Page 21 - 1962-09

H u M ü o ai^D ev a
tei Tovarăşului DIMITÂR GANEV,
mulsocialisms Tovarăşului ANTON IUGOV,
Anul XIV. Nr. 2397
Recomandările Consiliului agricol
regional cu privire la cultura
griului de toamnă pentru anul
agricol 1962-1963
Pe baza indicaţiilor date de Consi­
liul superior al agriculturii şi a în­
văţămintelor însuşite din experienţa
unităţilor agricole fruntaşe din regi­
unea noastră, Consiliul agricol regio­
nal face următoarele recomandări cu
privire la măsurile ce vor trebui luate
de către unităţile agricole socialiste
pentru realizarea cu succes a sarcinii
de sporire a producţiei de grîu în a-
nul 1962— 1963.
Dat fiind faptul că înccpînd din
toamna anului 1963 întreaga supra­
faţă cultivată cu grîu va trebui să fie
însămînţată numai cu seminţe din so­
iuri de mare productivitate, potrivit influenţă asupra producţiei dc griu.
condiţiilor agro-climaticc din fiecare
zonă, gospodăriile agricole colective
vor însămînta în toamna aceasta cu
soiuri de mare productivitate peste 86
la sută din suprafaţa totală destinată
culturii griului.
Soiurile de marc productivitate pre­
tind soluri diferite. De aceea, se re­
comandă ca amplasarea culturilor să
se facă după cum urm ează: soiul
Ponca se poate cultiva pe toate ti­
purile de sol, soiul Harrach pe so­
luri mai umede şi cu climat răcoros,
iar soiul Bezostaia I şi IV şi Sco-
respclka numai pe soluri bogate, pro­
funde şi bine aprovizionate cu apă.
Pentru toate soiurile se vor asigura
bune plante premergătoare, de prefe­
rinţă trifoi, luccrnă, borceag, mazăre
etc.
Soiurile de grîu de toamnă s-au do­
vedit buric valorificatoare a terenuri­
lor fertile. In acest scop se vor lua
măsuri ca întreaga cantitate de gunoi
de grajd, mustul de bălegar precum
şi compostul, să fie folosite la îngră-
şarca terenurilor. Gunoiul de grajd se
va folosi în cantitate de 20—30 tone
la ha., încorporat sub arătură adîncă.
La aplicarea lui se va ţine scama de
natura solului, dîndu-se bălegar bine
putrezit pe solurile uşoare şi bălegar
mai păios, pe cele argiloasc.
¦ In cazul cînd griul nu se însămîn-
ţează. după leguminoase, o dată cu
arătura de însămînţare terenul se va
îngrăşa cu 200 kg. azotat de amoniu
şi 400 kg. superfosfat la ba., ia r.p ri­
măvara de vreme . înainte de lucrarea
cu grapa stelată, dacă griul a ieşit
slab din iarnă i se va aplica şi cîtc
100 kg. azotat de amoniu la ha. In-
grăşămintclc minerale trebuie aplicate
diferenţiat, în raport cu tipul dc sol
şi soiul de grîu cultivat. Pe solurile
podzolicc se vor aplica amendamente
de calciu citc 3—5 ton'c la hectar,
în funcţie dc aciditatea solului. Con­ a viermilor-sîrmă. sc vă trata sămînţa
siliile agricole raionale vor identifica
terenurile acide si vor lua măsuri
pentru aprovizionarea •gospodăriilor
colective cu calciul necesar.
Lucrările dc pregătire a solului au
un rol însemnat în obţinerea unor re­ curativă.
colte mari dc grîu. Astfel, pc solurile
cu textură lutoasă, luto-nisipoasă, cer­
noziomuri se va face arătura la 28—
30 cm. adîncimc. iar pe solurile cu
textură argiloasă sau luto-argiloasă
(brun roşcat dc pădure, podzolicc, a-
luvionarc) se va executa arătura a-
dîncă la ,50—40 cm. cu plugul cu scor­
monitor, Arăturile se vor tace cu plu­
gul în agregat cu grapa stelată pentru
tasarea suprafeţei solului şi micşorarea
golului dc aer. precum şi pentru sfă-
rîmarea bulgărilor. Ţinînd scama dc
planta premergătoare, imediat după
„coltare sc va executa arătura adîncă vor supraveghea aceste culturi şi vor
de vară care se va menţine ca ogor face observaţii asupra comportării so­
negru prin discuirc şi grăpare, iar îna­ iurilor, stabilind soiurile cele mai pro­
inte de însămînţare sc va mobiliza so­
lid la adîncimea de 10—12 cm. prin
discuirc sau pnntr-o arătură superfi­
cială. După porumbul siloz sau masă
verde, dat fiind timpul destul de lung
(Î0—80 zile) pînă la însămînţare, după
împrăştierea îngrăşămintelor sc va face
în mod diferenţiat o arătură adîncă,
1O A M E N I Şl LO C U R I L a I n t r e g a l d e
Cine merge pentru prima dată la
Intregalde, nu poate să nu rămînă
?dine impresionat de frumuseţea peisa­
jului natural de aici. De la Galda de
Sus drumul şerpuieşte printre tancuri
de piatră, stînci abrupte şi creste tă­
ioase, care-şi înalţă măiestos fruntea
spre soare. Pe alocuri, spintecate dc
apele repezi ale Văii Gălzii, tancurile
de piatră au căpătat, de-a lungul vea­
curilor, forme interesante şi curioase,
pâruid adevărate opere dc artă lucra­
te de mina unui iscusit maestru.
‘Aici sînt Cheile Intregălzii — operă
a naturii de o rară frumuseţe, unde
bradul stingher, stînca şi Floarea de
colţ trăiesc împreună de veacuri.
Ajuns la Intregalde, comună ce nu­
mără 11 sate şi se întinde pe o su­
prafaţă de 46 km. pătraţi, ceea ce te
impresionează mai mult decît peisa­
jul arhaic al acestor locuri, este bo­
găţia sufleteascăL hărnicia oamenilor
ce a-gu statornicit aici, In mimfi,
P R O L E T A R I V tN T O A T E Ţ A R I LE, U N IŢ I-V A ! T EL E G R A M Â
Tovarăşului T ODOR JIVKOV,
Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar
Preşedintele Prezidiului Adunării PopiCare a Republicii Populare Bulgaria
Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria
SOFIA
DRAGI TOVARĂŞI, Slntem bucuroşi să constatăm că relaţiile de
In numele Comitetului Central al Partidului strînsă prietenie şi colaborare frăţească dintre
poporul român şi poporul bulgar, bazate pe
Duminică 9 septembrie 1962 4 pagini 20 bani Muncitoresc Rornîn, al Consiliului de Stat şi principiile luminoase ale marxism-leninismului
Consiliului de Miniştri al Republicii Populare şi ale internaţionalismului proletar, se dezvoltă
ŞURILE ZILEI Române, în numele poporului rornîn şi al nostru continuu spre binele ambelor noastre ţări şi al
personal, vă transmitem dumneavoastră şi, prin întregului lagăr socialist.
>00000 dumneavoastră, Comitetului Central al Parti­
dului Comunist Bulgar, Prezidiului Adunării Ţările noastre, în strînsă alianţă şi colaborare
Lucrări 00000 • Să nu precupeţim nici un Populare, Consiliului de Miniştri al Republicii cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte ţări socia­
o efort în procesul de instruire Populare Bulgaria şi întregului popor frate bul­ liste, militează neobosit pentru înfăptuirea de­
şi educare a elevilor; gar un salut frăţesc şi cele mai cordiale felici­ zarmării generale şl totale, pentru lichidarea
de termoficare tări cu prilejul celei de-a 18-a aniversări a eli­ rămăşiţelor celui de-al doilea război mondial,
• Modificări care costă. berării Bulgariei de sub jugul fascist. pentru triumful politicii leniniste de coexistenţă
ca şi după plantele care părăsesc 'din De curînd au început la Vul­ (pag. 2-a) paşnică, pentru victoria cauzei socialismului şi
vreme solul. Arătura sc va executa can lucrările de termoficare a Poporul rornîn urmăreşte cu admiraţie munca păcii.
în agregat cu grapa stelată. Pînă la oraşului. In prezent se sapă şan­ ® Din nou în sinul familiei; plină de abnegaţie a harnicului popor bulgar,
însămînţare se va menţine stratul de ţurile şi se toarnă betoancle care, sub conducerea Partidului său Comunist, Vă urăm, dragi tovarăşi, dumneavoastră şi în­
sol de Ia suprafaţă afinat prin dis- pentru canalul apărător al con­ • Aprovizionarea cu combus­ obţine realizări de seamă în dezvoltarea econo­ tregului popor bulgar, noi şi măreţe succese în
cuiri, iar înainte dc însămînţare, dacă ductei. Lungimea conductei de tibil a populaţiei să fie făcută miei şi culturii, în înflorirea patriei sale so­ desăvîrşirea construcţiei socialiste în Republica
va fi nevoie, se va executa o ară­ la uzina electrică şi pînă la sta­ la timp; cialiste. Populară Bulgaria, în lupta pentru menţinerea
tură superficială. După porumbul cul­ ţia de reducţie va fi de 2,5 km. şi întărirea păcii In Balcani şi in lumea în­
tivat pentru boabe, întrucît intervalul Conducta va alimenta cu abur, ® Marea sărbătoare a po­ GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ treagă.
de la recoltare şi pînă la epoca dc porului bulgar (pag. 3-a);
însămînţare a griului este scurt, sc va în prima fază, blocurile noi pre­ Prim-secretar al Comitetului. Central ION GHEORGHE M AURER
executa o arătură la 20—30 cm., în • De peste hotare ' (pag. 4-a). al Partidului Muncitoresc Rornîn,
funcţie de timpul de recoltare şi gra­ cum şi şcoala cu 16 săli dc preşedintele Consiliului de Stat Preşedintele Consiliului de Miniştri
dul de umiditate al solului. clasă. al Republicii Populare Romîne
al Republicii Populare Romîne
Constructorii şantierului ener-
, go-conslrucţii din Petroşani, care X
Epoca de semănat arc şi ca o marc O execută lucrarea, depun tonte L Âpolciul de Sus
eforturile pentru a termina pînă $
Stabilirea epocii optime este în func­ la sfîrşitul anului termoficarea 9
ţie dc zona pedoclimatică, dc planta
premergătoare, dc soiul raionat şi de oraşului Vulcan. ,O Se în silo ze a ză în rifm C o n s tru c ţii
condiţiile climatice din toamnă. In ge­ Seară de calcul | susţinui zootehnice
neral semănatul griului poate începe
cînd temperatura medie a aerului în O Vineri seara la căminul cui- j
sol a scăzut sub 15 grade Celsius şi
se menţine constantă mai multe zile. tural din Vinţul de Jos, raio- O La G.Â.C. „Brazdă nouă“ din Pentrul anul 1962 gospodăria
In regiunea noastră epoca optimă dc comuna Apoldul de Sus a fost
însămînţare a griului este cuprinsă în­ nul Alba, a fost organizată o O însămînţată în acest an cu po­ colectivă din Apoldul de Sus a
tre 25 septembrie—20 octombrie, iar rumb siloz o suprafaţă de 53 stabilit în planul de producţie
crdinca de însămînţare a soiurilor în seară de calcul pe tema tu- g ha. construirea a două grajduri cu
cadrul epocii va fi următoarea : Pon­ o capacitate de 100 capete fie­
ca, Ccnad, Scorospclka,-Bezostaia I şi ^ rajării animalelor. O Insilozarea porumbului a în­ care, un coteţ de păsări şi ame­
IV şi Harrach. ceput în ziua de 29 august 1962. najarea unei fîntîni cu o mare
9 Tema scrii de caicul, susţi- O Munca este uşurată de func­ capacitate pe păşune pentru a-
Sămînţa ce sc va folosi va trebui dăparea vitelor.
analizată dc către Laboratorul regio­ O nţrtă de inginera colectivei § ţionarea unei tocători proprie­
nal pentru controlul seminţelor fiind ab­ Pînă in prezent s-a terminat
solut necesar să corespundă standarde­ < Lidia Dicu, a fost urmărită cu $ tate a G.A..C. Pînă în prezent coteţul pentru păsări, fîntîna
lor de stat. Cantitatea de sămînţă la cu conductă precum şi jghea­
ha. sc va calcula pentru fiecare lot de f atenţie de peste 150 colectivişti V au fost insilozate 136 tone de burile pentru adăpat în valoa­
sămînţă în parte, în funcţie dc valoa­ re de 25.000 lei.
rea culturală, dc greutatea a 1.000 din. satele Vinţul de Jos, Mere- o porumb siloz şi 3 tone de bor.
boabe şi de capacitatea de înfrăţire, ceag.
în aşa fel ca să sc asigure densitatea $teu, Vurpăr şi Sibişeni. O
optimă după cum urmează: la soiul
Ponca şi Scorospelka 500—550 boabe ^ Colectiviştii Ana Topolţan, Ni- o
germinabile la m.p., la Bezostaia
550—600 boabe, - iar Ia Harrach şi 9 colac Albii, llie Silvestru, Ioan x E complicată instalaţia. Dar tînura Ecaterina Schneidcr
Cenad cile 450—500 boabe. Insămîn- îi va pătrunde tainele. Tovarăşii dc la furnalul dc 1.000
ţarea sc va face numai cu maşina de 9 Tomoşca şi alţii au pus o sc- X ¦m.c. al C, S. Hunedoara o- ajută să devină o munci­
semănat la adîncimea dc 5—7 cm. în toare pricepută.
zonele umede şi în solurile grele, şi Orie de întrebări pentru aprofun- X 660 blumuri într-un schimb
la 7—9 cm. în resturile terenurilor. Realizările ceferiştilor
In primăvară sc va executa o tăvă- O darea problemelor discutate. $
Iugirc a culturilor dc grîu sau o lu­ o $
crare cu sapa rotativă- sau. cu grapă
cu colţi, .după nevoie. o Reuniune a piesei $
In timpul vegetaţiei se va executa v2 Din iniţiativa subredacţiei vo- g0 Organizînd bine lo­ Şuşman care au repa­ Cu cîieva zile inabile, schimbul condus dc Au urmat două zile spornice, pline de însu­
plivitul dc buruieni, iar după inspica- rat peste plan (5 vagoa­ ţ inginerul Cosmu obţinuse cea mai marc viteză
re se va executa purificarea lanurilor. Oluntare din Haţeg, aseară s-a 9 cul de muncă, luptând ne. Rezultate bune a ţ de laminare de pînă atunci: 613 blumuri în fleţire. In ziua de 30 august treaba a mers
cu elan pentru înde­ $ 4S0 de minute. Era un record. O realizare fru-
O organizat o interesantă reuniu- $ obţinut şi echipa de <! . bine — cum spune manevrantul Constantin r
plinirea sarcinilor de tâmplari condusă de 7 moaşă cu cure schimbul se mmdrcsle. O rea­
O ne a presei la care au luat parte ^ plan, muncitorii de Ia a- li Uzare care a slîrnit înflăcărarea celorlalte schim- Cristca. Acest bine înseamnă 1.117 tone blu- ţ
Nieolae Banciu, care a | buri. Schimbul „A“, condus dc inginerul Vasile
p corespondenţi ai ziarului nos- C telierele de zonă C.F.K. reparat în plus trei muri, — record cantitativ pe secţie. Acest bine i
Alba lulia şi-au depă­ vagoane. Muncind cu ¦Ş Suuca s-a Iwlărît să doboare acest record si
X tru din oraşul şi raionul Haţeg. O şit planul de produc­ acelaşi elan, muncito­ înseamnă o viteză de laminare de 600 blumuri '
ţie pe luna august a,c. să obţină in acelaşi timp şi ccl mai mare to­
rii ceferişti din Alba naj de produse laminate, în 480 de minute. j
Cele mai bune rezul­ lulia sînt hotărîţi să
g Cu acest, prilej corespondenţii p tate le-au obţinut echi­ obţină rezultate şi mai ţ O holărîte prea îndrăzneaţă ? Deloc. Schim- ..Ziua de 31 august. Lucrul începe într-un -J
bune pe luna septem­ rilm susţinui. In prima oră manevrantul loan 1
C au avut ocazia să se cunoas- $ pele de lăcătuşi con­ | hui „A" avea în urmă o bogată activitate. Anul burca, zis j i Ciobanii, pentru identificare, fiin d ¦ 1
duse de Petru Piesa, brie. ea sînt mai mulţi cu numele Furca, dă 90 de
OO că mai bine şi să facă un util y9 Petru Zdrîng şi Ştefan trecut, de pildă, aproape în fiecare lună a ieşit blumuri. A. doua oară lot 90 de blumuri. Pa- f*
g schimb de experienţă în munca ^
,p de presă. g
6 0000000000000000000000 tru ore în şir realizează cile 90 'de b l u m u r it
Treaba aceasta n-o mai făcuse nimeni pînă acum. J
In vederea combaterii bolilor, semin­ f fruntaş pe secţie. Dar pentru ca holărîrea să In ora a cincca „picat“ recordul pe oră : e
ţele dc griu vor fi tratate cu pro­ ^ devină faptă trebuiau făcute multe. Holărîrea 100 de blumuri.
duse antimălurice în doze de 0,2 kg. ) muncitorilor a găsit un sprijin deplin din par-
la 100 kg. sămînţă, lucrarea cxccu- i tea organizaţiei de partid. Fiecărui comunist i întregul schhnli a realizat la sfirşit 1.170
tîudu-sc numai cu porzolatoarele. Pen­ ) s-an trasat sarcini concrete. Au fost antrenaţi
tru combaterea' gîndacului ghebos şi tone blumuri — nou record la tonaj, 660 blu r
muri pe schimb — nou record la viteza de ^
1 în munca pentru realizarea acestui scop toţi laminare.
cu Aldrin in doze dc 0,2 kg. la 100 mm. | muncitorii. Cadrelor de conducere li s-au dat La şedinţa operativă care a urmat, secreta-
kg. ¦sămînţă. Pc terenurile cultivate ( îndrumările necesare. Pentru ca munca fiecărui n d organizaţiei de partid, tovarăşul Zcvedei
cu griu după grîu sc vor face con­ J schimb să decurgă în cele mai bune condiţii, Bugnaru aflat tot timpul în mijlocul oame­
troale repetate, iar în cazul apariţiei 5- şi cu un mare randament, au fost luate o scrie nilor — le mulţumeşte, îi felicită pentru rodul \
dăunătorilor sc va executa tratarea
de măsuri. Partea de întreţinere a fpst mobi­ muncii lor. Zîmbeau fericiţi manevranţii loan 4
Recoltarea griului sc va face la lizată să stea pe fluxul tehnologic; a fost îm­ htrea (Ciobanii), loan Furca (Peri), Constantin
coacerea în pîrgă şi sc vor organiza părţită în grupe caresă intervină, la nevoie, Cristca, loan filam , laminalorii Emil Petrică.
lucrările în aşa fel ca ele să sc ter­ pe zone. Reviziilor de o jumătate dc oră de la Eugen Omga, tăietorul principal la fierăstraie
mine în timpul cel mai scurt. începutul schimbului li s-au acordai o deosebită Avram Vasiu, cuptorarul Gheorghe Marian, i
Pentru verificarea modului dc
comportare a soiurilor introduse în fi atenţie. Anumite defecţiuni mici, care nu im- maiştrii de întreţinere Ioan Telman, Mircea 4
cultură, precum şi pentru stabilirea Lancear, tot colectivul schimbului ,,’A “. După j
zonei dc răspîndirc şi a agrotehnicii ^ piedicau procesul dc producţie au fost rczol- ieşirea de la operativă muncitorii schimbului ^
diferenţiate cerute de fiecare soi in 1 vale pe parcurs, cîşligindu-se astfel din timpul „A" au avut o plăcută surpriză: gazeta de pe- 1
parte,' în toate gospodăriile colective i de muncă. Un mare accent s-a pus şi pe pre- rele, printr-o ediţie specială, însera cu litere *
sc vor însămînţa în culturi compara­ \ venirea din timp a deranjamentelor. Dar mai
tive suprafeţe dc 1—2 ha. cu toate i ales munca oamenilor dc aici, entuziasmul lor mari fapta lor de eroism în muncă.
soiurile dc griu ce sînt cultivate în
gospodărie. Inginerii din gospodării } prevestea succesul. GH. SUCIU
P re p a ra ţia Postul de corespondenţi
ductive pentru condiţiile gospodăriei Petrila voluntari ne comunică :
respective. Tot în acest scop, sub în­
drumarea centrelor dc încercare a so­
iurilor din Gurasada şi Galda, se vor Comunista Victoria Sima este strungar la atelierul îneca- f Prin folosirea cu sporturi şi atelierul elec­ Unde sînf
organiza puncte dc sprijin în cîtcva grijă a maşinilor
gospodării colective din cele mai re­ nic al uzinei „Victoria“ Călan. Ea depăşeşte lunar norma în 8 0 0 .0 0 0 tric. fîmplarii?
prezentative din punct dc vedere medie cu 10-12 la sută şi execută piese de bună calitate. La sectorul preparare se
pedoclimatic pentru fiecare raion. Ies economii găsesc multe benzi de P. GAINA La începutul acestui an
revizia de vagoane Petro­
Îa preful O inovaţie şani a luat o serie de
măsuri pentru ca vagoane­
de cost cauciuc care după un a- valoroasă le defecte să fie bine re­
parate în staţia Petroşani-
Brigăzile de mi­ num it timp de funcţio­ Datorită creşterii canti­ triaj. Parte dintre vagoane
neri din sectorul nare trebuie scoase din uz. tăţii de cărbune încărcat la erau reparate în staţia de
preparaţia Petrila, linia a încărcare din Petrila de
lui Geo Bogza, ¦chinuitor de tristă al- termină Costă 136.000 lei. Dar asta 111 al minei Petrila Echipa vulcanizatori 5-a — care asigură în­ către tîmplari ai staţiei
te.dată, a înflorit şi se dezvoltă o via­ nu e totul. Am uitat. Uite dincoa­ cărcarea a 60 la sută din C.FiR., care aveau această
Nu e necesar să cercetezi ţă nouă, demnă doar de epoca so­ ce. In clădirea aceea, tot nouă, e că­ au încheiat lima au­ condusă de tovarăşul loan producţie — devenise insu­ misiune.
statistici cialismului. minul cultural şi sfatul popular. Ei. gust cu o depăşire ficientă. in schimb linia a
cîtc nu s-au făcut aici! Comitetul ra­ a planului de pro­ Gîîcă a propus însă ca a- 4-a, din cauză că este de­ Dar la începutul lunii
Dacă vrei să ştii cum au trăit in ional de partid. si sfatul popular ra­ servită de un cîntar mic, august aceşti tîmplari au
trecut moţii din Intregalde nu e ne­ ional ne ajută mereu... ducţie de aproape ceste benzi să fie recondi­ nu era folosită la capaci­ dispărut, iar vagoanele
tate normală. Din aceas­ defecte s-au înm u lţit: zil­
La şcoala cea noua 900 tone cărbune. ţionate. De asemenea, me­ tă cauză erau multe greu­ nic cîte 30-40. In ziua de 1.
tăţi în procesul de prepa­ septembrie au venit 32 va--
voie să cercetezi statistici; adresea- Vorbeşte preşedintele Vizităm împreună cu directorul sco De la începutul a- canicii de la spălătorie, rare a cărbunilor. goane defecte care fac na­
ză-te oricărui om de aici şi îţi va Iii, Cîrnaţ hidor, un tînăr inimos care nului minerii din veta Petrii a-Petroşani.
învaţă aici copiii dc vreo 7 ani. noul lo­ Petrila au realizat printre care Ioan Pocanski, Inovatorul loan Rădes-
spune cu competenţă adevărul. Inlrea- — La noi, aici în munţi, spunea cal de şcoală. Jos, la parter, sînt pa­ Petru Mitescu şi Nieolae cu, maistru la sectorul Desigur, aceste vagoane
tru săli de clasă, mari, cu ferestre lu­ o economie supli­ Herţa, acordă o atenţie transport, a venit cu o ino­ creează greutăţi în activi--
bă-l de pildă pe primul intiluit: care Pasca Nieolae preşedintele Sfatului minoase, sobe de teracotă şi parchet. vaţie : „Modificarea liniilor tatea preparaţiei Petrila,
Tot aici se mai găsesc patru săli — prin legarea liniei 4 de li­ prin blocarea liniilor.
comună din fostul judeţ Alba a avut popular, un om înalt şi spătos, cu o lina pentru laborator, una pentru ma­ mentară la preţul deosebită exploatării ben­ nia 5 şi separarea liniei 3
terial didactic, una pentru învăţători şi de linia 4“. Pentru realiza­ Credem că ar fi bine
cei mai mulţi analfabeţi ? S a u : unde privire ageră şi iscoditoare oamenii profesori şi una pentru director. de cost de 800.000 zilor şi utilajelor, prelun- rea acestei soluţii a fost dacă staţia C.F.R. Petroşa­
lei. ni ar trimite din nou tim-
au bîntuit cel mai mult sifilisul, pc- au simţit din plin ajutorul partidu- Urcăm scările dc ciment la etaj. gindu-le viaţa. Numai pe modificată şi Instalaţia de plarii la Petrila şi dacă ar
acorda mai multă aten­
lagra şi tuberculoza ? Sa u : unde mu- [!!p Numai priveşte! Vezi vila aceea Ne simţim ca. într-un adevărat liceu. manevrat vagoane. ţie reparaţiei vagoanelor.-
Coridorul larg desparte şi aici cele
reau cei mai mulţi copii din lipsă de frumoasă cu terasa spre soare ? Aco- palm săli de clasă de celelalte încă­ Se extinde această cale s-au înregis­ Prin aplicarea acestei ALEX. OPREA
peri . trat economii de peste
alimentaţie, din cauza mizeriei? Sau: /o„j dispensarul. E nou; doar de cîţi- inovaţii creşte capacitatea
I. CIOBOTĂ de parcare a vagoanelor
tmde erau cele mai multe sale fără va mvL' Acolo lucrează doi medici, sa­ perforajul 45.000 lei.
(Continuars in pag. 2-a) încărcate cu 50 la sută şi
şcoli şi fără învăţători ?, etc. ele. In- nitari, soră. Avem 9 paturi pentru ca­ umed In acelaşi fel s-a reu-,
se evită orice blocare a flu­
treabă-l şi vei vedea că primeşti ace­ zuri urgente, aparat Roentgen, medica­ La brigada con­ şit ,să se prelungească
xului tehnologic.
laşi .răspuns monoton şi jalnic de trist mente şi fel de fel de aparate. S-a dusă de minerul So- funcţionarea unui elevator
C. BĂDUŢA
— „La Intregalde pomenit vreodată aşa ceva aici, la In- mogyi luliu s-a ex­
perimentat perfora- I. SIMANDI
Dar stai de vorbă cu oamenii despre tregaldc ? Dar, dincolo, vezi clădirea de cărbuni bruţi cu aproa­
vit.aţ’a- 'şi. rea7li>zăuri<•l)e lior di e a n. 'şi. vei• laÎ.inic»1ce7ăce„i1a6 nnluuiYnfrKgeWă,,-cnch,u.iiaroettuag;ja?••l,alAucd/v,eaemra noe,u yşcwpouea.smlat.e..
jul umed cu maşi­ pe 6 luni, ceea a adus pre-
na de perforat tip paraţiei economii la chel­
simţi in glasul fiecăruia mindria mim- ]lulfo Vor învăţa copiii noştri în ea.
d i libere, demnitatea de om, optimis- In partea cealaltă, mai spre vale, ui­ C.P. 17, modificată tuielile de întreţinere de
miţi şi încrederea în viitor. Atunci nu te zidurile proaspete ale unei clădiri, la Exploatarea mi­ 60.000 lei.
poţi să nu le simţi şi tu mîndru ala- Ştii ce va fi acolo ?...Un magazin nieră Petrila. Rezul­ Recondiţionări de piese
tatele' au fost foar­
se fac şi la sectoarele tran­
turi de ei că in „Ţara de piatră"' a universal. Cred că în anul acesta se te bune.