Page 20 - 1962-09
P. 20
pap. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 239 6
«asxWiUiîayvf3m&rpmaitmiswz3>M!K**>mmvmMm>mimmm
ULTIMELE Ş T I R I ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T I R I „Să, frie lîeSakk&l n ein tia-saat
coi«Biiali$mani !“
ADDIS-ABEBA 7 (Agerpres). regimul rasist al lui Welensky
„Cerem să se acorde grabnic in Federaţia Rhodesiei şi Nyass-
independenţă fraţilor noştri din landuLui.
Comitetul celor 18 state pentru No! uneltiri americane ’Africa şi din alte părţi ale lu „Declaraţiile Angliei şi ale al
mii care se mai găsesc încă sub tor puteri coloniale, scrie mai
dezarmare şi-a întrerupt lucrările împotriva Cubei dominaţia colonialiştilor“, scrie departe ziarul etiopian, care sus
cotidianul „Voice of Ethiopia“ ţin că popoarele africane nu ar
WASHINGTON (Agerpres). — blicanul Graig Hosmer, membru al intr-un articol redacţional inti fi chipurile pregătite încă pen
tulat „Să fie lichidat neîntârziat tru a primi independenţa, repre
TASS transmite: Camerei Reprezentanţilor din partea zintă cea mai clară mărturie a
colonialismul“.
GENEVA 7 (Agerpres). privire la interzicerea şi lichidarea sare dc a rezolva o dată pentru tot Statele Unite au cerut „neoficial“ statului California, că Statele Unite Milioane de africani din Africa faptului că aceste ţări tind să-şi,
In şedinţa din 7 septembrie a Co armei nucleare şi a tuturor celorlalte deauna problema încetării experienţe
mitetului celor 18 state pentru dezar arme de exterminare în masă. lor nucleare cu instituirea unui con centrală şi de răsărit, subliniază menţină dominaţia în Africa, în-
mare — ultima şedinţă înainte de în trol riguros asupra respectării de că ziarul, gem încă sub dominaţia
trerupere, şeful delegaţiei U.R.S.S., V. In cursul tratativelor, reprezentanţii tre state a obligaţiilor asumate prin colonialiştilor. Un exemplu viu cercînd să amine rezolvarea pro
V. Kuzncţov, a făcut bilanţul lucră ţărilor neutre care participă Ia lucră folosirea mijloacelor naţionale dc de în această direcţie 11 constituie
rilor comitetului şi a expus conside rile comitetului, după cum a subliniat tectare a exploziilor nucleare. Uniu blemei coloniale“.
rentele delegaţiei sovietice în legătu cu satisfacţie V. V. Kuzneţov, au spri nea Sovietică este gata sa încheie pe
ră cu divergenţele ivite în comitet şi jinit necesitatea lichidării totale a ar această bază fără nici o nmînarc un ţărilor laiino-americanc membre ale trebuie să instituie imediat blocada
cu modalitatea de a se găsi o cît mai mei nucleare, s-au pronunţat pentru acord cu privire la interzicerea tutu
grabnică soluţionare practică a pro înfăptuirea chiar de la începutul pro ror experienţelor cu arma nucleară. organizaţiei Statelor Americane să par deplină a Cubei. Navele flotei maritime
blemei dezarmării. Amintind că cesului dezarmării a unor acţiuni în J o sh u a NROfflO: deticipe în septembrie Ia o conferinţă militare americane, a spus Hosmer, tre
Adunarea Generală a Organizaţiei Na drăzneţe îndreptate spre lichidarea Puterile occidentale nu sînt dc a- sud
ţiunilor Unite a încredinţat Comitetu primejdiei războiului nuclear. Aceste cord să ia ca bază pentru tratative specială a miniştrilor afacerilor ex buie să oprească toate navele comer
lui celor 18 un mandat clar şi pre ţări, care nu fac parte din blocuri propunerile dc compromis cu privire „P o p o ru l Rhodesiei
cis, şi anume să ajungă cît mai cu- militare, nu caută, aşa cum declară la încetarea experienţelor cu arma nu
rînd la un acord cu privire la de ele însele, neutralitate între război şi cleară prezentate în comitet dc cele terne pentru discutarea problemei apli ciale care se îndreaptă spre Cuba şi v r e a lib e r ta te şi o va o b fin e “
zarmarea generală şi totală sub pace, ci caută să contribuie la victo opt state neutre la 16 aprilie 1962 şi cării de noi sancţiuni împotriva , Cu să le silească să arunce peste bord
un eficient control intemaţoinal, ria păcii asupra războiului. care dau o soluţie bună pentru re
V. V. Kuzneţov a arătat ca după şase zolvarea acestei probleme. bei. Potrivit relatărilor presei, aceas toate încărcăturile care nu convin DAR-ES-SALAM 7 (Agerpres). Nkomo a arătat că populaţia
lvni de activitate in care timp comi Trebuie sa constatăm însă că re tă propunere, confirmată de reprezen S.U.A. sau să aducă aceste încărcă africană din Rhodesia de sud
tetul s-a întrunit de mai bine de 80 prezentanţii puterilor occidentale, şi De puterile occidentale, şi numai dc tanţii Departamentului de Stat a fost Poporul Rhodesiei de sud nu recunoaşte constituţia care i-a
de ori în şedinţe plenare, au activat în primul rînd ai Statelor Unite ale cic, depinde şi posibilitatea realizării făcută de secretarul de Stat al S.U.A., turi în porturile americane. vrea libertate şi o va obţine, a fost impusă de Anglia şi pen
şi organele sale auxiliare — comite Americii, au adoptat la tratative o unui acord parţial cu privire la înce D. Rusk în timpul întîlnirii din 5 declarat Joshua Nkomo, preşe tru care au votat doar 40.000
tul plenar şi subcomitetul celor trei altă poziţie. tarea experienţelor, care să prevadă septembrie la Consiliul O.S.A. cu re •k dintele Uniunii Poporului afri de europeni, care locuiesc aici.
pentru încetarea experienţelor cu ar interzicerea experienţelor cu arma nu prezentanţii tarilor latino-americane. can Zimbabwe, la o conferinţă Poporul Rhodesiei de sud cere
me nucleare, din păcate s-a realizat Linia puterilor occidentale pentru cleară în atmosferă, în Cosmos şi sub D. Rusk a cerut ambasadorilor latino- CIUDAD DE MEXICO 7 (Agerpres). de presă care a avut loc la Dar-
prea puţin. A fost elaborat un pream obţinerea unor avantaje militare uni apă, urmlnd ca tratativele cu privire americanî să aducă această „invitaţie“ Ambasada Cubei din Mexic a dat Es-Salam (Tanganica). adoptarea unei noi constituţii
bul al tratatului cu privire la dezar laterale faţă de Uniunea Sovietică şi-a la încetarea experienţelor subterane să la cunoştinţa guvernelor lor şi să-i publicităţii o, declaraţie în care se bazate pe principiul „un om —
marea generală şi totală, s-a căzut de găsit expresia şi în propunerile pri fie continuate şi ca statele să-şi asu dea un răspuns cît se poate dc neîn- spune că mercenarii Pentagonului se In prezent situaţia din ţara un vot“.
acord asupra unor prevederi cu ca- vitoare Ia control, in acelaşi timp, me obligaţia de a nu efectua experien tîrziat pregătesc să declanşeze o nouă agre noastră, a spus Nkomo, este
Leter cu totul general, care nu sta- guvernul sovietic, pronunţîndu-se con ţe subterane in perioada tratativelor. Joshua Nkomo se află în vi
lesc încă felul în care trebuie înfăp secvent pentru stabilirea controlului in Presa subliniază că Statele Unite au siune împotriva Republicii Cuba de la extrem de încordată şi de acest zită la Dar-Es-Salam pentru a
tuită în mod practic dezarmarea gc- ternaţional eficient asupra tuturor mă Amintind că în curînd problema de folosit ca pretext pentru cererea lor re bazele lor din Guatemala, Nicaragua, discuta cu liderii Uniunii afri
jrală şi totală. Principalele proble- surilor privitoare la dezarmare, obiec zarmării generale şi totale şi problema centele măsuri luate dc guvernul Cu Panama, ITaiti şi Republica Domini lucru este vinovat guvernul cane naţionale din Tanganica
tează cu hotărire împotriva oricăror încetării experienţelor cu arma nuclea bei pentru întărirea capacităţii sale de situaţia care s-a creat in Rho
fundamentale ale dezarmării ră- încercări dc a impune controlul asu ră vor fi examinate la cea de-a 17-a cană. In declaraţie se subliniază că Whitehead care reprezintă mi
jîn însă nerezolvate, iar poziţiile par pra armamentelor inclusiv sub forma sesiune a Adunării Generale a Or
ilor în aceste probleme nu s-au a- inspecţiei zonale prin sondaj. ganizaţiei Naţiunilor Unite, şeful de de la baza militară americană din noritatea europeană în Rhode
propiat. Trebuie să remarcăm că nu ne legaţiei sovietice şi-a exprimat spe Guantanamo situată pe teritoriul Cu
aflăm astăzi mai aproape de un a- Şeful delegaţiei U.R.S.S. a arătat ranţa că discutarea problemelor dezar
cord cu privire la dezarmarea generala în continuare că la tratative, în ciu mării de către cel mai înalt şi re bei, au fost evacuate familiile milita
şi totală decît în ziua cînd au înce da tuturor eforturilor statelor iubi prezentativ for internaţional va aduce
put tratativele. toare de pace, n-a putut fi urnită din un folos concret şi va da un nou apărare. rilor. Manevrele mixte ale forţelor ar sia de sud. desia de sud.
loc nici rezolvarea problemei interzi impuls glodurilor şi faptelor partici
Proiectul sovietic de tratat cu pri cerii experienţelor cu arma nucleară. panţilor la tratativele din Comitetul între timp în congres continuă să mate ale S.U.A. şi ale unor ţări Iati-
vire la dezarmarea generală şi totala Aceste eforturi continuă să se spul celor ÎS.
sub un strict control internaţional cu bere lovindu-se dc poziţia rigidă a se audă chemări isterice la „acţiuni no-americane oare au ioc în Honduras,
prinde prevederi clare şi precise cu S.U.A. şi Marii Britanii. In prezent, a A luat apoi cuvîntul reprezentantul
R.P. Romînc, Mircea Maliţa, adjunct imediate“ împotriva Cubei. Un exem sînt apreciate în această declaraţie ® P E S C U R T « PE SCURT
spus el, există toate condiţiile nece al Ministrului afacerilor externe. plu grăitor în această ordine dc idei drept „un preludiu al unei noi tenta
îl constituie declaraţia făcută dc repu- tive de intervenţie împotriva Cubei". GAGRA La 7 septembrie, Nikita lui pentru 'Afacerile Externe al Came
Serghcevici Hruşciov, preşedintele Con rei populare a ll.D. Germane şi Con
Popoarele Americii Latine protestează siliului dc Miniştri al U.R.S.S., cart siliului ştiin(ific al Ministerului A fa
se află la Gagra la odihnă, s-a în- cerilor Externe al R.D. Germane, con
împotriva provocărilor imperialiste tîlnit cu cunoscutul poet american Ro- sacrată discutării problemelor legate
fa ţă de Cuba bert Frost, care vizitează Uniunea So dc acţiunile agresive săvîrşite din Ber
vietică, şi a avut cu acesta o căldu linul occidental şi din R.F. Germană
roasă convorbire. la frontiera cu R.D. Germană .
Cuvîntarea tovarăşului Ai. Maliţa Brazilia fie gata în orice moment pentru a da MOSCOVA. La 7 septembrie, o de N E W YORK. Potrivit agenţiei As
o ripostă celor care vqr cuteza să în legaţie a Sovietului Suprem al U.R.S.S. sociated Press, la 6 septembrie, la
Reprezentantul R.P. Romîne, a sub dovadă mai bună pentru aceasta decit tatea obiectivă de a se ajunge la un RIO DE JANEIRO 7 (Agerpres) .— calce suveranitatea Gubei. a plecat în Bolivia, înlr-o vizită de Cape Canaveral, pentru a doua oară
liniat că datoria membrilor Comite poziţia delegaţiilor occidentale cu pri asemenea acord, posibilitate reflectată Acţiunile în apărarea revoluţiei cu. răspuns. Parlamentarii Boliviei au vi în cursul acestei luni. a eşuat lan
tului pentru dezarmare ente ca după vire la ceea ce constituie esenţialul în propunerile sovietice din 28 noiem bane, împotriva provocărilor imperia La Sape, (statul Paraiba) a avut Ioc zitat Uniunea Sovietică anul trecut. sarea unei rachete balistice „Polaris
şase luni de activitate să analizeze problemei: necesitatea de a elimina brie 1961 şi in Memorandumul celor liştilor americani, capătă în prezent o un miting de solidaritate cu Cuba la >1-3“.
dacă au fost folosite toate mijloacele pericolul războiului nuclear încă în opt state neutre înaintat conferinţei la amploare din ce în ce mai mare în care au participat 4.000 de ţărani. MOSCOVA Ahmed El Şukeiry, mi
pentru a tace să progreseze elaborarea prima etapă a dezarmării. In timp ce 16 aprilie 1962. „Delegaţia romînă — Brazilia. Peste 10.000 de persoane an nistru de stat, reprezentantul perma TUNIS. Ploile torenţiale caic s-au
tratatului de dezarmare generală şi to delegaţiile ţârilor socialiste — a con a spus vorbitorul — acţioiiînd pe baza participat la mitingul dc solidaritate In numele Ligii Ţăranilor din Bra nent al A robiei Saudite Ia O.N.U., abătut asupra nordului Tunisiei conti
tală. „Delegaţia romînă, împreună cu tinuat vorbitorul — au răspuns prin instrucţiunilor guvernului său, a cărui cu Cuba care a avut Ioc la Gampin- zilia, Juliao a adresat primului mi intr-un intervin acordat la 0 septem nuă, provocînd mari inundaţii. După
celelalte delegaţii ale ţărilor socialiste propunerile lor acestei aspiraţii vitale politică reflectă cele mai profunde as Granae (statul Paraiba). Deputatul nistru al Cubei, Fidel Castro. o tele brie la hotelul „Sovetskaia“ reprezen cum anunţă agenţiile de presă, nu
— a subliniat vorbitorul — a sprijinii a tuturor popoarelor, delegaţiile oc piraţii de pace ale poporului romin, Francisco Juliao, preşedintele Ligii Ţă gramă în care condamnă cu hotă tanţilor presei s-a pronunţat pentru ca meroase case s-au prăbuşit iar nume„
măsurile realiste şi eficace întruchipate cidentale refuză să accepte asemenea doreşte sâ declare că este gata să ranilor, care a luai cuvîntul la mi rire bombardarea Gubei de călre două una din sesiunile Adunării Generale roase persoane sînt date dispărute.
în proiectul sovietic de tratat, nepre- măsuri, tinzind astfel la permanenti sprijine orice propuneri constructive ting, a declarat: „Yankeii vor să nave înarmate. a O.N.U. să aibă loc la Moscova.
cupelindu-şi eforturile pentru a pro zarea pericolului nuclear în fot cursul ducînd la un acord eficient. Noi conti atace Cuba. Noi insă vom apăra prin Pentru eliberarea
mova cauza dezarmării generale Şi procesului de dezarmare şi chiar după nuăm sâ credem în posibilitatea ajun toate mijloacele poporul frate“. „Apă S a lv a d o r MOSCOVA. Răspurnind invitaţiei imediată a iui Ântoine
totale. Sîntem bucuroşi — a adăugat desăvîrşirea lui. gerii la un acord în problemele impor rarea revoluţiei cubane, a spus el, Uniunii Compozitorilor din U.R.S.S.,
el — să subliniem contribuţia pozitivă tante pe care le avem în faţă. In acest înseamnă apărarea întregii Antenei La- SAN SALVADOR 7 (Agerpres). - la 21 septembrie va sosi în Uniunea Gizenga
a celor opt ţări neutre reprezentate Reprezentantul R.P. Romîne a ară scop este de dorit ca guvernele occi fine, care este supusă jafului din par in Salvador se desfăşoară o campa Sovietică. într-o vizită de trei săp-
aici“. tat în continuare că datorită preten dentale sâ asculte de glasul raţiunii, tea imperialismului american. între nie de protest împotriva provocărilor lămîni, Igor Stravinski. care nu şi-a
ţiilor ne justificate ale puterilor occi să-şi schimbe poziţia şi sâ abordeze gul continent frebuie să apere Cuba“. Imperialiste faţă de Republica Cuba. mai văzut patria dc aproape oO de
Referiudu-se în continuare la pozi tratativele într-un spirit nou, in spiri Juliao a cerut poporului brazilian sâ La această campanie parlicipă organi ani. In timpul vizitei sale. la Mos
dentale nu s-a putui realiza un acord tul corespunzător sarcinii de a crea o zaţiile democratice din ţară prntre care
ţia obstrucţionistă a puterilor occiden lume eliberată de războaie“. 140 de ani de la „Avangarda tineretului din Salvador“,
nici in problema încetării experienţelor care face parte din „Frontul unit al
tale, M. Maliţa a declarat : „Nu există acţiunii revoluţionare“.
cu arme nucleare, deşi există posibil!- După cum relatează din San Salva
proclamarea înde fiendersfes dor corespondentul agenţiei Prensa cova ji Leningrad vor aven loc con BAGDAD 7 (Agerpres). —
Brazii şei Latina, participanţii la campanie au certe ale căror programe vor fi al Intr-un mesaj în care se cere elibe
afişat pe străzile capitalei manifeste cătuite din creaţii ale renumitului com rarea imediată a lui Gizenga adresai
1UO DE JANEIRO 7 (Agerpres). care condamnă atacurile antieubaiic ale secretarului general provizoriu al
La 7 septembrie se împlinesc 140 imperialiştilor şi mercenarilor lor şi în pozitor. O.N.U., de către Consiliul naţional al
de ani dc la Proclamarea independen special bombardarea Havanei de către partizanilor păcii din Irak se spune:
tei Braziliei Sub lozinca „Indepen contrarevoluţionarii cubani sosiţi pe BERLIN. La 6 septembrie a avut loc „In numele poporului irakian care a
dentă sau moarte'' patrioţii brazilieni
au pus capăt dominaţiei de "00 de ani nave din Statele Unite ale Americii. la Berlin şedinţa comună a Comitetu fost ţinut în lanţurile imperialismului
a colonialiştilor portughezi.
I aproape 50 de ani, în numele tuturor
Poporul brazilian întimpină sărbă acelora cărora Ie e scumpă pacea, şi
toarea sa naţională în luptă pentru a-
sigurarea independentei economice a Situaţia politică din Argentina ei alcătuiesc majoritatea, adresăm
ţării, pentru înlăturarea dominaţiei mo acest mesaj d-Iuj U Thant în semn de
nopolurilor imperialiste în viaţa eco
nomică a acestei mari ţări. se agravează protest împotriva activităţii submina-
toare a imperialismului mondial în
In această direcţie au fost adoptate
In continuare delegatul cehoslovac semnul colaborării al năzuinţei, celor puteri pentru încetarea experienţelor o serie de măsuri importante. Lupta BUENOS AIRCS 7 (Agerpres). - şa o nouă criză ale cărei efecte vor fi frunte cu S.U.A., împotriva planului
J ITajek şi delegatul Bulgariei M. Ta- două părţi de a căuta soluţii reci nucleare va avea loc miercuri 12 sep forţelor democratice naţionale a dus la Agenţia Reuter relatează că la 6 imprevizibile . Potrivit agenţiei Reu de a-I extermina pc liderul poporului
rabanov au constatat cu regret în cu- proc acceptabile. tembrie. crearea monopolului petrolier de stat, septembrie guvernul argentinian a ho- ter, în capitala ţârii circulă zvonuri congolez Antoine Gizenga, cerem eli
vîntările lor lipsa aproape totală a la naţionalizarea explorării şi extrac tărît dizolvarea Congresului ţârii şi fi berarea lui din închisoare“.
unui progres în lucrările comitetului. Dar în cuvîntarea reprezentantului Inchizînd şedinţa, preşedintele R. ţiei materiei prime atomice, la adop xarea noilor alegeri pentru posturile de în legătură cil „o iminentă lovitură de
S.U.A., A. Dean a ieşit la iveală din Edberg a declarat că următoarea şe tarea legii cu privire la reducerea preşedinte şi vicepreşedinte, guverna Mesajul propune ca problema sal
Reprezentanţii ţărilor neutre A. Lall nou în mod clar aceeaşi deosebire din dinţă a Comitetului celor 18 va avea transferului profilurilor din străină stat militară care ar urma să instituie vării lui Gizenga să fie discutată in
(India), A. Alcmayehou (Etiopia) şi R. tre declaraţiile delegaţiei S.U.A. şi po loc, după întrerupere, la 12 noiembrie tate şi la controlul sever al capitalu tori federali şi a membrilor noului Adunarea Generală.
ziţia ci concretă faţă de problemele lui străin. o dictatură personală în ţară".
Edberg (Suedia) refcrindu-sc la pers dezarmării care putea fi observată în ora 10 dimineaţa, dacă nu vor sur
tot cursul lucrărilor comitetului. Congres, la data de 27 octombrie 1963.
pectivele dc viitor ale lucrărilor co veni schimbări în conformitate cu pro
In şedinţă s-a anunţat că următoa Această măsură anticonstituţională, Urmările unor calcule greşite
mitetului, au subliniat în mod deosebit rea şedinţă a subcomitetului celor trei cedura adoptată dc comitet în aceas efectuată dc cabinetul preşedintelui
necesitatea ca ele să se desfăşoare sub tă problemă. Guido, a fost anunţată încă cu cîteva
luni în urmă, la puţin timp după lo — Un articol (Un „New York Times“ —
vitura de stat împotriva preşedintelui
Frondizi, cînd Congresul se opusese N E W YORK 7 (Agerpres). in cîteva zile sau cel mult săptămini.
oricărei lovituri de forţă din partea Intr-un editorial consacrat ultimei Realitatea însă — arată „New York
Cronica evenimentelor săplămînii „U-2“ a pătruns la 30 august în spa militarilor. experienţe efectuate dc S.U.A. la mare ‘Times“ — a fost. în mod dramatic
ţiul aerian al Uniunii Sovietice în Se ştie că, după ultimele alegeri par altitudine in regiunea insulei Jolmston, diferită. Comisia pentru energic ato
Extremul Orient, şi a apreciat ca în- lamentare, care s-au soldat cu înlrin- ziarul „Netti York Times“, după cc mică a S.U.A. şi Pentagonul, au a-
trutotul îndreptăţit protestul adresat gerea forţelor reacţionare, acestea au încearcă să explice că explozia ar f i fost nunţal acum cu radiaţiile produse ca
Axa Bonn — Paris pria sa soartă ca şi pentru pacea Eu septembrie la Londra asupra „foloase de guvernul U.R.S.S. guvernului S.U.A. încercat să paralizeze activitatea Con necesară din punct de vedere militar, urmare a exploziei din iulie au crescut
ropei impunerea netă de către Bonn lor“ aderării la Piaţa comună, ea s-a Graba cu care guvernul american a gresului, au exercitat puternice pre subliniază din nou efectele ei negative cu mult mai mult. decît se anticipase,
Prezenţa generalului dc Gaulle în a propriei sale orientări politice a- caracterizat printr-o nemulţumire ge siuni împotriva guvernului, şi aşa asupra posibilităţilor dc cercetare a şi că s-ar putea ca ele să persiste mai
Germania occidentală — prima vizi gresive alianţei vest-curopenc şi în ul nerală. După ce liderii realişti ai par căutat să se disculpe pentru acest act slab şi dezbinat, şi au urzit neconte spaţiului cosmic, cjccte recunoscute de mulţi ani. Dc asemenea — arată zia
tă oficială a unui şef de stat francez timă instanţă întregului N.A.T.O.. „Se tidului laburist şi Congresul sindica agresiv şi repetarea angajamentului dc nit comploturi militare. altfel şi de oficialităţile americane. rul — această creştere a radiaţiilor în
pe pămînt german (Napoleon al III- parc, remarca „L’Humanité“, că este telor britanice s-au pronunţat împo a lua măsuri pentru ca asemenea în „Înainte dc efectuarea experienţei — spaţiu a oprit deja transmisiunile a
iea a fost doar într-o vizită cu ca reluată politica Munchcnului. Preşe triva aderării Angliei la Piaţa comu călcări să nu se repete a demonstrat In prezent, observatorii politici con scrie ziarul — au fost formulate vi trei sateliţi americani. Este clar, scrie,
racter particular) — a adus în pa dintele Franţei susţine singurul stat nă. iar anumite grupuri conservatoare că „lecţia“ primită dc fostul guvern sideră că situaţia politică din Argen guroase proteste de savanţi englezi şi ziarul, că s-a făcut un calcul greşit“.
ginile presei occidentale in această care formulează în Europa revendi ale căror interese sînt legate de eco Eisenhower care Ia început a căutat tina continuă să se agraveze. Potri dc alţii în legătură cu efectele ce le-ar
săptămînâ tema „reconcilierii franco- cări teritoriale şi încurajează o poli nomia statelor membre ale Common eă nege că l-ar fi trimis într-o mi vit ziarului „Le Monde“, ultimele în putea avea explozia asupra centurii Referindu-sc Iu intenţia S.U.A. dc
germane“. Dincolo de fastul propa tică anexionistă“. Tocmai acesta şi wealthului nu au ezitat să condamne siune de spionaj pc Powers pentru ca cercări de reconciliere între grupurile u. relua experienţele nucleare la mare
gandistic al vizitei apropierea dintre numai acesta este sensul poziţiei can poziţia guvernului, dc astă dată nici ulterior să bată în retragere, a fost dizidente din sinul militarilor „nu au Van Allen“. Or, continuă ziarul, altitudine. „New York Times“ cere să
Paris şi Bonn nu reprezintă altceva celarului Adenauer atunci cînd a ex cercurile oficiale nu au putut rămine reţinută de actualul guvern. Dar au rezolvat fondul problemei“. Dimpotrivă nu se mai repete aceleaşi greşeli pe
decît expresia unei încercări a mo clamat la 5 septembrie: „A sosit tina pasive. Corespondentul agenţiei D.P.A. torităţile militare americane au pre — scrie Henry Janieres, coresponden „protestele au fost ihlîmpinalc cu a- riculoase şi, înainte dc a se trece la
nopolurilor franceze şi vcst-gennâne pul să acţionăm în scopul realizării a observat la Londra „un oarecare cizat că nu vor renunţa la trimiterea tul la Buenos Aires al ziarului — se efectuarea de noi experienţe, să se
şi a reprezentanţilor lor politici dc a uniunii politice europene“ (adică vest- regret că cele mai importante relaţii dc avioane „U-2“ ci vor căuta doar pare că politica de reconciliere la care signrări liniştitoare că nici un fel dc ţină seama dc urmările exploziei ante
stabili o înţelegere menită să devină europene — N.R.). Iar sensul acestei de politică externă ale Franţei sînt să le menţină în afara graniţelor altor a recurs statul major al armate: a
şira spinării blocului economic închis uniuni a fost explicat Ia rîndul său reprezentate de noua antantă cordia state. Pe lingă primejdia unei abateri trezit violente opoziţii care pot declan pagube nu vor fi aduse acesteia şi rioare.
vtst-europcan. In cuvîntările lor, nici de comentatorul agenţiei vest-germane lă franco-germană care înlocuieşte a-
preşedintele Franţei, nici cancelarul D.P.A. în următorii termeni: „Franţa lianţa anglo-franceză“. Dacă la aceste că ca îşi va putea reverii la normal
vest-german nu au făcut un secret si Germania occidentală vor coordona constatări se adaugă jignirile aduse cu
din faptul că axa Paris-Bonn este în mai strîns politica lor şi îşi vor in o săptămînă in urmă dc Adenauer mai mult sau mai puţin voluntare
dreptată împotriva altor state, furm- tensifica colaborarea in mai multe do politicii engleze, care cu toate că au
zînd baza economică a N.A.T.O. pe menii, printre care problemele mili fost şterse din textul cuvîntării rostite 6au din ordin, folosirea avioanelor
continentul european şi în subsidiar tare“. la televiziune nu au putut fi trecute
împotriva „aliatului“ esglez pe care cu vederea la Londra unde au primit „U-2“ înzestrate cu aparataj pentru
vor să-l includă în Piaţa comună. Co Cercurile agresive dc la Bonn au o replică severă, se conturează clar i-
municatul comun franco-vest-german maginca izbucnirii contradicţiilor care fotografierea de la mari distanţe a dis
publicat vineri nu depăşeşte generali initiât o orientare în urma căreia nu domnesc în Europa occidentală la ora
tăţile dincolo de caic răzbat intenţiile actuală. pozitivelor dc apărare dc la frontie
agresive ale militarismului vest-ger- mai Franţa arc dc pierdut. întărim-
n:an. Acfiuni prim ejdioase rele statelor socialiste, adică deasupra minimi:
du-şi poziţiile în Europa occidentală apelor intcrraţionalc, constituie unul
Ceremoniile care au înconjurat pre Prezenta din nou a sinistrelor avi din elementele încordării internaţiona llMiSai
zenţa generalului de Gaulle în Germa în contul Fi antei, cercurile guvernante oane de spionaj U-2 ca clemente ale le. Amploarea „încrederii“ pe care au
nia occidentală şi măgulirea persoa tis
nei sale de călre reprezentanţii pol5- de la Bonn contează să ceară mai planurilor politice şi militare america
torităţile militare americane şi le pun
tiei ai Bonnului nu au putut să a- mult în timpul negocierilor cu Lon-- ne, creează o primejdie pentru pace.
coperc nemulţumirea opiniei publice în „U-2“ cu toate că s-a dovedit că
dra privind condiţiile intrării Angliei Presa engleză a semnalat cu indignare
franceze pentru faptul că Franţei i avionul lui Powers a fost doborît de Demonstraţia de
în Piaţa comună, şi să solicite, de a- sosirea Ia o bază militară din Anglia o rachetă sovietică dini prima lovitu Ia New York a ve
se rezervă în alianţa vest-curopeană ră. a fost dezvăluită dc ziarul norve teranilor din „Bri
semenea, mai hotărît Washingtonului aflată la dispoziţia S.U.A. a avioane- gian „Aftcnposten“ care scria că cele gada americană
roiul prea puţin agreabil dc secundani
condiţii pentru o nouă lărgire a po lor-spion U-2 care şi-au cîştigat o tris 50 de avioane „U-2“ deţinute dc Pen Abraham Lincoln“
al politicii agresive vest-germane. O-
ziţiilor lor în cadrul N.A.T.O. tă faimă din zborul eşuat efectuat dc tagon îşi au baze în Japonia, Austra împotriva sprijinirii
pinia publică tranceză a sesizat pri
Cît priveşte poziţia Angliei, al că Powers în 1960. Totodată, opinia pu lia, Filipinc, Porto Rico, Alaska, An de către S.U.A. a
mejdia pc cate o implică pentru pro-
rei guvern conservator se străduieşte blică a aflat cu indignare că un avion glia, R.F. Germană, Turcia. Şi ziarul regimului fascist al
să convingă opinia publică şi pe re adăuga că Pentagonul consideră că Iui Franco.
prezentanţii ţărilor Commonwealthului. ele au „un marc rol în politica inter IN CLIŞEU : In
care se întrunesc la nivel înalt la 10 naţională“... cursul demonstraţiei
Popoarele lumii întregi îşi ridică de Ia New York.
glasul dc protest împotriva zborurilor
piratereşti ale avioanelor dc spionaj
americane şi cer să se pună capăt a-
tcntatelor pe care ele lc comit la a-
dresa păcii şi securităţii internaţionale.
ZĂNEL FLOREA
comentator Agerpres
kectueţia şi administraţia z*irului; str. 6 Martie nr. l). leletun . 188, 189, 75, 674. laxa plătită in numerar conturm aprobăru Direcţiei Generale f. l.l.ti. nr. 263.328 din o noiembrie 1949. — tiparul: Întreprinderea Rol' grafică „I Mai“ — Deva.