mult pe întinsele su turale. RăizbOaiele pustiitoare ah cietăţii internaţionale de pro secole şi readus la viaţă. hoslovacă) au construit o nouă ma ani de zile a unui colectiv de ingineri
prafeţe din Europa sau Ameri fost de asemenea o cauză im tecţia zimbrului, în 1955 numă şină denumită maşină matematică de şi proiectanţi. Pentru construirea ei a
ca de Nord a dispărut din multe portantă a micşorării număru rul lor se ridica la 48 capete Ing, FACOB TRAIAN modelat pentru tuburile aerodinamice. fost nevoie de 12.000 metri de cablu
ţări; mai păstrîndu-se doar a- lui unor animale sălbatice. zimbri puri, fără a socoti şl Noua maşină care a fost deja expe care au format mii de legături, de
crotit în cîteva rezervaţii din hibrizii. Pm lmP ml fmg X ' " - y-'i rimentată funcţionează cîte 10 ore pe un mare număr de lămpi electronice
R.P. Polonă, U.R.S.S. şi S.U.A. Situaţia cea mai critică a a- xi-x-x-xvx-:x-xx<*:wxvx-x<<<vx;v:•x-x->x<««vvX‘X zi, continuu şi fără erori, cu o viteză etc. Pe baza altor parametri ea pon'e
cestui animal a fost în timpul In toamna anului 1958, ţara de circa 300 de ori mai mare decît
Zimbrul sau bizonul este un şi după primul război mondial, noastră a primit din rezervaţia ••:•;• ¦¦•'••?•¦•¦•/.v.'-x-XvXvX-xw-XvXvX-Xv: fi folosită în metalurgie. In viitor ea
mamifer înrudit cu antilopa a- cînd în toată lumea n-au mal Bialoweja, doi zimbri (Poda/rek •: . .. ••x x':.-<.: • •; maşinile folosite înainte. In 15 secun
merlcană, gazela, capra neagră, rămas decît 53 de zimbri răs- şl Polonka, în virstă de 5 şi res , s *>. v ^ ^ *> , < ţi. va putea fi folosită şi în economie.
bivolul, boul domestic, muflonuil pîndlţl în cea mai mare parte pectiv 7 ani), care au fost in
troduşi In rezervaţia special ă- Prima fem eie — pilot al unui avion cu react!
european etc. Se cunosc trei în grădinile zoologice şl unde menajată din pădurea Sluvuţ
subspecii avînd numirea locuri nu se reproduceau decît foarte (la 7 km. de Haţeg). jvV'V'.
lor unde au supravieţuit: zimbrul slab sau deloc.
de Bialoweja, zimbrul de Cau- La început aceştia au fost ţi jJ L » Liubov Ulanova drul flotei aeriene trerupere in ca-
caz şi bizonul american. După 1921 U.R.S.S. a început nuţi într-o rezervaţie de 10 ha. f»mmi yi: i' l »„ . — ptima femeie civile 2.500.000 km. dml flotei aeriene
lucrările de refacere a stocului împrejmuită cu scînduTă, rigle din lume care pi Ulanova a îndră civile a U.R.S.S.
Zimbrul are o greutate de de zimbri. Societatea internaţio şi stîlpl de stejar. j. lotează un avion git aviaţia încă
cÎTOa 1.000 de kg., coarne mici din copilărie. A Pilotînd un avi
în comparaţie ou corpul său vo nală pentru protecţia zimbru Această rezervaţie a fost îm v foMmi" « capul tjmMti $0 simM Sin rm m § a flatty- cu reacţie pentru absolvit şcoala de on „IL-18“ cu 110
lui a pus problema creării unor părţită apoi în două, revenind transportul călă aviaţie in anul locuri, Liubov 17-
luminos, înkfr.epjtaţe in sus. Cor centre de creştere şi reproducere elte5_ha.de îiecare,.pentra a se torilor, a parcurs 1940 şi de atunci lanova face curse
In cel 22 de ani
a zipibrlîor dar. multe din h,o- jp.ntea aplica rotaţia in .vederea « lucrat fără în regulate Intre Ri
de sprvtei in ca ga şt Kiev.
I/WWVVVV\WvVWWVyyYyWVVV\WVWVWVWVV\ N/VVWn.
