Page 25 - 1962-09

|RAIDT R O L E Ţ A R I V ID TO ATE T A R I IV . U N IŢ I-V A 1 AHGHETA: ‘ D e s c h i d e r e a n o u
mulsociatismuliişcolar —- in
c e le m a i bone condi

ooooo ooooo J

o .L
O Încă de la încheierea anu- g

O lui şcolar trecut conducerile şco- O

X Iilor au fost chemate să se L JM& A' FU'. .
O preocupe de rezolvarea sarcini- O
X lor care să contribuie la pre- o «m

O gătirea în bune condiţiuni a $

X deschiderii noului an de învăţă- O

mînt. Sub îndrumarea organi- $

Anul XIV. Nr. 2398 Marţi 11 septembrie 1962 4 pagini 20 bani zaţiilor de partid, conducerile &
şcolilor au fost mobilizate la &

rezolvarea problemelor gospodă- o

reşti (reparaţii, curăţenie, apro- x

Să începem de aerara In g o s p o d ă riile a g ric o le d e s ta t vizionare pentru iarnă ele.) cu <5
ajutorul sfaturilor populare, a L
comitetelor dc părinţi, comisii- O

pregătirea îndeplinirii însemnate cantităţi de furaje însilozate lor de femei etc. Au fost ne- o

cesare noi măsuri pentru ridica- y

rea calificării cadrelor didac- o

planului pe anul viitor © Lucrătorii gospo. Cu sprijinul şi sub îndrumarea orga­ tice la nivelul sarcinilor im- ^
dariei agricole de nizaţiei de partid, numea de însilozări
fi POLO a fost organizată aici îri două schim­ puse de generalizarea învăţă- O
buri, asigurîndu-se astfel funcţionarea
---------------------1 stat din Apoldul de permanentă a maşinilor şi utilajelor fo­ mînlului dc 8 ani şi legarea $
losite în acest scop. Ga urmare, zilnic
Amil acesla, muncitorii mineri din te în jurul analizei îndeplinirii planu­ Sus, raionul Sebeş, au acumulat o ex­ la G.A.S. din Gălan se însilozează cîte sa mai strînsă de viaţa practi- O
80 tone porumb.
ramura carboniferă a regiunii noastre lui şi angajamentelor pe 1962, este fap­ perienţă bună în ceea ce priveşte spori­ că. Avînd în vedere că în acest X
In felul acesta, pînă la 10 septem­
— din cadrul Combinatului carbonifer tul că marea majoritate a vorbitorilor rea producţiei animaliere. Datorită lap- brie s-au însilozat aici peste 1.400 tone an creşte mult numărul elevi- g Noul local cu 24 de încăperi al Şcolii de 8 ani din Beriu, raionul
nutreţuri din cele 2.000 tone planifica­ Orăştie, este gata să-şi primească elevii.
Valea Jiului şi a întreprinderii miniere au arătat că angajamentul de a extra­ tului că în anul trecut au fost asigu­ te. Ritmul în care se desfăşoară mun­ lor cuprinşi în şcolile de toate O
FOTO: V. O N O W
Ţebea — au obţinut, sub conducerea ge în acest an 140.000 tone de cărbu­ rate furaje din abundenţă, îndeosebi ca de însilozări asigură terminarea gradele, s-a cerut o preocupare X

organizaţiilor de partid, rezultate bune ne peste plan va fi îndeplinit şi că în nutreţuri însilozate, hrănirea animale­ acestei acţiuni în cel mult o săptămînă. sporită din partea secţiilor de O

în îndeplinirea principalilor indici de trimestrul IV se vor crea premizcle lor s-a făcut corespunzător producţiei, I. ROŞU învăţămînt pentru asigurarea X

plan. Astfel, ei au extras peste plan pentru atingerea principalilor indici realizîndu-se astfel cîte 4.002 litri lapte corespondent catedrelor cu noi cadre didac- $

aproape 78.000 tone de cărbune cocsi- prevăzuţi pentru trimestrul I 1963. An- pe cap de vacă furajată. tice bine pregătite. O de 210.000 lei şi mobilier şcolar de dii din Gugir şi Orăştie, unde
120.000 lei. De asemenea, în raionul s-a manifestat interes pentru planifica­
ficabil şi energetic, s-au încadrat în gajîndu-se, în numele colectivelor lor, Avvul în vedere că mai sînt ^ Sebeş s-au cheltuit pentru mobilier rea muncii cadrelor didactice.
şcolar 500.000 lei, iar pentru material
normele de calitate şi au obţinut, pînă să extragă în fiecare lună peste plan Pentru ca şi în acest an să obţină doar cîleva zile pînă la deschi­ O didactic peste 200.000 lei. Datorită faptului că programele de
derea noului an şcolar, pentru a O învăţămînt pe anul şcolar 1962—1963
la 1 august a.c., 10.200.000 lei econo­ o producţie egală cu sarcinile de plan producţii sporite şi la un preţ de cost Sume însemnate au fost cheltuite, au fost trimise cu întîrziere la şcoli de
îri acest sens, în toate raioanele. Ele către secţiile de învăţămînt, majorita­
mii Ia preţul de cost, din care 9.900.000 pe o zi, tovarăşii Ioan Săbău, Nico­ cîf mai scăzut, lucrătorii acestei gos­ vedea stadiul pregătirii şcolilor O dovedesc grija ce o poartă statul nos­ tea conducerilor şcolilor au lăsat acest
tru pentru crearea condiţiilor optime important aspect al muncii instructiv-
:î în Valea Jiului. lae Nicorici, Iosif Gotoţ, Iosif Lcdrer, podării au acordat o mare atenţie strîn- în vederea acestui eveniment, o de şcolarizare a tuturor copailor. educative pentru ultima clipă. Deşi în
alte raioane s-au întrunit comisiile
Aceste succese se datoresc — aşa Gheorghe Feier, şefi ai exploatărilor gerii şi ‘depozitării furajelor, precum In afară de creş­ redacţia ziarului nostru a în- F Şcolile — esiguiraSe metodice- în acest scop, în raza oraşu­
după cum s-a subliniat în referatul miniere din Valea Jiului, au arătat că terea porcinelor, un cu cadrele necesarei lui regional Hunedoara şi în raioanele
prezentat în şedinţa pe ramura carbo­ acest lucru se va face prin mărirea şi asigurării frunzarelor, iar acum se 0RĂŞTIE treprins un raid'-anchetă în ra- O Orăştie şi Sebeş ele sînt fixate să aibă
niferă a regiunii, pentru dezbaterea productivităţii în abataje şi aceasta In general a existat o preocupare loc abia în această săptărnînă. Or, este
preocupă cu grijă de însilozarea porum­ loc important în ca­ ioanele Sebeş, Orăştie şi în ra- ^ din partea secţiilor de învăţămînt pen­ ştiut că planificarea muncii cadrelor di.
tru asigurarea şcolilor cu cadrele di­ dactice nu se face în ultima clipă. Ea
cifrelor de plan pe 1963 de către to­ prin folosirea mai bună a utilajelor. bului. Din cele aproape 3.000 tone nu­ drul sectorului zootehnic la gospodă­ za oraşului regional Ilunedoa- O dactice necesare. S-a acordat o aten­ trebuie bine gîndită, adîncită, privită
varăşul Eugen Matyas, adjunct al mi­ ţie deosebită selecţionării şi trimite­ sub toate aspectele, realizată cu con­
Dezbătînd cifrele de plan pe 1963, ra. lată constatările făcute cu q rii la cursurile de pregătire de la cursul celor cu experienţă mai îndelun­
nistrului Minelor şi Energiei Electri­ Geoagiu a cadrelor care urmează să gată, ea hotărînd în mare măsură reu­
ce —¦ faptului că , .... .... ......... ....... . treţuri ce se vor însiloza, s-au însilo- ria agricolă de stat din Orăştie îl ocu­ acest prilej. L predea „Agricultura“ în şcolile de 8 şita bunei pregătiri a lecţiilor, a însu­
ani. In raionul Sebeş a avut Ioc şirii lor de către elevi.
participanţii la discuţii au subliniat în zat pînă acum 2.300 tone. In afară de pă şi creşterea vacilor de lapte şi a ;OOOOO ooooo o consfătuire metodică cu învăţă­
torii care predau simultan Ia ciaseie Ccnsfruefiile, reparaţiile
......... ......... unanimitate că indi­ porumb, care este principala plantă ce ovinelor, [n scopul de a realiza pro­ I—IV şi s-a organizat alta cu diri­ şi am enajările în primă
guiţii, pe teme legate de sarcinile noi
muncitorii, inginerii Şedinţa pe ramura cii de plan pe anul se însilozează, pentru asigurarea în ra­ ducţii sporite de carne, lapte şi lînă, Gafa să-şi primească care stau în faţa şcolilor în noul an urgenfă !
şi tehnicienii din ra­ viitor mobilizează elevii de învăţămînt.
muncitorii mineri la ţii a proteinei necesare, au fost însilo­ lucrătorii acestei gospodării pun mare In acest an sînt planificate a se da
mura carboniferă a carboniferă a regiunii In regiune, învăţătorii şi pro­ în folosinţă mai multe localuri noi dc
zate şi 300 tone mazăre în amestec cu preţ pe asigurarea bazei furajere. In fesorii tineri, care se vor prezenta în şcoală. Mulie din ele datorită spriji­
regiunii Hunedoara, pentru dezbaterea consolidarea şi dez­ Frumos zugrăvite şi curăţate, cu faţa elevilor, au fost primiţi sărbăto­ nului acordat de deputaţii sfaturilor
melasă. Pentru a asigura însilozarea balanţa furajeră întocmită, nutreţurile băncile aliniate în sălile de clasă reşte de cadrele mai vîrstnice, asigu- populare şi comitetele de părinţi se gă­
îtnuszuiaşsinmdu-şissaacrrccuiinneiillnee- s_airă.ni.l,or d,e pl,an pe 1963 voltarea continuă a pavoazate cu gust, majoritatea şcoli­ rîndu-li-se condiţii de hrană şi caza­ sesc deja pregătite. Comitetul de partid
succeselor obţinute porumbului cînd acesta conţine cea însilozate au o pondere însemnată. De lor din regiunea noastră sînt gata să-şi re. La Hunedoara, zilele acestea, pen­ şi comitetul executiv al Sfatului popu­
aceea, în aceste zile se lucrează intens primească elevii. tru absolvenţii repartizaţi la şcolile lar al comunei Draşov, raionul Sebeş,
puse de Directivele î n ' traducerea în niai bună suculenţă, zilnic se lucrează din oraş se vor da în folosinţă mai de exemplu, au mobilizat din timp co­
C.G. al P.M.R. cu privire la criteriile viaţă a Directivelor Gongresului al Este un merit al cadrelor didacti­ multe apartamente, în blocurile noi. lectiviştii din saful Cunţa la termina­
principale ale întrecerii socialiste, au III-lea al P.M.R. şi că aceşti indici din plin cu 3 combine universale pen­ la însilozarea porumbului. Pînă acum ce, al organelor de partid şi de stat rea localului şcolii de 4 ani. Aceştia au
pus în acest an în centrul activităţii sînt just repartizaţi pe unităţi şi vor fi din localităţile Gălan şi Strei Sin. O dată cu creşterea numărului de
tru siloz şi cu două tocători mecanice, au fost însilozate peste 800 tone fu georgiu (oraşul regional Hunedoara), prestat mai bine de 23.000 ore de mun­
Petreşti, Răhău, Şugag şi Săsciori (ra­ elevi, în unele şcoli s-a ivit necesita­ că patriotică, economisind Ia manoperă
ceea ce permite ca viteza zilnică de în- raje, din care 650 tone porumb. Lu ionul Sebeş), Beriu, Balşa, Geoagiu tea unor noi învăţători şi profesori ti­
(raionul Orăştie) etc., care au muncit peste 46.000 iei. De asemenea, prin fo­
îor, lupta pentru îndeplinirea şi depă­ îndepliniţi. Anul viitor va creşte sim­ silozare să fie de aproape 15 vagoane. crînd cu o combină pentru siloz, me cu răspundere pregătind din timp des­ tulari. Secţiile de învăţămînt din
chiderea noului an în învăţămîntul de Orăştie, Sebeş şi Hunedoara au scă­ losirea resurselor locale, construcţia ce­
şirea indicilor calitativi de p la n : îm­ ţitor producţia de cărbune a minelor S. VASIU canizatorul Gonstantin Tase însilozea stat. Toate şcolile din aceste localităţi pat din vedere acest lucru şi astfei
bunătăţirea calităţii cărbunelui, creş­ Lupeni, Vulcan şi Lonea, va intra par­ corespondent pot să primească de pe acum elevii. s-a ajuns în situaţia că şi în acesie lor 9 încăperi a fost realizată la un
terea productivităţii muncii, reducerea ţial în funcţiune uzina de preparare de ză zilnic cîte 40 tone porumb. La recol Manualele rioi pentru clasele I—VII, zile se mai „caută“ cadre pentru uncie preţ mai mic dc 1C0.000 lei.
preţului de cost. la Goroieşti, se vor intensifica lucră­ aranjate în sălile de clasă aşteaptă şcoli.
Asigurarea hra­ talul porumbului se mai folosesc şi să intre în proprietatea elevilor. Nu acelaşi lucru se poate spune des­
nei necesară anima­ Planificarea muncii nu se
Dezbătînd realizările pe 1962, atât rile de deschidere şi pregătire de noi CĂLII două cositori purtate, în felul acesta Trebuie evidenţiată aici grija şi răs­ face în ulilrraa clipă! pre Sfatul popular din Vingard, care
referatul cît şi discuţiile purtate de rezerve de cărbune şi de mecanizare punderea cu care au muncit cadrele nu s-a interesat de procurarea la timp
participanţii la şedinţă au scos la ivea­ complexă a lucrărilor miniere — pen­ telor în perioada de asigurîndu-se funcţionarea neîntrerup­ didactice de ia şcolile de 8 ani din In multe şcoli din regiune a existat
lă o seamă de rezerve care, dacă ar tru care vor fi alocate cu 20 la sută Geoagiu (direcitor 2 ahar ie Gioroga- interes pentru pregătirea organizată a materialelor de construcţii pentru
fi fost folosite mai din plin, ar ti dus mai' multe fonduri de investiţii decît stabulaţie, constituie în prezent princi­ tă a tocătorii mecanice. ru) şi Săsciori (director Mircca Şer- noua Şcoală de 8 ani din Ghirbom şi
la realizări mult mai mari. Aşa de în acest an. bănescu) unde, cu toate că au func­ a muncii instructiv-educative a cadre­
pala preocupare pentru conducerea S. IONESCU ţionat pînă în 22 şi respectiv 25 au­ lor didactice la clasă. S-au format co de mersul lucrărilor efectuate. Din
g u s t. tabere de vară şi puncte turis­ lective de studiere a programelor şco
gospodăriei agricole de stat din Gălan. corespondent tice, localurile de şcoală strălucesc de această pricină lucrarea a fost înfre-
curăţenie şi sînt gata să primească lare din acest an, pe clase -şi genuri
exemplu, la minele din Valea Jiului Luînd cuvîntul în încheierea şedin­ E. M lupani 1 Postul de corespondenţi elevii. Mai ales la Geoagiu, ţinînd cont rupţă de trei ori şi reîncepută de fieca­
există importante rezerve de creştere a ţei, tovarăşul Petru Furdui, prim-secrc- 1 voluntari ne comunică: de numărul mare al elevilor, s-au sta­ de scoli, s-au alcătuit colective meto
productivităţii muncii în abataje prin tar al Comitetului regional de pattid, bilit din timp sălile de clasă cu nu­ dice pe materii şi colective de alcătu re dată de alţi meşteri zidari. Toate
folosirea mai deplină a tehnicii noi cu a recomandat organelor şi organiza­ Cărbune peste plan mărul necesar de bănci, care au şi
care. sînt dotate exploatările miniere ţiilor de partid, de sindicat şi U.T.M., fost aranjate. re a orarelor, s-au luat măsuri pen­ acestea au făcut ca localul şcolii să nu
şi ridicarea tuturor brigăzilor la ni­ conducerilor tehnico-administrative din Cu ocazia dezbaterii cifrelor dc ale anului ci au dat 15.800 tone căr­ tru întocmirea planurilor trimestriale poată fi dat în folosinţă înainte de 1
velul celor fruntaşe, iar Ia mina Ţebea ramura carboniferă să treacă de pe plan pe anul 1962, muncitorii, ingi­ bune peste plan. O contribuţie de In afară de pregătirea localurilor, noiembrie a.c. şi atunci doar cu două
de creştere a productivităţii pe între-: acum la elaborarea şi aplicarea unor nerii şi tehnicienii de la E. M. Lu­ seamă au adus sectoarele III şi I B în majoritatea comunelor s-a acordat şi lunare. In această privinţă pot săli de clasă.
prindere prin utilizarea mai raţională asemenea măsuri care să asigure atin­ peni. s-au angajat să dea patriei în­ care au dat peste plan cîte 30.875 şi o marc grijă aprovizionării cu lemne fi date exemple pozitive Şcoala
a efectivelor de la suprafaţă. Rezerve gerea în trimestrul IV a ritmului de semnate cantităţi dc cărbune peste respectiv 6.318 tone de cărbune. de foc pentru iarnă, iar acolo unde medie de zi şi serală din Hunedoara, La lucrările de lărgire a spaţiului de
mari de reducere a preţului de cost creştere a producţiei de cărbune şi a plan. In marc parte ci şi-au respec­ sînt internate s-a făcut o bună apro­ Şcoala medie din Gălan, şcolile dc 8 şcolarizare, prin construirea sau ame­
sînt la consumul de lemn.de mină, care productivităţii muncii şi de reducere a tat angajamentul. In primele 8 luni AVRAM MICA vizionare cu alimente, s-au conservat ani din Petreşti şi Răhău etc. Din pă­
pe C-G.V.J. a fost depăşit cu 0,64 preţului de cost necesar pentru îndepli­ legume şi zarzavaturi în cantităţi în­ cate, la aceste exemple se mai pot najarea de noi săli de clasă, se eviden-;
m,c./1.000 tone de cărbune din cauza nirea cu succes a sarcinilor de plan Econom ii la preful de cost destulătoare, iar dormitoarele sînt de adăuga foarte puţine şcoli de 4 ani
depăşirilor mari înregistrate la minele pe anul 1963. Aceste măsuri să fie con­ pe acum amenajate. Exemplu în aceas­ din raionul Sebeş şi doar şcolile me­ ţiază şcolile din Găpîina şi Pianul de
Lonea, Uricani şi Aninoasa, precum crete, cu termene de înfăptuire şi răs­ tă direcţie pot fi date şcolile din Hu­
şi prin îmbunătăţirea calităţii cărbu­ punderi personale şî să se organizeze nedoara, Beriu, Geoagiu, Miercurea Jos (care au amenajat două noi săli
nelui extras, unde tot la aceste mine temeinic controlul îndeplinirii lor. De şi Şugag. de clasă) şi şcoala medie din Miercu­
s-au obţinut pînă acum , rezultate sub asemenea, — a spus în continuare vor­
posibilităţi. bitorul — trebuie ca anul viitor, lucră­ Pentru elevii săi, grupul şcolar rea (unde se dau în folosinţă două săli
profesional din Hunedoara a fost în­
Dacă activitatea exploatărilor minie­ rile de investiţii să fie urmărite în Şi realizarea dc cît mai multe eco­ casarea utilajelor cu uzură avan­ zestrat cu 200 paturi noi şi echipa­ noi de clasă, un laborator şi o biblio­
re, a uzinelor de preparare, a Uzinei permanenţă, zilnic, de către organele nomii este o sarcină principală cc sată, neutilizabile şi reducerea mentul necesar, cu un strung nou şi tecă).
de reparat utilaj minier Petroşani şi a de partid şi conducerea G.G.V.J. şi să stă în atenţia colectivului nostru. consumului de energie electrică alte materiale.
altor unităţi din cadrul G.G.V.J. a fost se acorde o atenţie deosebită îmbună­ Prin reducerea consumului specific Dc asemenea, la şcoala de 8 ani din
apreciată ca bună, nu acelaşi lucru tăţirii activităţii I.G.M.M. ale cărei dc material lenmos şi exploziv, în şi pneumatică, folosind judicios in multe şcoli, elevii vor găsi mate­
s.a spus despre activitatea I.G.M.M. sarcini de plan pe anul 1963 sînt de primele 7 luni s-au economisit 174.000 staţiile de compresoare şi ur­ rial didactic şi mobilier şcolar nou. (Sontinuare In pag. 8-a)
Petroşani —- unitate care nu şi-a făcut 2,2 ori mai mari ca realizările din iei. La obţinerea acestor economii o In oraşul regional Hunedoara, dc
pînă în prezent planul decît în propor­ acest an. influenţă pozitivă au avut reducerea mărind graficul dc funcţionare a a-
ţie de 70,4 la sută. cheltuielilor dc amortizare prin cestora. exemplu, diri fondul alocat pentru
In încheiere, tovarăşul Petru Furdui
PANTELIMON DODOACĂ buna desfăşurare a învăţămîntului s-a-

Griticînd activitatea acestei unităţi a arătat că Comitetul regional de A crescut randamentul pe post procurat material didactic în valoare
de construcţii şi montaje miniere, tova­ partid are convingerea fermă, pe baza

răşii Petru Roman, director tehnic al rezultatelor obţinute în acest an şi a Asigurînd din plin brigăzilor dc mai sectorul III a dat în această
G.G.V.J. şi Nicolae Gerbu, directorul încrederii cu care colectivele miniere producţie toate materialele necesare,
majoritatea acestora şi-au desfăşurat perioadă cu 20 kg. mai mult car­
filialei din Petroşani a Băncii de inves­ privesc posibilităţile de îndeplinire şi neîntrerupt activitatea, timpul de lu­ bune pe post faţă de randamentul
planificat.
tiţii, au arătat că în această întreprin­ depăşire a sarcinilor de plan pe 1963, cru fiind folosit în mod judicios. In
PETRU FURDUI
dere trebuie întărită răspunderea colec­ că anul viitor harnicii muncitori mi­ felul acesta au fost create şi condiţii
tivului faţă de sarcinile de plan şi asi­ neri din ramura carboniferă vor fi Ia
gurate mai din timp şi de mai bună înălţimea sarcinilor mari puse de dez­ optime pentru sporirea randamentu­

calitate documentaţiile necesare pentru voltarea continuă a economiei noastre lui. In 8 luni rahdamentu! realizat Cînd toţi simt răspunderea
lucrările industriale care ie execută. naţionale socialiste. a ajuns la 1,965 tone pe post faţă
.?•Caracteristic pentru discuţiile purta- de 1,058 tone cît este planificat. Nu-
T. MÎRZA
Zilnic pe poarta întreprinderii de peclarea dimensiunilor STAS. Aşa dc aici sînt livrate comerţului 15 1
¦ăSSÎf : industrie locală din Alba Iulia ies stînd lucrurile încă de la începu­ garnituri camere combinate tip „IIo- buturi s-a luat măsura ca aici să 3
importante cantităţi de produse de tul anului acesta la secţia de lîm- ria“ şi 21 garnituri mobilă de bucă­
larg consum, produse realizate de plătrie s-au luat unele măsuri in tărie. lucreze oamenii cu cea mai bună 3
colectivul de aici. Printre acestea vederea îmbunătăţirii calităţii mo­ pregătire profesională. Totodată s-a 3
amintim mobila fină (camere com­ bilei. Cu aceeaşi atenţie se lucrează şi introdus şi transportul cărămizii e- 3
binate tip „Floria“, bucătării) tuce- în celelalte secţii ale întreprinderii. ficiente pe rame şi cu banda rulan­ 3
ric comercială, materiale de con­ In cadrul serviciului de aprovi­ Dc pildă, la secţia lăcăluşerie I un­ 1
strucţii (cărămidă, ţiglă), dulapuri zionare s-a dai o mai marc atenţie de se produc dulapuri de tablă şi tă. In baza unui studiu a fost sta­
şi vestiare din tablă şi multe al­ calităţii materialelor şi în primul vestiare s-a introdus croitul după bilită temperatura optimă dc arde­ 3
tele. In unităţile comerciale din re­ rînd a pietrei de marc, din cauza şablon şi au fost aplicate o serie re şi durata. 3
giune aceste produse sînt mult so­ căreia s-au ivit defecţiunile la gar­ de raţionalizări. Da asemenea prin 3
licitate şi căutate de cumpărători. Aceste măsuri au făcut ca atît 3
Explicaţia constă în primul rînd în cărămida cît şi ţigla produse aici 3
calitatea produselor. Ele au aspect
plăcut, sînt trainice şi la preţuri să fie apreciate pe şantierele dc 3

M arca fabricii — m în d ria construcţii. conti­ 3
întregului colectiv Desigur că la îmbunătăţirea
3

3
nuă a calităţii produselor un aport 3
important l-a adus şi serviciul C.T.C. 3

convenabile. Şi toate acestea sînt In urma controalelor ce le face în *3J1
secţii, C.T.C.-ul îşi trece intr-un ca­
urmarea firească a faptului că în­ niturile amintite. Dar cca mai im­ repararea maşinii de îndoit tablă
s-a reuşit ca toleranţele pieselor să
treg colectivul da aici depune in­ portantă măsură a fost aceea a in­ fie minime. iet care se află la fiecare secţie ob­ 3
servaţiile privind calitatea. Observa­ 3
teres pentru ca fiecare produs ce troducerii aiUo-recepţiei pieselor pe Multe aprecieri bune despre cali­ ţiile trecute aici trebuie remediate în 3
tatea produselor s-au făcut şi secţiei
iese pe poarta întreprinderii să fie faze de operaţii între echipele de turnătorie. Acest lucru rezultă şi din 3
faptul că în urma comenzilor execu­
la înălţimea exigenţelor consumato­ muncitori. Aceasta a dus la întări­ tate în acest an pentru întreprin­ cel mai scurt timp. 3
derea Industria sîrmii C. Turzii, în­
rilor şi a beneficiarilor, să consti­ rea răspunderii personale a tîmpla- că dc pe acum aceasta a solicitat Importantă de amintit este con­ 1
executarea unei importante cantităţi tribuţia inovatorilor la îmbunătăţi­
tuie mîndrie pentru toţi. Calitatea rilor, vopsitorilor şi lustruitorilor. de piese de schimb pentru anul 1983. rea produselor. Da pildă tovarăşul 3
produselor a devenit astfel obiec­ Tot aici s-a luat măsura ca piese­ 3
tivul principal al activităţii fiecărui le riiai importante ale mobilei să fie Tot mai bune rezultate s-au ob­ Nicolae Groza, şeful secţiei turnă­
ţinut în ultimul timp şi la sectorul torie a propus inovaţia „Şablon pen­ >3
muncitor, inginer şi tehnician. As­ şlefuite de două ori. Pentru respec­ ceramic. Dacă la începutul anului
tăzi majoritatea secţiilor întreprin­ tarea dimensiunilor s-au întocmit co­ la noul sortiment de cărămidă efi­ tru confecţionat bucşele“ fapt ce a 3
derii realizează diferite produse fă­ pii după documentaţia tehnică şi au cientă au existat unele deficienţe, dus la creşterea productivităţii şi 3
ră a avea nici o reclamaţie de la fost înmînate şefilor dc echipe. care au influenţat calitatea produ­ îmbunătăţirea calităţii bucşelor. O i
selor, în urma măsurilor luate ele au
beneficiar. La toate acestea trebuie adăugat fost lichidate în bună parte. Zilnic inovaţie preţioasă a propus şi un 3
aici maiştrii dc schimb întocmesc colectiv de la secţia lăcăluşerie I 3
In anul trecut de pildă, la sec­ faptul că mobila produsă la l.l.L. rapoarte de activitate în baza căro­ la ramele dulapurilor de tablă. Prin 3
ţia de mobilă mai ales la cea fi­ Alba Iulia este livrată cu certifi­ ra se iau măsuri de remediere a aplicarea inovaţiei pe lingă că se 3
nă, lucrurile nu mergeau tocmai bi­ cat de garanţie prin care întreprin­ deficienţelor. De asemenea, observln- realizează o economie de 15 kg. ta­
ne. De aceea la un număr de 6 derea îşi asumă răspunderea pentru du-se că la unele faze (încărcatul pe blă la un dulap, se îmbunătăţeşte 1
garnituri s-au primit reclamaţii de la . eventualele defecte ascunse, timp de vagonete la presă şi banchetatul în substanţial calitatea.
oamenii muncii care le-au. cumpărat. (j luni, perioadă în care ele ar pu­ şoproane) se produc mai multe re­ 3
După o perioadă de la cumpărare tea apare. Şi acest lucru a întărit Munca plină de răspundere a co­ 3
furnirul lustruit a începui să pre­ simţul de răspundere faţă de cali­ miU/ U-J\mj \-->>-IV
zinte pete albe. A fost nevoie de tatea mobilei. J
3
lectivului întreprinderii a făcut ca 3
la majoritatea secţiilor în acest an 3
refaceri dar ce era mai rău era Lucrînd astfel colectivul secţiei dc să nu se mai primească nici o re­ 3

Utemistul losiî Conica se numără printre cei mai buni frezori din sectorul mecanic al faptul că întreprinderea primise un mobilă a reuşit ca in acest an să clamaţie privind calitatea produse­ 3
1J.R.U.M. Petroşani. El execută lucrări de înaltă precizie şi îşi depăşeşte norma lunar cu 30-40
la sută. calificativ nu tocmai bun. Recla­ nu aibă nici o reclamaţie privind lor. 7

în foto : Io sif C o rn e» 3a Ioeul dc muncă, maţii au fost şi în ce priveşte res- calitatea mobilei. In fiecare lună V. FURIR