Page 23 - 1962-09

Nr. 2397
APROVIZIONAREA CU COMSUSTiBiL
A POPULAŢIEI IA FIE FĂCUTĂ
LA T IP
%/S/v/«..- /s ^ s ^ s ,
In acttU tile c h i toamna
bate la uţă, cum e şi firesc, fie­
care cetăţean, fiece întreprindere
se preocupă de aprovizionarea
cu lemne de foc necesare. Pen­
tru a ne da seama de felul cum
populaţia este aprovizionată cu
lemne, redacţia ziarului nostru
*> a întreprins un raid-anchetă '
<, prin cîteva depozite din regiune. }
*w vw vw w ‘
O bună aprovizionare
Se poate aprecia că în general depozitele ga regiune, cantităţile restante de lemn
sînt bine aprovizionate. Acest fapt re­
zultă din îndeplinirea şi depăşirea pla­
nului valoric pe ultimele luni. Printre
depozitele care sînt bine aprovizionate
şi satisfac cerinţele populaţiei, se nu­
mără cele din Gugir, Sebeş, Brad, Ilia
şi altele. La Sebeş, colaborarea dintre
depozit şi furnizor (I. F. Sebeş) este
din cele mai bune. Zilnic camioanele
I.M.T.F.-ului Sebeş transportă de la
parchete circa 2-3 vagoane de lemne,
Datorită faptului că depozitul e în per
manenţă bine aprovizionat, atît popu
laţia cit şi întreprinderile şi-au ridi
cat cantităţile de lemne, conform repar
tiţiilor. In incinta depozitului se ob
servă şi o bună organizare a desfa
cerii. Gîntarul basculant de 4 tone
funcţionează în condiţii optime, iar
maşina de tăiat lemne asigură popu­
laţiei, în întregime, necesarul de lemne
tăiate. Aprovizionarea ritmică a depo­
zitului din Sebeş cît şi buna organi­
zare a muncii au dus la îndeplinirea
planului de desfacere pe primele 8 luni
ale anului în proporţie de 111 la sută.
Şi la depozitele din Ilia, Gugir, Brad,
se observă aceeaşi preocupare pentru
livrarea în timpul cel mai scurt a lem­
nelor de foc. Acest lucru dovedeşte
că şefii depozitelor amintite se preo­
cupă intens pentru o bună deservire
a populaţiei, pentru îndeplinirea şi de­
păşirea planului valoric de desfacere
cîţ şi a planului de aprovizionare a
depozitelor.
Livrările să fie executate
conform contractelor
Deşi timpul în perioada de vară a
fost bun şi au existat condiţii favora­
bile pentru transportul lemnelor din
parchete, totuşi cantităţile de lemn de
foc necesare depozitelor n-au fost livra­
te ritmic. Gare este cauza ? întreprins
derile forestiere din regiune nu au acor­
dai suficientă atenţie acestui sorti­
ment. Astfel, de multe ori lemnele din
parchete nu au fost aduse operativ la
drumurile carosabile, iar transportul
s-a făcut anevoios, în salturi.
Urmărind registrele de evidenţă a
cantităţilor de lemne intrate în depo­
zitul din Deva se constată că I.F. Do-
bra, prin serviciul de desfacere şi trans­ a sfatului popular orăşenesc să întoc­
port a lucrat foarte defectuos. Uneori
cantităţile livrate de I.F. Dobra într-o
singură zi se ridică Ia 140 tone, iar al­
teori la numai 32 tone. Datorită fap­
Deşi timpul este relativ înaintat, totuşi a mal rămas suficientă vreme
pentru ca transportul lemnelor din pădure în depozite să fie urgentat. De
aceea, este de datoria Direcţiei regio nale a economiei forestiere să acorde
problemei lemnelor de foc importanţa cuvenită, să asigure cît inai repede can
tităţile de lemne pentru trimestrul IV al anului şl pentru primul semestru
al anului viitor. Măsuri se impun a ti luate şi în cadrul depozitelor, astfel ca
aprovizionarea oamenilor muncii să se facă In cele mai bune condiţitmi şi
rapld-
nou
Intr-o zi din prima decadă a
lunii iulie, tribunalul orăşenesc
, avea de judecat un caz mai deo­
sebit. Numitul X ceruse cucitva
timp in urmă desfacerea căsăto­
riei. La cererea adresată tribu­
nalului a enunţat o sumedenie
de „motive11. Scria el printre al­
tele, că nevasta îl provoacă la
ceartă, că nu e bună gospodi­
nă, nu-l îngrijeşte cum trebuie,
îl ceartă cină vine acasă seara
tirziu, că întreţine discuţii in­
terminabile cu vecinele ş.a.m.d.
...începerea dezbaterilor pen­
ii u soluţionarea cazului era aş­
teptată cu multă nerăbdare şi
de alţi oameni care erau acolo
şi care aflară despre ce este
vorba.
In sfîrşit, a sosit momentul. In
sală se făcuse o linişte deplină.
Şi, pe cit de mare liniştea, pe
atît de cutremurătoare era şi
emoţia. Toţi aşteptau pe cei în
cauză. Deodată se deschise uşa.
in sală apărură pe rlnd şî se
aşezară în faţa completului de
judecată: bărbatul, soţia lui, o
fetiţă şi doi băieţi, rezultaţi
din căsătoria soţilor. Copiii, cu­
rat îmbrăcaţi, păşeau timizi şi
plini de sfială, ţinîndu-se de
mină. Judecătorul anunţa înce­
perea şedinţei şi dă cuvlntul
bărbatului respectiv. El nu a
avut altceva de spus decît cele
relatate in cererea adresată tri­
bunalului Soţia lui, care ţinea
privirea cină Ia copii, cind la
judecător, a descris totul aşa
cum ştia. Printre altele, a in­
format pe cei de faţă că la m ij­
loc ar fi o a treia persoană şi
nici decum ceea ce relata soţul
ei in cerere.
tului că planul de livrări nu a fost res­ tacol artistic în cadrul căruia
pectat întocmai, iar G.F.R. nu a pus
Ia dispoziţie de fiecare dată vagoane­
le necesare, în primele 8 luni ale anu­
lui, I.F. Dobra a rămas datoare depo­
zitului nr. 1 din Deva, cu 830 tone de
lemne. Dar rămînerea în urmă în pri­
vinţa livrării lemnelor de foc se dato-
reşte şi altor cauze. Atît I.F. Dobra
cît şi celelalte întreprinderi forestiere pe teren propriu în compania
acordă o mai mare atenţie celorlalte
sortimente, în dauna aprovizionării
populaţiei a i lemne de foc. Datorită
acestor cauze se semnalează rămîneri
în urmă şi în aprovizionarea depozitu­
lui din Ghelar cu o cantitate de 259
tone, Ia Hunedoara cu 2.278 tone, Ia
Orăştie cu 200 de vagoane. Pe întrea­
de foc se ridică Ia 12.800 tone. Din
cauza acestor rămîneri în urmă, în de­
pozite nu s-au putut crea stocurile tam­
pon necesare aprovizionării populaţiei
pe semestrul I al anului 1963.
Avînd în vedere faptul că trimestrul
III se apropie de sfîrşit, întreprinde­
rile forestiere vor trebui să ia măsuri
grabnice de livrare a cantităţilor de
combustibil restante. Livrările vor tre­
bui făcute în timpul stabilit contrac­
tual, pentru a nu se crea goluri în acti­
vitatea centrelor de distribuţie. Direc­
ţia regională a economiei forestiere va
trebui să privească cu toată seriozita­
tea problema livrării lemnelor de foc
pentru populaţie.
Se cere o îmbunătăţire
a transportului
In unele centre de desfacere, trans­
portul lemnelor Ia domiciliu se face
anevoios. De pildă, la Hunedoara lem­
nele au fost transportate Ia domiciliu,
multă vreme, numai cu un singur au- .
tocamion (acum sînt două) şi cu că­
ruţe particulare. Majoritatea cumpără­
torilor au preferat transportul cu ma­
şina, fiind mai operativ şi economic.
Dar afluenţa mare a solicitanţilor a
creat adeseori nemulţumiri. Aici lu­
crează şi mulţi căruţaşi particulari
care cer un preţ de transport prea
mare. Aceasta deoarece Sfatul popu­
lar orăşenesc Hunedoara nu a întoc­
mit tarife de transport pentru toate
străzile oraşului. Ga urmare, preţurile
se stabilesc la bunul plac al căruţa­
şilor. De aceea, va trebui să existe din
partea sfatului popular o permanentă
preocupare şi urmărire cu rigurozitate
a respectării tarifelor stabilite, pentru lizări ale regimului nostru demo­
o cît mai bună deservire a populaţiei.
La depozitul din Deva găsim aproa­
pe aceeaşi situaţie. Deşi există o în­
ţelegere între G.A.G. „Drumul socialis­
mului“ şl depozit privind punerea la
dispoziţie a căruţelor necesare trans­
portului de lemne pentru populaţie, to­
tuşi gospodăria nu-şi respectă angaja­
mentul luat. Sporadic ea trimite oiţe
o căruţă, Iăsînd ca majoritatea trans­
porturilor să fie făcute de particulari.
Va trebui ca şi aici secţia financiară
mească astfel de tarife, iar acestea să
fie afişate în depozite pentru ca popu­
laţia să cunoască preţul transportului.
A. OARGA
tn
Se încurcase el cu acea per­
soană şi s-a gîndit, după mai
mulţi ani de căsătorie, că ar fi
îndreptăţit să-şi schimbe soţia.
Publicul care asista la dezba­
teri păstra cea mai desăvlrşită
linişte. Fiecare asculta atent la
tot ceea ce se discuta acolo. In
sinea lor, fiecare se gîndea că
ar avea ceva de spus. Şi din
ceea ce ar fi spus se desprin­
dea clar îndrumări spre împă­
care şi convieţuire pe mai de­
parte. Iu inimile lor, la un mo­
ment dat, pătrunse ca o săgeată
cuvintele fetiţiei, în etate de
U ani, pionieră, care cu lacrimi
in ochi, spunea printre altele:
„Adunările la care am partici­
pat pînă acum au fost pionie­
reşti. Acolo discutam despre cu
totul altceva. Pentru a discuta
aici, trebuie să caut cuvinte.
Mi-e ruşine de faptul că pă­
rinţii mei au ajuns în această
situaţie. Eu, împreună cu fră­
ţiorii mei doresc să trăiesc lin­
gă amîndoi părinţii. Ii ascult
şi-i iubesc pe amîndoi. La rin-
dul lor, trebuie să aibă grijă
de noi, să ne crească şi să ne
ajute să devenim oameni de nă­
dejde ai societăţii noastre so­
cialiste“. Apoi, adresindu-se ta­
tălui el, In hohote de plîns ia
spus: „tăticule întoarce-te aca­
să. Mi-e dor de tin e ! De ce ne
laşi numai cu mămica?“.
Şi mai pătrunzătoare au fost
cuvintele unuia din băieţi, sub
10 ani, care a reuşit doar să
spună: „Eu iubesc şi pe mămica
şi pe tăticii. Vreau să cresc ma­
re lingă amîndoi...“ Apoi l-a cu­
prins pllnsul şi pe el.
Scena a fost palpitantă, zgu­
ÜZ3EOT3SS2 r!EQHiaBaa555SBB^^
• La orele 11, Ia gvădina de
vară din Deva are loc un spec­
îşi vor da concursul formaţiile
fruntaşe participante ia festi­
valul regional „Pe plaiurile Hu­
nedoarei“.
• Astăzi, In cea de-a doua eta­
pă a campionatului categoriei
B la fotbal, Jiul Petvila va juca
formaţiei Metalurgistul Cugir.
Intîlnirea se anunţă a fi deose­
bit de interesantă ţinînd cont
de evoluţia ambelor echipe în
etapa trecută.
Intîlnire amicală
Echipa de fotbal Dinamo Bar­
za a întîlnit într-un meci ami­
cal pe Victoria Ineu, pe care a
Invins-o cu scorul de 5-2. Golu­
rile învingătorilor au fost înscri-
VA PREZENTAM:
Institutul pedagogic
de 3 ani
Nu peste mult timp incep exame­
nele de admitere în învăţămîntul
superior. In toate centrele universi­
tare şi în cile oraşe, cadre didac­
tice de specialitate au făcut pre­
gătire cu viitorii studenţi la mate­
riile la care vor da examen pen­
tru admiterea în facultăţi. Numai
în oraşul Braşov, în cadrul centru­
lui universitar cca. 1.000 candidaţi
au participat zilnic la pregătire, re­ Facultatea de fizică-chhnie dispune
partizaţi in 4 grupe.
Institutul pedagogic de 3 ani din
Braşov primeşte cu braţele des­
chise pe absolvenţii care se hotă­
răsc să-şi dedice viaţa activităţii de mie fizică), laborator foto pentru
educator al fiilor oamenilor muncii,
pentru cei care doresc să devină
profesori. Ca şi alte institute, Ins­
titutul pedagogic de 3 ani din Bra­
şov este una din cele mai noi rea­
crat popular în domeniul învăţă-
mintului superior. înfiinţarea lui in
toamna anului 1960, a ixvorît din
sarcinile stabilite de Congresul al
lll-lca al Partidului Muncitoresc
Romin în le'gătmă cu ridicarea în-
vuţummlului şi culturii la nivelul
cerinţelor mereu crcscînde, cores­
punzătoare etapei de desăvîrşire a
construirii socialismului în ţara
noastră. împreună cu alte institute
pedagogice de 3 ani, institutul no­
stru are sarcina să formeze pro­
fesori bine pregătiţi, specialişti şi
buni pedagogi, pentru acoperirea
nevoilor de cadre, în vedera ge­
neralizării învăţămîntului obligato­
riu de 8 ani.
In cadrul Institutului pedagogic
de 3 ani din Braşov, funcţio­
nează 3 facultăţi• cacuitatea -V
matematică —- secţia matematică,
Facultatea de fizică — chimie —
secţia fizică-ckimie şi cunoştinţe
tehnico agricole: Facultatea de şti­
inţe naturale — secţia ştiinţe na­
turale şi agricole.
Studenţii Institutului pedagogic
de S ani din Braşov au ocazia să
audieze cursuri ţinute de cadre di­
dactice temeinic pregătite, au posi­
duitoare chiar. Majoritatea celor
de faţă nu s-au putut stăpîni
să nu lăcrimeze.
...După alte cîteva dezbateri,
din partea completului de jude­
cată se anunţa aminarea soluţio­
nării cazului respectiv, pînă la
o altă dată.
Soţia cu cei trei copii pleca­
se acasă, iar bărbatul... A doua
zi trebuia să meargă la servicî.
Acolo ştia că era aşteptat de
ortacii lui ca să le spună cum
s-a soluţionat cazul. La gîndul
că trebuia să descrie cum. s-au
desfăşurat dezbaterile, se jena,
nu vedea cum să iasă din în­
curcătură.
Persoana care-l determinase
să se îndepărteze de familie nu-i
putea da nici un sfat, nici un
ajutor. De aceea nici nu se aş­
tepta la ceva cît de cît folosi­
tor din partea ei. Totuşi se ve­
dea încurcat.
A plecat, în sfîrşit, la servicî.
Mare-i fu' însă mirarea cind
observă că nici unul din tova­
răşii săi de muncă nu-l între­
bă nimic in legătură cu proce­
sul. Toţi îşi vedeau de treburi
ca tn oricare altă zi. Pe om
acest lucru tl enerva la culme,
apoi către sfîrşitul schimbului
îl rodea îngrozitor. Se gîndea da­
că n-ar fi bine să deschidă el
discuţia despre el, despre pro­
ces ; se gîndea să ceară anumite
sfaturi, sugestii eto. ştiind în­
să că oamenii şi-au făcut o pă­
rere despre el, că i-au dezapro­
bat comportarea, îşi pierdea cu­
rajul şi tăria morală.
vnnMvn 'SüümusMuun
tm w ?0& Jli!!K tseunr:s*tM X B !T X iX rJiL*J!
o Ce-a de-a IV-a etapă a
campionatului regional de fot­
bal programează astăzi la Deva
întîlnirea dintre formaţia locală
Minerul şi echipa siderurgişti-
lor din Călan, care se află pe
primul loc în clasament. Un
meci echilibrat este şi cel de Ia
Orăştie dintre Dacia Orăştie —
Dacia Alba Iulia.
® Oraşul Alba Iulia va găz­
dui azi etapa regională la po­
pice. La această întrecere, care
va avea loc pe arena Ardelea­
na, vor participa seniori şi se­
nioare care vor concura la pro­
ba individuală.
se de Bicu (2), Murzacu, Hcs şi
Moraru, iar pentru oaspeţi de
Năzău.
HOREA POPA
corespondent
di
bilitatea să efectueze lucrări prac­
tice de laborator, cercetări ştiinţi­
fice în condiţii optime, în cadrul
unor laboratoare bine dotate cu
cele mai noi şi mai moderne a-
parale.
Institutul pedagogic de 3 ani din
Braşov dispune de laboratoare bine
utilate, după specificul facultăţilor,
de laboratoare: de fizică, (mecani­
că. electricitate şi radiolchnică, op­
tică şi structura materiei), de chi­
mie (chimie organică şi biologică,
chimie anorganică şi analitică, chi­
cursul practic de fotocinematogra­
fie ele; Facultatea de ştiinţe na­
turale dispune de 6 laboratoare•
botanică, zoologic, fiziologie vege­
tală şi microbiologic, agrofitolch-
nic şi geologie, horticultura, muşini
agricole.
Toate laboratoarele oferă largi
posibilităţi de studiu. cercetare si
verificare cu ajulorid experienţelor,
a legilor şi fenomenelor care au
loc în natură, dînd posibilitatea
studenţilor să-şi ihi'jşr.asCă' "temei­
nic materia predată.' MUI11
In cei trei ani, cît durează cursu­
rile, studenţilor Ii se asigură cele
mai bune condiţii de învăţătură.
Căminele confortabile cu dormi­
toare de c.île 2—5 paturi, cantine­
le spaţioase, înzestrate cu instala­
ţii moderne, numeroasele burse o-
tribuite studenţilor merituoşi, sînt
exemple vii care ilustrează grija
partidului .şi guvernului nostru pen
tru îmbunătăţirea continuă a con­
diţiilor de viaţă ale studcnţilot
Absolvenţii Institutului pedago­
gic da 3 ani din Braşov ca şi
cei de la celelalte institute, devin
profesori care vor preda la şcolile
de 8 ani. asigurindu-li-se tuturor
posturi la terminarea facultăţii res­
pective.
Lector univ. GAVRILA 1LIE
Institutul pedagogic dc 3 am
Braşov
— După terminarea schimbu­
lui, propun să răminem cîteva
minute pentru a discuta o pro­
blemă. — spuse la un moment
dat secretarul organizaţiei de
partid.
Auzind acestea, tov. X tresă­
ri. Se gindi imediat că va fi pus
chiar el in discuţie. Dar cum ?
El nu a spm nimănui nimic. De
unde or fi aflat tovarăşii săi fe­
lul cum s-a discutat şi rezul­
tatele dezbaterilor de la proces?
Nu găsea răspuns la nici una
din aceste întrebări. Şi nici nu
putea găsi. Secretarul organi­
zaţiei de partid, în ziua cind a
avut loc procesul, se găsea în
sala de şedinţe a tribunalului. A
fost, aşadar martorul întregii
scene; s-a numărat şi el prin­
tre cei mulţi care au lăcrimat
în timp ce vorbeau copiii.
Şi, in faţa celor prezenţi, se­
cretarul a început să descrie tot
ce a văzut, apoi continuă: To­
varăşul nostru a comis o mare
greşeală. A încălcat demnitatea
de om, principiile şi prevederile
codului familiar. A părăsit casa,
lăsînău-şi soţia şi copii „să se
descurce cum or şti“ ; i-a lipsit
de căldura unui tată, de spriji­
nul pe care orice părinte trebuie
să-l dea copiilor săi. Lăsîndu-se
pradă unor interese meschine,
el a uitat de obligaţiile fami­
liare, nu se glndeşte că este aş­
teptat în fierni e zi de copii, de
soţie, că pentru un copil nimic
nu este mai presus decît dra­
gostea părintească. Tovarăşul
nostru neglijează aceste princi­
pii atît de bine cunoscute şi de
însuşite de oamenii societăţii
noastre noi. Ar putea să ne spu­
nă ce are el mai de preţ şi mai
presus in viaţă dacă nu copiii,
fiinţele acestea drăgălaşe, nevi­
novate dar conştiente că locul
copiilor este lingă părinţi, iar
ps?. *
CECSoaiEScni *noi?2BB8BniRi82Pî9® î^
/8 ani de la eliberarea Bulgariei de sub jugul fascist
a ut bulgar
La 9 septembrie poporul bulgar sărbătoreşte 18 ani da producţie ale ţării. In prezent, poporul bulgar in- |
de la eliberarea sa tic sub jugul fascist. Aceasta coinci­
de cu data împlinirii a 16 ani de la lichidarea monar­ deplineşte sarcinile cuprinse in cel de al IV-lca plan ?
hiei în Bulgaria. Eliberarea Bulgariei, la 9 septembrie
1944. a fost rezultatul luptei îndelungate a poporului cincinal (1961-1965). }
bulgar împotriva fascismului şi capitalismului, dusă sub
conducerea Partidului Comunist Bulgar. Eliberarea¦ a Realizările dc seamă obţinute de R. P. Bulgaria sînt}
devenii posibilă în condiţiile înaintării victorioase a glo­
rioaselor armate sovietice. rodul muncii, pline de abnegaţie a poporului bulgar )
Punîndu-se capăt dominaţiei fasciste a fost creată pu­ sub conducerea Partidului Comunist Bulgar, al ajuto¦i
terea de stat. populară, cu ajutorul căreia a fost zdro­
bită împotrivirea capitaliştilor şi au fost naţionalizate rului multilateral din partea Uniunii Sovietice, al co -)
principalele mijloace de producţie. Dintr-o ţară agrară
înapoiată, fără o industrie proprie, cu o agricultură laborării şi întrajutorării frăţeşti cu celelalte ţări so- <
jefuită şi fărîmiţatu, Bulgaria s-a transformat intr-o
ţară socialistă cu o industrie proprie în plină dezvolta­ cialiste. ,
re, cu o agricultură înaintată, şi un nivel dc trai Preocupat de dezvoltarea sa economică şi culturală, ţ
crescînd al maselor populare. Clasele exploatatoare au
fost lichidate. Socialismul a învins definitiv la oraşe poporul bulgar st pronunţă pentru pace şi coexistenţă
şi la sale. paşnică. Politica externă a R.P. Bulgaria este o politică )
de prietenie şi colaborare cu toate popoarele. Guvernul
In decursul celor 18 ani de putere populară, eco­ bulgar sprijină iniţiativele Uniunii Sovietice şi ale tu­
nomia Bulgariei s-a schimbai radical. Producţia in­ turor ţărilor socialiste, pentru rezolvarea problemelor
dustrială a crescut de 1-1 ori faţă dc 1939. Se dezvolta litigioase pe calea tratativelor, pentru înfăptuirea dc-
noi ramuri ale industriei grele: industria siderurgică zarmării generale şi totale, pentru lichidarea rămaşi • \
şi constructoare de muşini, industria chimică şi a ener­ ţelor dăunătoare ale celui de-al doilea război mondial. \
giei electrice, industria uşoară şi alimentară.
In urmă cu 18 ani agricultura în Bulgaria era una
din cele mai înapoiate din Europa. Pămîntul împărţit
în peste 12 milioane de parcele individuale era lu­ Poporul bulgar a sprijinit cu căldură propunerea ţă- ţj
crat cu mijloace primitive. In procesul construcţiei
socialismului a fost înfăptuită colectivizarea întregii rii noastre ca Balcanii să se transforme într-o zonă a '
agriculturi, au sporit numărul tractoarelor, al combi­
nelor. păcii şi a bunei înţelegeri. S
Cu fiecare an creşte venitul naţional, cresc forţele Prietenia dintre popoarele noastre este o prietenie C
veşnică, încercată, cu adânci rădăcini în istorie. Ea s e /
dezvoltă continuu pe baza principiilor atotbiruitoare a le/
marxism-leninismului, spre binele ambelor ţări şi în i n - '
leresul întăririi unităţii invincibilului lagăr socialist. /
Poporul bulgar întîmpină cea de-a 18-a aniversare a ;
eliberării patriei sale intr-o atmosferă de puternic a- i
vînt în muncă legată de apropierea Congresului al VIU- L
lea al Partidului Comunist Bulgar. s
Dc ziua marii sărbători a R.P.Bulgaria, poporul ro-\
mîn urează poporului frate bulgar noi şi mari succese'
în construcţia socialistă, pentru prosperitatea Bulgariei1
prietene şi fericirea poporului bulgar.
Uzina de reparaţii mecanice NOUŢATI TEHNICE
de la Cremicovfi a iniraS jj Bzineîe de electrotelferi din ora- temperaturii şi după umczlrc este de
” şui Gabrovo au început să pro­ cîteva or! mai bună decît acelaşi fel
parţial în producţie ducă primii electrotelferi de producţie de ceramică din străinătate.
bulgară de 3 şl de 5 tone. Anul a-
Una după alta intră în producţie în­ cesta uzinele vor produce pentru ne­ Sntreprinderea Electronica In-
treprinderile Combinatului metalurgic voile industriei, pentru construcţii, “ dusfrială din Gabrovo a terminat
de la Cremicovţi — cel mai mare şan­ transport şi agricultură şi pentru ex­ experimentarea noului generator de
tier din Repitbiica Populară Bulgaria. port aproape 6.000 electrotelferi. In lămpi bulgare care va fi expus la cel
Pe la sfîrşitul lunii mai, unul din ate­ 1065 producţia de electrotelferi va creş­ de al 20-lea tîrg internaţional de mos­
lierele mecanice ale Uzinei de repara­ te pină la 50.000. tre din Plovdiv. Puterea generatorului
ţii mecanice a intrat în producţie. Uzi­ este de 250 k\V. şi lucrează pe frec­
na ocupă 12.000 m.p. Sînt montate pes­ | nstitutul de cercetări ştiinţl- venţă de 2500 Herfi.
te 120 de maşini şi instalaţiuni capabi­ • f!ce în domeniul industriei elec­
le a prelucra piese în lungime pînă c:“onstructorii de la şantierele na-
la 7 metri şi în greutate de 20 de trice din Sofia a produs un material ‘ Vile din Varna au terminat con­
tone. Aci vor fi efectuate lucrări ter­ ceramic de înaltă calitate care este strucţia primului cargou bulgar de
mice, inclusiv sudură de înaltă frec­ 5.000 tone executat după proiectele
venţă, nichelări, arămuiri de piese, vor folosit pentru condensatori radio. Com­ constructorilor bulgari.
fi reparate lagăre şi alte piese de Vasul are o lungime de 114 m., lă­
schimb. Atelierul mecanic va avea o poziţia ceramicei este originaîâ, in­
producţie anuală de 8.000 de tone. ţime 15 m, şi dezvoltă o viteză de 15
diciul „Factorul pierderilor dielectri- mile pe oră şi poate naviga fără în­
trerupere 20 de zile şi 20 de nopţi.
ce“ la 20 grade Gelslus, la creşterea
Primul cargou bulgar de 5.000 tone
poartă numele „Sofia".
in Iumina ciifre! or
oIndustria bulgară produce astăzi
în 25 de zile ceea ce se producea
înainte de război în cursul unui au.
• In 1961, la fiecare 41 de ore in
Bulgaria a intrat în funcţiune o în­
treprindere nouă sau reutilată.
o Anul acesta Bulgaria va produce
de 19 ori mai multă energie electrică
decît în anul 1939, de 8 ori mai multă
huilă, de 5 ori mai mulie ţesături de
bumbac, de 7 ori mai mult zahăr.
® Producţia agricolă a crescut de
1,5 ori faţă de ultimul an antebelic.
• Bulgaria ocupă primul loc in
lume în ceea ce priveşte procentajul
absolvenţilor de şcoli medii. Unul din
fiecare cinci oameni învaţă.
• In ţările Asiei şi Africii lucrează
peste 400 de specialişti bulgari. Înain­
te de război în Bulgaria nu existau
decît 300 de ingineri. Astăzi numărul
lor este de 14.000
® O treime din populaţia Bulgariei
locuieşte deja în case noi. La sate,
aproximativ din două case una este
nouă.
e La 2 aprilie a.c. s-a născut al
8.000.000-lea cetăţean al R. P. Bul­
Vedere a uzinei de ciment „Wilhelm Pick“ din Vraţa con­ garia. Durata medie a vieţii a cres­
struită în anii puterii populare. cut — de la 52 de ani (1939) — la
68 de ani la femei, şi la 64 de ani
Ia bărbaţi.
a părinţilor alături de copii, ca le poveşti, pe care micuţii le as­ Aici ghinion. Nu a găsit numai
să-i ajute, să le îndrepte paşii cultau cu maximum de atenţie copiii prietenului său care l-au
înainte. Prin comportarea sa a pînă adormeau. informat că părinţii sînt la ci­
aruncat o pată ruşinoasă şi asu­ nematograf. Dacă mai poate sta,
pra ‘colectivului nostru, a între­ Flecare cuvînt auzit de la to­ se întorc peste circa o oră. Nea-
prinderii noastre despre a cărei varăşii lui de muncă a pătruns vînd altceva de făcut, a accep­
oameni se pot spune numai cu­ în adincul inimii lui, făcindu-l tat să aştepte.
vinte elogioase. să-şi dea seama de întreaga lui
comportare. A început să-şi dea — Am văzut azi în oraş pe
După ce încheie secretarul, au seama că s-a pierdut în viaţă, Ionel şi Eugenia, spuse la un
luat cuvlntul şi alţi oameni. Cu că s-a compromis faţă de so­ moment dat unul din copii. Mer­
toţii s-au străduit, să-l ajute să cietate, că a săvîrşit fapte ru­ geau de la piaţă către casă. Am
înţeleagă că a greşit. Cu toţii şinoase Incompatibile cu cali­ discutat cu ei şi-mi povesteau
l-au sfătuit să se reîntoarcă a- tatea lui. că au fost la tribunal şi că aco­
casă că este aşteptat. lo te-au văzut. Spuneau că v-au
S-a pomenit vorbind singur, chemat acasă şi n-aţl promis că
După toate acestea oamenii au rostind cuvinte: sînt un netreb­ mergeţi. De ce nene, de ce nu
plecat, ia- cel în cauză a mai nic, nu merit să mă mai nu­ mergeţi acasă ? Toţi copii au
rămas la locul de muncă. A ră­ mesc om. A tresărit groaznic a-
mas intenţionat, deoarece îi era dueîndu-şi aminte că dc mai tată şi mamă numai ai dumnea­
ruşine să meargă alături dc or­ mult timp nu dăduse bani acasă voastră stau doar cu mama lor.
tacii săi. La rindul lor şi ei au şi nu cumpărase nimic pentru Unde staţi dacă nu acasă ? Ci­
socotit că e mai bine să-l lase casă. „De unde or fi avut ei bard? ne vă pregăteşte mîncarea ? Cine
singur pentru a medita asupra Ce au mîncat copiii? Cu ce şi-or vă spală hainele ? Cu 4 daţi sa­
celor spuse. fi cumpărat caiete şi rechizite lariul ?
şcolare ?“ etc., erau întrebări ca-
Şi într-aăevăr, aşa s-au pe­ re-i apăreau în faţă fără putin­ Omul tresare, sfişiat de u lti­
trecut lucrurile. Omul a rămas ţa de a le da răspuns. Toate ma întrebare a copilului: cu i
multă vreme pe gînăurt. In min­ acestea îl frăminfau dar îi era Beţi salariul? Km o judecată
te au început să-i apară nume­ greu să ia vreo hotărîre. aspră din partea unui copil care
roase scene şt momente din via­ gîndeşte in felul Iul. N-a mai
Timpul trecea şi tăcea. Se în­ putut rezista. A plecat fără să
ţă. şi-a adus aminte cum a cu­ serase şi el se găsea tot in lo­
noscut pe soţia sa, cum s-au îm­ cul .unde îl lăsaseră ortacii. Nu spună ceva copiilor. Intr-un su­
prietenit şi apoi au hotărit să ştia încotro să meargă; la per­ flet s-a pomenit tn faţa casei
se căsătorească. Şi-a adus a- soana cu care s-a încurcat, deşi lor. Să intre sau să nu intre.
minte de momentele petrecute ştia că-l aşteaptă a hotărll pe Pină la urmă a intrat. In co.să
lingă căruciorul copiilor, cină loc să nu mai meargă pentru erau toţi cei pe care ti părăsise
aceştia erau mici, de angaja­ nimic In lume. Acasă, la soţie şi cu citva timp în urmă.
mentul luat faţă de el, de so­ copii nu avea curajul şi tăria să
plece, ii era ruşine. In realitate — Mă primiţi? — se adresă
ţie, de societate pentru a creş­ ardea în el dorinţa să se vadă el cu voce timidă, pe jumătate
te copiii; şi-a amintit cum, la în mijlocul familiei. Dar cum ? răguşită. Primul care i-a sărit
timpul său, discuta cu fiecare Ce să spună acasă? Cum să în­ In glt a fost copilul cel mic
copil, cum le asculta vocea în­ ceapă discuţia ? Cum l-o privii apoi şt ceilalţi.
că de cind au început să ros­ soţia? Cum să privească in ochii
tească primele cuvinte, cum se soţiei, a copiilor ? Cum să justi­ ...In aceeaşi seară a redactat
ocupa de ei şi cum s-a bucurat fice plecarea de acasă? o declaraţie cu care soţia lui ur­
cind copiii au făcut primii paşi ma să meargă la tribunal. Era
cu picioarele lor. Vedea în faţă In sfîrşit s-a gîndit la o so­
pe fiecare copil şi parcă-l au­ luţionare. Să plece la unul din scris printre altele: rog tribu­
zea pe fiecare: „Tăticule eu o prietenii lui mai apropiaţi. Aco­ nalul orăşenesc să înceteze ac­
să mă fac profesoară, eu meca­ lo să mai stea de vorbă, să dis­
nic de locomotivă, eu construc­ cute probleme de serviciu etc. ţiunea privind cererea mea de
tor“... Se vedea apoi seara în şi poate o să doarmă la ek desfacere a căsătoriei. Slut din
pat, alături de copii spunindu- nou în sinul familiei. Cu toţii
ne simţim bine. Regret profund
pentru ceea ce-am făcut,