Page 22 - 1962-09

m . * ggroBMWBB|WBM88WHBB DmrMiiL ’S ö ü m m m v i m m . 23?)7

oameni şi io « ! 1 L a I n t r e g a l d e D e sco p e riră L , .-& iSEEEËEEEEmM^ iëMËËmMi-' „ !
A A A /v W W V
arheologică

In focare an, în regiunea noa­
rtimaşi in afara şcolii. La centru există ora 9 sînt la Alba lulia, iar după- stră, prin săpăturile arheologice
(Urmare din pag. T-a)

o şcoală de 8 cni, internat, iar masa, pe la 4 şi jumătate, cînd şi-au făcute de colectivul de specialişti

— Şcoala costă aproape 500.000 — o parte din copii primesc burse de la termiat tocmai bine treburile, se ur­ ai muzeului regional din Deva,

ne spune directorul. Apoi adăugă: da­ stat. Acolo, numai la centru, 8 în­ că din nou în autobuz şi coboară pe au ieşit la iveală noi şi noi urme

că vreţi să aveţi o imagine mai pre­ văţători şi profesori muncesc cu dra­ la ora 7,30 iarăşi în faţa sfatului popu­ ale locuitorilor acestui ţinut,

cisă a construcţiei, notaţi citeva cifre: goste şi abnegaţie pentru a învăţa pe lar. De aici, o ia fiecare înspre casa din cele mai vechi timpuri, iar
200.000 bucăţi cărămidă, 11.000 bucăţi copii carte. Şi copiii moţilor ştiu car­ lui. Din 7 februarie a.c. aşa călăto­ obiectele colecţionate vin să îm­
bogăţească şi mai mult muzeul.
de ţiglă, 68.000 kg. ciment... Ce ziceţi, te ; au dovedit-o la examene, spre resc locuitorii din Intregalde. E o zi Anul acesta, in luna iunie, a
cred că nu sînt cifre de aruncat. Gîn- mîndria învăţătorilor şi profesorilor. pe care o ţine minte fiecare.
diţi-vă, numai pină la Mureş, de unde fost descoperit un tezaur la Lo-
am adus nisipul şi o parte din pie­ — Mi-amintesc că altădată, cînd Dar autobuzul nu te ajută să mergi nea datind din secolele IT-III
triş, sînt 85 de hm. Şi... drum de învăţătorii auzeau de Intregalde, fu­ numai pină la Intregalde şi să vii de e.n., iar în iulie s-au continuat
munte. geau ca de dracu — povestea preşe­ acolo înapoi. Dacă, de pildă, stai lucrările de săpături arheologi­
dintele Sfatului popular. Acum Intre- pentru mai mult timp acolo şi vrei
— Fiindcă veni vorba despre ci­ galdele noastre sînt îndrăgite. Şi nu să citeşti ziarele care au apărut azi ce de la Cinciş.
fre, interveni Dărămuş loan, secretâ­ arunc vorbe în vînt. Să vă spun nu­ la Bucureşti, o poţi face. Autobu­ Cea mai nouă descoperire
n d sfatului popular, cred că n-ar mai un fapt care mi-a produs o marc zul aduce zilnic aici 410 ziare.
fi lipsit de importanţă să mai spu­ bucurie. Am văzut atunci cît de mult arheologică din regiunea noa­
nem cîteva. Să ştiţi, oamenii no­ s-au schimbat lucrurile şi la noi. Poa­ ...Pînă la 17 ianuarie a.c.. dacă era stră este însă cea din satul
ştri au pus mult suflet la ridica­ le îi cunoaşteţi pe Tccşa Silviu şi pe nevoie de o comunicare urgentă, fie Obreja, raionul Alba. Colecti­
rea construcţiei. Au venit din toate sa­ Dradu Vasile. Ne place de e i; sînt de la raion înspre Intregalde. fie din­ vul muzeului regional din Deva
tele la muncă patriotică. Aproape oameni harnici, lucrează cu inimă. ţi-acolo spre raion, trebuia să străbaţi in colaborare cu Institutul de
13.000 de ore muncă patriotică au Înainte nu stătea un învăţător mai drum de cîteva ceasuri pînă la De­ istorie din Cluj, au făcut săpă­
fost prestate şi s-au economisit 81.900 mult de un an aici. Ei sînt de trei nie. tinde se găsea capătul firului de turi arheologice în această loca­
lei. Şi asta numai aici, la şcoală, căci ani şi n-au plecat. Ba mai mult, în telefon. Astăzi, din Intregalde, se poa­ litate, pe malul stîng al rîului
la magazinul universal au fost efec­ te vorbi cu orice oraş din ţară — la
anul ăsta am avut bucuria să-i căsă­ Sfatul popular există telefon. Tîrnava Mare. Aceste lucrări
s-au efectuat în ujrma unor son­
daje sau săpături preliminare.

tuate încă 15.000 de ore muncă pa­ toresc aici, în biroul ăsta, pe amân­ Şi pentru introducerea telefonului înainte, aici, în hotarul satu­

triotică prin care iarăşi am economi­ doi. Soţiile lor, Maria şi Ana, sînt oamenii au muncit cu suflet. Tran­ lui, au fost constatate urme ar­
sit 38.000 l e i . lot învăţătoare. Au venit la noi numai sportul stîlpilor, cele 436 de gropi, heologice caracteristice comu­
în toamna trecută. Una a funcţionat multe din ele săpate in piatră, au
Despre copii la Popeşti iar cealaltă la Ivăniş. Şi fost făcute prin muncă patriotică. nei primitive şi culturii daco-
şi învăţători ele sînt fete harnice. Din toamnă vor getice. Acum, cu ocazia noilor
Cînd vine seara
'In trecut, cînd venea toamna şi în­ lucra împreună aici. la şcoala de cen­ săpături, pe o terasă a rîului,
cepea noul an şcolar, la Intregalde tru.., ~ rr!A venit seara. La dispensar, la în întinsa aşezare rurală fin
nu se deschideau porţile şcolilor. Doar sfatul popular şi la căminul cultural
S-a scurtat drumul s-a aprins lumina electrică. Cîţiva timpul ocupaţiei romane, a ie­

şit la iveală un bogat material

arheologic. Astfel, s-au descope­
rit bordeie-loeuinţe şi gropi de

prin decembrie sau ianuarie, mai rătă­ Dacă aveai curajul s& pleci îna­ oameni au venit la bibliotecă după provizii lutuite şi arse, în care a
cea cîte un învăţător şi pe la In- inte la Intregalde, trebuia să por­
tregalde. Ani în şir însă, cei mai neşti cu vreo două zile înainte. De cărţi. In sala festivă,pînă la în­ fost găsită ceramica dacică: La gospodăria agricolă colectivă din
ceperea filmului, căci de două ori pe ceaşca-opaiţ, vase poroase, lu­ satul Răkău, raionul Sebeş, creşterea
păsărilor ocupă un loo important în
m ulţi copii rămîneau fără şcoală şi la un loc nu era decît drum de cai. «săptămînă aici rulează filme, tinerii crate manual, care au fost or­ cadrul sectorului zootehnic. m PROSMMUL
namentate cu brîu alveolar şl
şcoala fără învăţător. Dar ce le pă­ Cînd coborau la ţară, moţii urcau fac repetiţii pentru un nou program In fotografie: puierniţa construită BMIB?I si »Mal i i l
sa de asta burgheziei şi moşierimii ? desagii cu fin în spinarea căluţi­ butoni, rîşniţe, numeroase obi­ in acest an şi o parte din păsările
Ce dacă la Intregalde nu sînt învă­ lor şi o luau, pe lingă ei, ocolind, artistici ] ecte de uz casnic şi multe alte gospodăriei.
ţători şi rămîn copiii analfabeţi ? Doar pe cărărui întorlockiate, ţancurile da
piatră, pînă jos, în vale. unde drumul ? urme care contribuie la elucida­
rea unor probleme privitoare la
-..'.La Intregalde este astăzi altă via­ 10 SEPTEMBRIE 1962
continuitatea populaţiei autoh­
asta aşa a fost din moşi-strămoşi — se lumina larg spre răsărit. Acum, ţă. Partidul a aprins lumină şi în tone in perioada stăpânirii ro­ PROGRAMUL 1 : 5,10 Emisi­ 18.00 Melodii ce străbat lum ea;
moţii să rămână orbi, să bîjbîie prin cînd vor să plece la Alba lulia, nu- munţi, a deschis drum larg spre cul­ 20.15 Cîntă Maria Tănase ; 20,30
întuneric. Trist, dar aşa a fost. şi mai pregătesc căluţii de cu seară-, mane. unea pentru sate ; 5,40 Melo-
La ora 6 dimineaţa ei se adună în tură şi civilizaţie şi moţilor,.. idiî populaire romineşti ; 6,10 Noapte bună, copii: „Plinea cu
Astăzi, la Intregalde nu mai exis­ faţa sfatului popular şi de acolo plea­ Marşuri patriotice ; 6,25 Muzi­ rouă“ de Grigori Vieru ; 21,15
tă şcoli fără învăţători şi nici copii că cu un autobuz pînă la oraş. La Tribuna ra d io ; 21,25 Din folclo­
că populară rominească ; 7.30
=L3S= nsemnări d in tr -o gospodd.ărie tînără rul popoarelor ; 22,20 Muzică vo­
Sfatul medicului : Ce factori nu­ cală ; 23,15 Muzică uşoară,
tritivi conţin legumele şl fruc­
PROGRAMUL H : 13,00 Muzi­
tele : 7,45 Salut voios de pio­ că populară r u s ă ; 13,22 Con­
nier ; 8,00 Muzică instrumenta­

Modificări care costă Datele „biografice* ale gospodăriei tîului* şi transportată la locul con­ ’juninci, 'de 150 oi şi 5 scrofiţe de lă şi vocală ; 8,30 Duete şi scene cert de muzică uşoară; 14,30
vesele din operete ; 9,00 Tinere­ Estrada melodiilor ; 15,30 Cinte-

ţea ne e dragă : 10,08 Ansam­ ce şi jocuri populare romineşti

In activitatea de zi cu zi, proiectan­ terminate). La blocul nr. 4 copertina agricole colective „Răsăritul“ din strucţiei; scoaterea de la Răchitova prăsită. Acestea însă nu justifică cu bluri de copii; 11,30 „Noi Înre­ şi ?le minorităţilor naţionale:
gistrări primite din partea Ra- 16.15 Jocuri interpretate de fan­
ţii şi constructorii din Deva au acu­ a fost tăiată, în schimb Ia nr. 3 nu. Clopotiva, raionul Haţeg, s-ar pu­ a pietrii de calcar, transportul şi nimic existenţa în gospodărie a 175 fară ; 17,00 Solişti sovietici de
dioteleviziunii sovietice“ ;^ 12,00 muzică uşoară ; 21,30 Seară li­
mulat experienţă pe baza căreia au reu­ Tot aici, din aceeaşi dispoziţie s-a tăiat tea rezuma la vîrsta de un an pc arderea ei au însemnat economii de de cai (?!). Concert de muzică uşoară romî-
nească; 12,30 Cîntece şi jocuri terară la cererea ascultătorilor ;
şit să lucreze din ce în ce mai bine. din atic 4 rînduri de cărămidă. In con­ care a împlinit-o de curînd, la su- circa 6.009 lei, la care s-au adău- Se ştie că la ora aceasta în populare romineşti ; 13,10 Con­ 22.00 Mari cînrtăreţi de o peră:

Din păcate însă, în activitatea co­ cluzie o treabă care a costat nici mai prafaţa de 1.020 ha. pe care le-au gat economiile realizata prin săpa- toate gospodăriile colective, princi­ cert distractiv ; 14,00 Concert de Maria Callas; 22,30 Melodii da
prînz ; 14,30 Muzică populară dragoste; 23,10 Muzică de ca­
lectivului de proiectanţi ai noului cen­ mult, nici mai puţin de circa 4.000 lei. unit cele 255 de familii, la exis­ tui fundaţiei, aşezatul ţiglei pe aco­ palele munci agricole se fac cu ma­ rominească interpretată de Kna meră.

tru al oraşului Deva s-au ivit şi o se­ Toate ar fi fost poate bune dacă modi­ tenţa în acest sat a unor oameni periş şi alte lucrări. şinile S.M.T.. Aşa se procedează Bălăci, Nicolae Trofin şi acor- Buletine de ştiri şi radiojur­
deoniştul Sile Ungureanu ; 15,05.
rie de deficienţe. Acestea au fost în ficarea respectivă ar fi dat blocului o harnici, care pun multă voinţă şi su­ Acum grajdul este ridicat şi acope­ de altfel şi la Clopotiva. De ce sa Muzică uşoară ; 16,15 Vorbeşte nale : 5,00 ; 6,00 ; 7,00 ; 10,00
11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 20,00
bună parte urmarea nestudierii cu des­ linie mai frumoasă, cu urmări practi­ flet in realizarea a ceea ce şi-au rit. Cheltuielile cu procuratul mate­ fie furajaţi un ntnnăr aşa de mare Moscova ; ’l6,45 Noi formaţii ar­ 22,00; 23,52 (programul I)
tistice de amatori în studiourile 12.00 ; 14,00 ; 16,00; 18,00 ; 21,00
tulă atenţie şi cu toată răspunderea ce bune, dar dimpotrivă... propus. rialului, cu unele lucrări (inclusiv de cai. mai ales că din ei — după noastre 17,15 Prelucrări corale; 23.00 (programul n ).

a proiectelor elaborate, a lipsei de co­ Prin aceeaşi adresă amintită mai cele ce mai sînt necesare pină la ter­ clasarea făcută de către consiliul de

laborare atît în cadrul colectivului de sus, proiectantul dispune unele modi­ A prins viaţă o lozincă minare) şi valoarea zilelor-muncă e- conducere şi o comisie de colectivişti

proiectare cît şi din­ ficări şi la blocul nr. La intrarea în curtea sediului fectuale la construcţie, vor însuma — abia 97 sînt buni de muncă ?
G.A.C., pe un panou, se află în­ mai puţin de 50.000 lei. Acest lu­ Cu furajele pc care le-au consu­
tre proiectanţi şi 3. Este vorba de scrisă lozinca „Colectivişti, folosiţi cru e deosebit de important deoare­
resursele locale pe care le avem ce experienţa acumulată pentru în­ mat caii în iarna trecută şi cu
constructori. O ase­ jjb-1 -lip confecţionarea unei ca să ridicăm grajdul început, cu ceput va folosi şi la viitoarele con­ cele pe care le vor consuma în iar­
cel mult 50.000 lei“. strucţii, dintre care. uncie au şi în­ nă care vine n-ar fi mai nimerit
menea concluzie se lx! W 53 copertine laterale ceput să f i e . ridicate. să se asigure întreţinerea unor vaci
, de lapte, juninci sau viţele, care ar
!poate trage după ce ---Ţ--i-i-;.v de 110 cm., la nive­

citeşti de pildă lul primului palier,

adresa nr. 5278 din 26 iulie 1962 emisă şi tăierea celei existente de la 1 m. cit Am căutat să aflu amănunte in putea aduce venituri însemnate colec­ 6m.iszisaaancizss!aoezităticyrp^sâ3^> -----------------
ce priveşte semnificaţia acestei lo­ tiviştilor ? Elanul de producţie sta­
de D.S.A.P.G. prin care acesta face cu­ are, ia G0 cm. Lin lucru pe cît de greu RezulfaîeÎe psdeau

noscut T.R.G.H. că la noile blocuri de de înţeles şi tot greu de executat în con­ zinci şi-am stat de vorbă cu tov. bileşte pentru sfîrşitul anului exis­ 10 SEPTEMBRIE 1962
loan Ciorogaru. contabilul gospodă­ tenţa în gospodărie a SO cabaline.
locuinţe din centruloraşului Deva, diţiile unui bloc construit din beton fi mai bune DEVA: Duelul n-a avut loc cinematograful „Grădina de va­
ră“ ; SIMER.IA: Cinci zile şi
tetapa a Il-a,sînt necesare unele modi­ celular. riei, singurul pc care l-am găsit la Pe lingă păşunile întinse pe care Dar, deşi au trecut mai bine de — cinematograful „Patria“ ;
sediu. Un calcul amănunţit al mate­ le are gospodăria, suprafaţa fîneţe- opt luni, pentru vînzarca sau valo­ Două reprize în iad — cinema­ cinci nopţi — cinematograful
ficări la solujiiie date în proiectul ini­ Unele modificări, care prinfr-un stu­ rialului cumpărat şi a sumelor chel­ lor atinge şi ea mai bine de 650 rificarea restului de 95 capete cai nu tograful „Grădina de vară“; HU­ „Ilie Pintilie“ ; HAŢEG: Mai

ţial. Adresa începeastfel: „In urma diu în prealabil puteau fi evitate, s-au NEDOARA : Fetele — cinemato­ tare ca uraganul — cinemato­
graful „Victoria“ ; Veneţia, luna graful „Popular“ ; BRAD : Cînd
vizitării şantierului centru-oraş-Deva, a făcut şi la blocul nr. 5. Aici iniţial s-a tuite la unele lucrări, totalizau ,cam /!a Dacă se mai pune la socoteală s-a făcut nimic. şi tu — cinematograful „Stadi­
on Corvinul“ ; SEBEŞ : Vizita vine dragostea — cinematogra­
cercetării documentaţiei şi a lucrărilor prevăzut ca la casa scării să fie puse ful „Steaua roşie“ ; LONEA :
preşedintelui — cinematograful
în curs de execuţie s.au semnalat unele geamuri. După ce blocul a fost gata 30.000 lei. Dacă se ţine seama că la porumbul pentru siloz cultivat şi ce- Pentru realizarea sarcinii stabili­ „Progresul“ ; Iubire încătuşată Pretutindeni trăiesc oameni —
— cinematograful „M. Sadovea- cinematograful „Minerul“ ; TE-
neconcordanţe de detaliu semnalate s-a revenit, cum că pentru a fi la fel conslrucfia grajdului s-au folosit /elalte plante furajere, rezultă că te sectorului zootehnic pc acest an, nu“ ; PETROŞANI: Al 9-lea
IU Ş: S-a întîmplat în ziua sols­
verbal la data de...“. Şi în continuare cu blocul vecin (®), să se pună dale 5.000 kg. ciment, 100 m.c. lemn de ajci sg dispune de o însemnată ba- mai trebuie cumpărate încă 40 de cerc — cinematograful „Al. Sa­ tiţiului — cinematograful „V.
bla“ ; 713 cere aterizare — ci­
o întregă listă pe trei pagini cu modi­ nevada. Din nou modificări, spargeri diferite esenţe, 1.800 m.c. piatră, a- furajeră. In contrast cu aceasta taurine şi aproape 200 de ovine. nematograful „7 Noiembrie“ ; Roaită“ ; ZLATNA : Vîrsta difi­
IjALBA IU LIA; Plăcerile roşului cilă — cinematograful „Munci­
ficări. Iată dfeva din acestea. La blo­ de ziduri şi betoane şi în deppzit ma­ proape 8.000 kg. var, 22.000 buc. însă, sectorul zootehnic nu e dez- N-ar fi oare mai bine ca organiza­ torul“ ; IL IA : înotătorii — cine­
— cinematograful „Victoria“ ; matograful „Gh. Doja“ ; APOL-
cul nr. 2 de pildă, proiectantul a sta­ teriale comandate rămase în stoc. ţiglă, o însemnată cantitate de fier, vou at pe măsura posibilităţilor gos- ţia de bază — secretar Ion Merinţes- Răzbunarea — cinematograful DUL DE SU S: Marea mă chea­
„23 August“ ; ORAŞTIE: Che­ mă — cinematograful „23 Au­
bilit iniţial ca peste balconul de Ia ul­ Adresa amintită cuprinde şi alte ob­ cuie etc. însemnează că colectiviştii padăriei. cu, consiliul de conducere — preşe­
marea mării de ghiaţă — cine­ gust“.
timul etaj, să nu mai fie construită co­ servaţii făcute „în urma vizitării şan­ din Clopotiva au înfăptuit ceea ci Merită toată aprecierea faptul că dinte Petru Jurconi şi toţi colecli- f matograful tJV. Roaită“ ; Valea
\
pertină. La blocurile următoare (nr. 3 tierului“. Adunate cap la cap, ele au relata lozinca. ţa ora aceasta prevederile planului viştii să se preocupe de reducerea \

şi 4), dîndu.şi seama probabil că s-a încărcat preţul de cost al noilor blocuri Cum s-a procedat practic ? Colec- de producţie cu privire la numărul numărului de cabaline, în favoarea

greşit cu o astfel de soluţie, a dispus cu peste 45.000 lei. Gum vor fi justi­ tiviştii au hotărît ca fiecare să lu- vacilor de care trebuie să dispună la bovinelor şi in special a vacilor de

să se facă copertină peste balconul ui- ficate aceste cheltuieli, cine te va su­ creze voluntar cîte 3-4 zile la aceas- sfîrşitul anului, e deja depăşit cu lapte şi a junincilor ? Noi conside­

iimului etaj. Lucrurile s-au petrecut cu porta ? 1 sînt întrebări Ia care proiec­ tă construcţie. Şi aşa au şi făcut. 6 capele, că s-au folosit la proctt- răm că da. Aceasta ar fi doar în

luni de zile în urmă. In urma vizitei tanţii vor trebui să răspundă. Este însă Rodul hotărîrii lor este materializat rarea de animale cei 136.000 lei folosul gospodăriei, a colectiviştilor.

amintite, în adresa 5278, proiectantul timpul să fie întărit simţul de răspun­ 'de altfel prin cei 1.800 m.c. de primiţi drept credite din partea sta- PETRE FARCAŞIU

şi-a schimbat părerea. Şi ca atare, a dere al colectivului de aici pentru cali­ piatră scoasă din cariera „Gura tulul, că se dispune de 41 viţele şi corespondent

dat „dispoziţie“ să se taie copertinele tatea proiectelor, pentru încadrarea lor mtndră —- cinematograful „Fla­

(bineînţeles după ce acestea fuseseră în preţurile ferme. căra“ ; Misterul fotografiei —

Să nu precupeţim n ic i un e fo r i derea noului an şcolar. Totodată s-a să aibă în permanenţă un bogat conţi­ formalismul în organizarea şi condu­ r<s N j i c
pus problema sarcinilor care stau în
faţa cadrelor didactice în noul an şco­ nut ştiinţific şi un înalt nivel ideologic. cerea acestora. PENTRU 24 ORE
lar, în ceea ce priveşte munca de in­
in procesul d e in s tr u ir e struire şi educare a elevilor. Gu acest Gu elevii de la dasa a VlI-a vor tre­ Nivelul muncii de Instrucţie şi edu­ Vremea rămîne nestabilă, cu
educare a elevilor! prilej s-a arătat că în centrul atenţiei bui îmbunătăţite procedeele de orien­ caţie din şcoală depinde într-o mare cerul mai noros ziua şi înseni­
cadrelor didactice trebuie să stea în tare profesională, pe baza cunoaşterii măsură şi de director, de felul în care n at noaptea. Local, vor cădea
primul rînd folosirea experienţei bune cît mai temeinice a aptitudinilor şi în­ acesta, sub îndrumarea organizaţiei ploi slabe, mai ales în re/,.
obţinută de cadrele didactice în anii clinaţiilor fiecărui elev. de partid, ştie să orienteze, să orga­ nea de munte. Vintul v a't'lT
trecuţi de învăţămînt Printre realiză­ îla potrivit, cu intensificări
rile obţinute în domeniul muncii in- Gonducerile şcolilor trebuie să ur­ nizeze, să mobilizeze cadrele didactice temporare din sectorul vest şi
nord-vest.
structiv-educative din anul şcolar tre­ mărească în mod special modul în care la îndeplinirea sarcinilor ce ie revin.
cut, s-a înscris în primul rînd îmbună­ Temperatura va fi staţionară:
Secţia de îrivăţămînt a Sfatului popu­ raţii şi zugrăvit 3ă fie terminale ia tăţirea atitudinii elevilor faţă de prin­ se predă limba romînă în şcoli şi felul In acest sens, din primele zile ale anu­ ziua va oscila între 22 şi 27
lar al oraşului Deva, îndrumată de Go- cipala lor îndatorire patriotică — învă­ grade, iar noaptea va coborî
mitetul orăşenesc de partid şi Gomite- SOOS ANDREI timp. Vinovate de aceste întîrzieri se ţătura, s-a întărit disciplina în şcoli, cum ca este însuşită de către elevi. lui şcolar, în atenţia conducerilor şco­ între 17 şi 12 grade.
tui executiv al Sfatului popular oră­ şeful secţiei de învăţămînt fac şi cooperativele meşteşugăreşti din a crescut simţul de răspundere pentru
şenesc Deva, încă de la încheierea anu­ a Sfatului popular a oraşului Deva Simeria şi Deva care au avut contract îndeplinirea obligaţiilor şcolare, pem Aceeaşi atenţie se va acorda predării lilor va trebui să stea ca sarcină prin­ PENTRU URMĂTOARELE
lui şcolar 1961—1962 s-a preocupat cu pentru aceste lucrări, dar au neglijat tru păstrarea bunurilor obşteşti. 3 "ZILE
atenţie de pregătirea în bune condi- sens efectuării lucrărilor de reparaţii efectuarea lor în termen. şi însuşirii de către elevi a istoriei, cipală cuprinderea şi menţinerea în
ţiuni a deschiderii noului an de învă- şi dotării şcolilor cu mobilierul necesar. Aceste rezultate sînt fără îndoială Vreme schimbătoare cu ce­
ţămînt. O preocupare atentă pentru deschiderea Pentru a asigura copiilor oamenilor rodul unei munci susţinute, pline de matematicii, fizicii, economiei politice şcoală a tuturor copiilor de vîrstă şco­ rul potrivit noros şl cu tempe­
noului an şcolar a manifestat Gomite- muncii din raza oraşului Deva condi­ răspundere, desfăşurate sub îndruma­ ratura în uşoară creştere.
In acest scop s-au luat din timp o tul executiv al Sfatului popular din Si- ţii cît mai bune de învăţătură s-au rea organizaţiilor de partid, de învăţă­ etc. Nu întîmplător predarea acestor lară şi a absolvenţilor din clasele
serie de măsuri. Astfel, avînd în vede­ luat şi măsuri pentru înlocuirea m o b i­ tori şi profesori precum şi de organi­
re rolul pe care-1 are ridicarea conti­ meria, care a reuşit să termine îna­ lierului vechi, degradat cu mobilier zaţiile U.T.M. şi de pionieri pentru obiecte a fost încredinţată cadrelor ce­ IV -V .
nuă a nivelului profesional pentru îm­ inte de termen lucrările de reparaţii nou în valoare de peste 90.000 lei, iar educarea tineretului şcolar.
bunătăţirea calităţii predării la clasă la şcolile de pe raza oraşului. Aseme­ laboratoarele şcolilor au fost înzestra-. lor mai competente. îndeplinirea ritmică a programei de
a lecţiilor, cadrele didactice au fost în­ nea preocupări, urmate de bune rezul­ te cu substanţele chimice necesare şi Gu toate acestea au mai existat une­
drumate să se înscrie din timp la exa­ tate, au avut şi conducerile şcolilor de aparate de fizică : ampefmetre, voltme­ le tendinţe de neglijenţă a învăţătu­ Lecţiilor trebuie să li se acorde o învăţămînt va trebui să fie de aseme­
menele de definitivat şi gradul II. Au 8 ani „Dr. Petru Groza“, „Petofi San- tre, reostate, barometre cu mercur, gal­ rii, nu peste tot au fost înlăturate în-
fost trimişi, de asemenea, Ia cursuri, dor“ şi Şcolii medii „Decebal“ din vanometre etc. în valoare de 124.752 tîrzîerile de la cursuri, obiceiul de a importanţă deosebită, fiind, temeinic nea preocuparea centrală a directorilor
profesorii care vor preda „Agricultu­ Deva. lei. Acestea vor oontribui la o mai tulbura liniştea în clasă etc. Toate
ra" şi directorii de la şcolile de 8 ani strînsă legătură a învăţămîntului teo­ aceste lipsuri vor trebui să fie în noul pregătite, iar scopul educativ propus de «şcoli. In acest scop va trebui com­
Lucrări mari ca volum au fost efec­ retic cu practica, la adîncirea cunoş­ an şcolar în care păşim în atenţia ca­
din Rapolt şi Deva, care au fost pre­ tuate în Deva la Şcoala medie „Dece­ tinţelor însuşite de elevi. să fie urmărit îndeaproape Ia toate bătută orice tendinţă de scoatere de la
gătiţi în vederea îndrumării cu compe­ bal“ unde s-au instalat lambriuri în drelor didactice. Lor le revine sarcina
tenţă a procesului de învăţămînt. majoritatea claselor, la Şcoala medie S.a acordat atenţia cuvenită în aceas­ ca încă din primele zile ale noului an obiectele de predare. Experienţa pro­ clasă a profesorilor pentru rezolvarea
„J. A. Komenski“ şi la Şcoala de 8 tă perioadă şi asigurării elevilor din şcolar să se preocupe cu toată răspun­
In anul şcolar 1962—1963, în cadrul ani „Dr. Petru Groza“ unde a fost derea de pregătirea temeinică a elevi­ fesorilor fruntaşi a demonstrat că pot altor sarcini, ceea ce poate duce ulte­ OrujHil şcolar
oraşului regional Deva vor funcţiona amenajată curtea şi s-a construit în timp cu manuale şcolare. In acest scop, lor din punct de vedere Instructiv-edu-
49 de unităţi şcolare, dintre care 4 atelierul mecanic cu forţe proprii, o la 1 august librăria a început difuza­ cafiv, să-l educe în spiritul moralei co­ realiza lecţii cu un bogat conţinut edu­ rior Ia aglomerarea elevilor şi neînşu-
şcoli medii, 7 şcoli de 8 ani, 17 şcoli de poartă de fier, economisindu-se astfel rea manualelor pentru clasele VIII—XI. muniste, al disciplinei conştiente şi al
4 ani, 2 şcoli profesionale, 16 unităţi peste 6.000 lei.- Manualele gratuite pentru clasele cativ, de o mare eficienţă. Pentru întă­ şirea temeinică a lecţiilor predate. C comercial Cluj
preşcolare, o şcoală de muzică, o şcoa­ dragostei faţă de patrie, să cultive în
lă sportivă şi o casă a pionierilor. In Gu toate acestea, în acţiunea de re­ I—VII au fost deja distribuite unită­ rîndul elevilor sentimentele, patriotis­ rirea continuă a conţinutului educativ In noul an şcolar vor trebui ridica­ l
parare a şcolilor, aşa cum s-a mai ară­ ţilor şcolare, urmînd să fie înmînaie mului socialist şi internaţionalismului al lecţiilor este necesar ca toate ca­ te pe o treaptă nouă şi activităţile des­
cadrul acestor şcoli vor învăţa 5.320 tat de altfel într-un articol publicat elevilor în cadru festiv în prima zi de proletar şi ale dragostei faţă de muncă. drele didactice să fie informate la zi făşurate în şcoli de consiliile pedago­ Í Strada Kogălniceanu nr. 4
elevi, din care 2.300 în clasele I—IV, recent în ziarul regional, s-au manifes­ şcoală. asupra evenimentelor politice interne gice, comisiile metodice pe obiecte,
1.670 în clasele V—VII şi 1.350 în cla­ O atenţie deosebită trebuie să acorde şi internaţionale, asupra noutăţilor din cercurile pedagogice, lecturile pedago­ l Telefon 15—59
sele VIII—XI, ceea ce reprezintă cu tat şl o serie de lipsuri. De exemplu, îmbunătăţirea muncii cadrele didactice încă din primele zile
200 elevi mai mult decît în anul şco­ la Şcoala medie „J. A. Komensîd“, instructiv-educative — de şcoală, pregătirii fiilor oamenilor C
lar trecut din lipsa de preocupare a T.R.0.H., muncii din clasele a Vil-a şi a Xl-a,
în centrul atenţiei care se găsesc în faţa examenelor de domeniul obiectului predat, să cunoas­ gice, lecţiile deschise şl interasistenţele, A n u n |ăc
In atenţia Gomitetului executiv şi a nici în prezent nu sînt începute lucră­ cadrelor didactice absolvire, maturitate şi admitere. Gu ct
secţiei de învăţămînt a Sfatului popu­ rile de canalizare a curţii iar la şco­ aceştia vor trebui organizate consul­ că temeinic documentele de partid şi iar analiza lecţiilor să aibă un carac­
lar al oraşului Deva a stat permanent lile de 8 ani din Gîrjiţi, Băcia şi Gris- La începutul acestei luni Gomitetul taţii săgtămînala, iar lecţiile predate Şcoala tehnică comercia.
deschiderea în bune condiţiuni a tu­ de stat, să studieze organizat tnar- ter cît mai practic, urmărind rezolva- l Iă "din Cluj, primeşte în­
turor acestor unităţi şi asigurarea con­ tur, atît conducerile şcolilor cît şî co­ executiv al Sfatului popular orăşenesc xism-leninismul.. Numai astfel învăţă- • rea unor probleme metodice, de conţinut,
diţiilor optime de studiu. mitetele executive ale sfaturilor popu­ torii şi profesorii vor putea realiza lec­ care se pun în mod concret în munca ci scrieri p e n tr u ;
lare comunale n-au luat toate măsurile Deva a făcut o analiză privind asigu­ ţii vii, actuale, bine fundamentate ştiin­ la catedră. — Secţia merceologi pro­
Grijă deosebită §-# acordat în acest necesare pentru era lucrările de repa. ţific, cu o mare putere de convingere c duse industriale;
rarea condiţiilor opti®e pentru deschis înfăptuirea cu succes a acestor sar­
ţ

şi mobilizare. Numai făcînd să se sim­ cini este condiţionată de realizarea —r. Secţia merceologi pro-

tă în cursul lecţiilor propriile lor con­ unităţii de cerinţe şi influenţei educa­ aluse alimentare

vingeri comuniste, cadrele didactice vor tive a tuturor factorilor care răspund dintre absolvenţii (absol­

obţine maximum, de eficacitate în mun­ de creşterea şi formarea omului nou : ventele) de şc o li’medii cu 1
ca educativă. > şcoala, familia, organizaţiile de partid examen de maturitate din 1

In întărirea educaţiei comuniste a U.T.M. şi de poinieri — întreaga opi­ regiu n ile: Cluj, Crişana, 1

elevilor în noul an şcolar un rol im­ nie a societăţii noastre. Mureş Autonomă Maghia­ 3

portant îi revine profesorului dirigin­ Fiind pătrunşi de însemnătatea mi­ ră, Maramureş, Braşov, î
te. Acesta, ţinîiid o legătură strînsă cu siunii de educatori, să păşim şi în acest Hunedoara. 1
familia, va trebui să cunoască mai bine an cu convingerea şi hotărîrea de a ri­
elevii, mediul familiar, şi să nu limi­ Examenul de admitere 3
teze activitatea educativă la cadrul dica pe o treaptă nouă nivelul muncii se va ţine între 25 septem ¦ţ
strict al orei de dirigenţie. In orele de instruire şi educaţie a elevilor, de
a-I pregăti la nivelul exigenţelor cres- brie şi 1 octombrie 1962. j
de dirigenţie trebuie folosite mai mult dnde impuse de etapa desăvîrştrii con-
Informaţii suplimentare 3
3
la secretariatul şcolii. 1

convorbirile ge teme 'etico, evitîndu-ie «ţrucţiei socialiste în ţara noastră.