Page 26 - 1962-09
P. 26
W?. î DRUMUL TS&ümUSMUUJl Nr. 23Q8
INFORMAŢII DE PARTID PE ECRAN: Joya repriza în iad“ Pianul M. T. O.
C resc rînduriie organizaţiei de bază trebuie îndeplinit integral!
rAplicînd in viaţă Hotărîraa C. C. al oameni harnici şi cu mult prestigiu in
P.M.R. cu privire la creşterea rîndu- faţa consătenilor lor. Adinei Armioni De la an la an sarcinile de să fie schimbat In trimestrul I zitive. Serviciul organizării mun
rilor partidului, Comitetul de partid din Demsuş, Petru Păsconi ii Lepă plan ale C.S. Hunedoara sînt în al anului. Acest lucru nu s-a cii al C. S. Hunedoara a negli
al comunei Demsuş, (secretar Ioan Za data Virtopeanu din Peşteana. Ionuţ continuă creştere. Pe de o par făcut pentru că In pianul de jat însă acest obiectiv al pla
pa) s-a ocupat de îndrumarea orga Lăzărescu din Peşteniţa, Eugen Vă- te datorită intrării in funcţiu reparaţii capitale schimbarea nului de măsuri tehnico-organi-
nizaţiilor de bază în ce priveşte pri lean din Hăţăgel şi Petru lacoboni din ne a noi agregate siderurgice, este prevăzută pentru trimestrul zatorice.
mirea în rîndttl candidaţilor a celor Poieni sînt doar cîţiva din colectivi iar pe de alta, ca urmare a îm IV ! Aşadar, Intre cele două La secţia a n -a furnale se
mai buni colectivişti. Ca urmare a a- ştii destoinici cărora organizaţiile de bunătăţirii procesului de pro planuri există ««concordanţă. discută de mal multă vreme
cestui fapt organizaţiile de partid ale bază le-au acordat cu toată încrederea ducţie, a folosirii miaî raţionale Lucru cu atît mai grav cu cit despre înlocuirea gurilor de
gospodăriilor colective din Demsuş, calitatea de candidaţi de partid. a capacităţii furnalelor, cuptoa ambele planuri au fost întoc vînt turnate cu altele confecţio
mite In combinat şi poartă sem nate din tablă. Anul acesta era
Peşteana, Peşteniţa, Hăţăgel, Poieni şi Alături de părinţi, de soţi, de fraţi, relor şi lamlnoarelor. prevăzut în planul M.T.O. să re
Ciula Mare au primit în ultima pe la întărirea economică şi organizato O dată cu dezbaterea cifrelor nături comune. execute lucrarea în cursul
rioadă 43 candidaţi de partid. rică a gospodăriilor colective îşi aduc de plan pe anul următor, ana- Sînt şi alte lucrări care se mestrului II. Din păcate
aportul şi femeile. Apreciind aceste llzînd temeinic posibilităţile de puteau realiza au forţele C. S. nul a trecut, iar in dreptul obi
Punînd în centrul preocupării lor calităţi Comitetul de partid din co care dispun, siderurgiştii îşi iau Hunedoara, dar care din lipsă ectivul respectiv continuă să
problema creşterii şi întăririi rînduri- muna Demsuş a îndrumat organizaţiile valoroase angajamente. Totoda de preocupare n-au fost execu scrie „nerealizat“.
lor partidului, birourile organizaţiilor de bază să lupte pentru ca numărul tă ei vin cu propuneri valoroa tate. Intre altele e vorba de
de bază s-au ocupat de pregătirea ce candidaţilor de partid din rindul fe se menite să ducă la îndeplini montarea benzii intermediare de O seamă de obiective din pla
lor mai buni utemişli şi tovarăşi din meilor să sporească. Şi intr-adevăr, Sa rea ritmică şi integrală a tu încărcare de la furnalul nr. 1 nul de măsuri tehnico-organi-
activul fără de partid. Aşa a procedat bina Stoica din Ciula Mare, Horten- .«i' turor sarcinilor de plan. Aşa la furnalul nr. 2. Această lucra zatorice al Combinatului side
organizaţia ele bază din G.A.C. Dem zja Tomani, Aurora lorgoni. Viorica ' . ): T•>.' se nasc planurile de măsuri re trebuia să se execute încă în rurgic Hunedoara n-au fost
suş care în scurt timp a primit în rîn- Lăzăroni, Iconia 7 orgoni din Demsuş şi trimestrul m al anului trecut realizate din vina I.C.S.H. Intre
durile sale 13 candidaţi, cea din Peş- WilSZSSS: A i i» » v:-. tehnlco-organizatorice. acestea sînt ciuruirea semicoc-
teana-Peşteniţa care a primit 21 can altele, primite de curînd în rindul can Pentru anul 1962 planul şi nu pune probleme deosebite. sului după măcinare şi darea
didaţi, cea din Poieni care a primit 8 M.T.O. cuprinde 188 obiective, Totuşi, nici pînă la această dată în exploatare a depozitului de
candidaţi etc. Toţi aceea care au. ce didaţilor — fac cinste gospodăriilor grupate în trei categorii: In nu-1 executată. Vinovat de a- minereu de la fabrica de aglo
rut să fie primiţi în rînduriie candi Cunoscutul regizor Zoltăn impresia că auzim lucruri vestiţii, aprovizionare şi rezol ceastă nereallzare este în primul merare.
daţilor de partid fac parte din rîndu- lor colective. Făbrl, care acum cîţiva ani care s-au mai spus. vabile cu forţele proprii ale rlnd inginerul şef cu prelucră
rile celor mai buni colectivişti, sînt ne-a oferit prilejul să vizio C.S. Hunedoara. Dintre acestea. toarele. După cum se ştie unele secţii
PETRE FĂRCAŞIU năm una din cele mai reu Elementul esenţial al dra 170 au fost scadente în primul Tot la secţia l-a furnale n-au ale C. S. Hunedoara au înre
corespondent şite producţii ale cinemato maturgiei filmului este un gistrat anul acesta rămîneri în
grafiei magMare (filmul „Că meci de fotbal, urmărit in urmă. Din această cauză pla
O iniţiativă valoroasă care trebuie luşeii11), in noua sa creaţie toate fazele lui importante. semestru al anului; s-au exe fost montate sondele mecanice nul de oţel şi de laminate al
să se bucure de mai mulfă atenţie — „Două reprize In iad“ care Dar nu avem de-a face cu o cutat 42 la sută, sînt In curs de la cele patru furnale, cu toate combinatului n-a fost realizat.
rulează în prezent la grădina simplă întrecere sportivă în execuţie 25 la sută şi nu s-au că fusese fixat termen de exe Desigur la aceasta a contribuit
de vară din Deva abordează tre două echipe obişnuite. Pe executat 83 la sută. Deci o situa cuţie în primul trimestru al a- şi neîndeplinirea planului“ ’ e
o tematică şi un ton cu to teren se înfruntă echipa re ţie care nu poate fi mulţumi nului. Vinovaţi de aceasta sînt măsuri tehnico-organizatc“ ,e.
In urmă cu cîteva luni la întreprin a luat de asemenea măsuri de a se tul diferit. prezentativă a deţinuţilor u- energeticul şef“al combinatului
derea de construcţii siderurgice din ţine de către ingineri, expuneri în faţa nui lagăr de concentrare, cu toare. Pînă la sfîrşitul anului nu mai
Hunedoara s-a luat iniţiativa de a se muncitorilor cu privire la: „Noutăţi Cu toate acestea In „Două o echipă fascistă germană. Parte din cauzele pentru care şi şeful secţiei l-a furnale, care este mult. E necesar să se ia toa
organiza „ora de informare tehnică“. din domeniul construcţiilor siderurgi reprize in iad“ ca şi în „Că planul de măsuri tehnico-orga- n-au luat măsuri pentru execu te măsurile pentru realizarea
In cadrul acestei orc, ingineri şi teh ce“, „Importanţa şi căile reducerii pre Evoluţia scorului este ea nizatorice n-a fost realizat in tarea lucrărilor necesare. tuturor obiectivelor din planul
nicieni au vorbit în faţa muncitorilor ţului de cost“, „Importanţa întrecerii luşeii“, vom intîlni însă ace însăşi plină de zig-zaguri,- dar M.T.O. Aceasta cu atît mai mult
despre noutăţile tehnice din domeniul şi extinderii mecanizării“ etc. nu asupra întrecerii ca atare tegral sînt obiective. Şi aceas Pentru oţelăria Martin nr. 2 cu cit sarcinile pentru anul vii
construcţiilor, despre diferite metode a- laşi talent regizoral, aceeaşi ta îndeosebi in ce priveşte mă a fost prevăzut să se facă încă tor sînt sporite.
plicate în ţară şi în străinătate etc. Rezultatele obţinute în această di se conturează interesul nos
recţie sînt totuşi ncsatisfăcătoare. Pe dorinţă de a pătrunde şi di surile legat j de Investiţii sau In trimestrul I al acestui an Ing. N. ANDRONACHE
De multă eficacitate, aşa cum s-a unele şantiere de construcţii din Hu tru. Şi mai pasionantă este de aprovizionare. Unele utilaje un studiu asupra sistemului de
relatat şi în coloanele ziarului nostru, nedoara această iniţiativă nu este cu ferenţia caracterele omeneşti, şi materiale n-au fost livrate premiere In vederea obţinerii Cerţi agrotehnice
s-a bucurat „ora de informare teh noscută şi aplicată. Comitetul de partid urmărirea modului cum s-a în termen, I.P.R.O.M.E.T.-uI a unor durabilităţi mai mari la
nică“ organizată pentru muncitorii din de la I.C.S.H., deşi a fost iniţiatorul aceeaşi preferinţă pentru si O rg anizarea
cadrul şantierului de construcţii a nou organizării unor asemenea „ore de in format echipa deţinuţilor, care IntîTztat execuţia unor pro oalele de turnare. Studiul nu
lui furnal. Luînd cu acest prilej cu- formare tehnică“, nu a desfăşurat o tuaţiile neobişnuite, adine re iecte. şS înfrefine rea loturilor
vîntul, tov. Emil Moldovan a vorbit muncă activă pentru extinderea lor. este istoria şi caracterul fie s-a făcut nici pînă acum, cu
despre sarcinile ce se cer a fi înfăp Comitetul de partid s-a mulţumit doar velatoare. semincere
tuite în construcţia acestui important să recomande organizaţiilor de partid cărui membru al ei şi ce în O mare parte din cauze sînt toate că ar fi fost necesar ; e
obiectiv industrial, metodele ce tre aplicarea acestei iniţiative fără însă Una din particularităţile însă de natură subiectivă, vi foarte importantă reducerea Pentru a-şi asigura sămînţă necesa
buie folosite în scopul intensificării a controla ce se face în această di seamnă pentru fiecare din ju novate făcîndu-se diverse secţii consumului de utilaj de turnare
ritmului de lucru etc. In cuvîntul său recţie. filmului „Două reprize In şi servicii din combinat. Bu la oţelărie, ia,r cointeresarea di ră, din soiurile cele mai productive,
el a arătat de asemenea o serie de cători acest straniu meci. năoară este prevăzut în planul rectă a oamenilor 1n această
In cadrul acestei întreprinderi e- iad“ este aceea că pe o temă fiecare unitate agricolă socialistă îşi
M.T.O. ca gîtul furnalului nr. 4 acţiune ar fi avut rezultate po
mult tratată in cinematogra
fie, acţiunea se desfăşoară in-
procedee noi folosite în ridicarea u- tr-o formă care nu ne dă Pénfrii emisiuni ale stafiilor de radioficare
nor noi obiective industriale de că
tre constructorii din Uniunea Sovie xistă multe cadre de ingineri şi teh wariafe şi pline de coofinyf! organizează loturi semincere.
tică, R. S. Cehoslovacă, R. D. Ger- nicieni. In munca politică de masă,
n ană etc. în scopul sprijinirii muncitorilor de Mineri la odihnă Staţiile de radioficare ca mij nitare, deşi în localitate mal mărul Inginerilor, tehnicienilor, Acum, cînd se apropie începerea
a-şi ridica neîncetat nivelul lor teh loc de propagandă prin viu slnt atîtea alte colective frun muncitorilor şl colectiviştilor însăminţărilor de toamnă, este foarte
In mod unanim participanţii au a- nic, profesional trebuie ca aceste ca şi tratament grai au ca sarcină principală taşe, în munca cărora apar me care să fie chemaţi în faţa mi util să recitiţi această broşură.
preciat că iniţiativa luată de a se or dre să fie folosite cu mai multă popularizarea în cadrul emisiu reu noi realizări şi iniţiative. crofonului pentru a împărtăşi
ganiza astfel de „ore de informare pricepere. Şi în acest scop este nece De Ia un an la altul, datorită nilor locale a realizărilor oa Sînt zile în şir cînd aceleaşi din experienţa muncii lor. Gît Colectivul de ingineri care au scris-o
tehnică“ este valoroasă, expunerile şi, sar ca iniţiativa luată de a se organiza minunatelor condiţii create In menilor muncii, a iniţiativelor prob'Jelme sînt reluate, (deve de interesante aT fi emisiunile v-au pus la dispoziţie în această lu
discuţiile purtate ajutîndu-i să-şi pentru muncitori „orc de informare anii puterii populare, numărul crare un material foarte valoros în
lărgească cunoştinţele lor profesionale tehnică“ să se bucure de mai multă minerilor care îşi petrec conce ceea ce priveşte agrotehnica loturilor
şi tehnice, să cunoască mai temeinic atenţie din partea Comitetului de diile de odihnă la staţiunile bal-
ceea ce trebuie făcut în vederea rea partid de la I.C.S.H., din partea or neo-climaterice, creşte mereu. noi ivite în procesul de produc nind. la un moment dat plicti dacă s-ar prezenta sub formă semincere de cereale păioase, porumb,
lizării sarcinilor ce le revin. ganizaţiilor de partid şi a organiza Pînă acum de la mina Lupeni
ţiilor sindicale, ea dovedindu-se a fi au plecat la odihnă la munte şi ţie, de a lua atitudine împotriva sitoare pentru auditor. De pil de simpozioane, emisiuni lite leguminoase, floarea-soarelui, cartofi
Insuşindu-şi această iniţiativă orga ia mare, 300 de oameni ai mun
nizaţia de partid din cadrul şantiere o metodă eficace de propagandă teh cii iar pentru tratam ent 570. anumitor lipsuri ce se mai ma dă, în zilele de 3 şi 4 septem rare sau muzicale, dacă în faţa etc., alegerea şi pregătirea terenurilor
Impresiile din staţiuni au fost nifestă In unele sectoare de ac brie au fost difuzate emisiuni microfonului s-ar face schim
lor de construcţii a noilor laminoare nică. redate prin numeroase ilustra tivitate. legate numai de problema îngilo. buri de păreri pe teme de edu pentru loturile semnxcere, folosirea în
te expediate comitetului de
GH. CĂLINESCU partid şi comitetului sindicatu O staţie de radioficare func zărilor. Nu-i mai puţin adevărat caţie a tineretului, a creşterii grăşămintelor şi toate celelalte lucruri
lui.
ţionează şi in oraşul Brad. Co că această problemă la ordinea producţiei şi productivităţii ce se cer pentru realizarea scopului
Printre cei care s-au odihnit lectivului de radioficare de aici, zilei interesează ţăranii colec muncii etc.
pe plajele de la Eforie Sud sînt al cărui responsabil este tov. ¦ tivişti din raza oraşului. Dar în De activitatea acestui centru urmărit: realizarea de cantităţi cit
fraţii Vasile şi Tudor Moloci, ioan Faur, i s-ău creat condiţii oraşul Brad zilnic au loc atîtea de radioficare răspunde in pri
şefi a două brigăzi fruntaşe, mai mari d e 'seminţe' din''sOiiiHl'e''cale
vagonetarul Ioan Vizitiu de la
sectorul IV A, ajutorul de mi optime pentru desfăşurarea unei alte evenimente, care însă nu-şi mul rînd comitetul orăşenesc de ,. ... r e- . - :
ner Ştefan Poloţca de la sec munci rodnice. Staţia de ra găsesc loc în emisiunile staţiei partid şi comitetul executiv a
De ce este neglijată gazeta de perete? ' torul VII împreună cu soţia. mai productive.
Timp de 12 zile maistrul miner
Gazeta de perete din cadrul G.A.G. Al doilea articol „Toată atenţia la Pavel Drîmboreanu a admirat dioficare are un studiou co de radioficare. In programele sfatului popular orăşenesc. Sla Cultura plantelor
„Drumul socialismului“ din Deva este recoltatul păioaselor" (din 30 iulie a.c.), frumuseţile staţiunii Tuşnad, respunzător dotat cu aparate difuzate au lipsit cu desăvirşire ba activitate a acestui centru pentru siloz
expusă la loc vizibil, în faţa sediu se ocupă de recoltarea griului şi pre- împreună cu mulţi alţi mineri. dintre cele mai bune, care în ul probleme legate de educaţia ti de radioficare se datoreşte şi
lui gospodăriei. Acesta-i un lucru bun. gătirea pentru treieriş, fără a conţine La sfîrşitul anului numărul ce timul timp a fost îmbogăţit cu neretului, activitatea şcolilor, lipsei de îndrumare din partea Specialiştii in cultivarea plantelor
Rău este însă că biroul organizaţiei nici un fapt concret, ceea ce rezultă lor care şi-au petrecut concediul încă două magnetofoane, o ma căminelor culturale, a casei ra •acestor organe. Rareori sînt ca pentru siloz. ing. N. Şarpe, candidat
de bază şl colectivul de redacţie al că a fost făcut superficial. In prezent în staţiuni va fi de aproape şină de scris, iar în curînd va ionale de cultură etc. Majori zurile cînd colectivul de redac în ştiinţe agricole, şi ing. E. Kellner,
gazetei de perete (de altfel nu reiese cînd tot griul e depozitat deja nu-şt 1000, eu 100 mai mulţi ca anul primi şi un picap. E adevărat tatea programelor sînt întoc ţie este îndrumat în alegerea descriu, pe baza cercetărilor întreprin
de nicăieri că ar exista un colectiv de mai are rostul la gazeta de perete. trecut. că unele emisiuni transmise la mite în mod formal. Chiar fap temelor pentru transmisii şi la se şi a rezultatelor obţinute de nume
acest centru de radioficare sînt ta că în ziua de 3 septembrie întocmirea programelor. Recent roase unităţi agricole socialiste, cela
redacţie a gazetei de perete), nu se Neglijenţa şi nepăsarea din partea DUMITRU ROTARU reuşite, ceea ce dovedeşte că a- tov. ioan Faur. responsaoil” i comitetul executiv al sfatului mai noi metode de cultivare a plan
ocupă cu răspundere de redactarea Şi organizaţiei de bază — şi a colecti tunci cînd există preocupare se emisiunilor locale pleeînd in popular orăşenesc a luat în dis telor pentru siloz. Sînt arătate lucră
schimbarea articolelor la timp. vului de redacţie se constată din însăşi corespondent pot face multe lucruri bune. To concediu, nu s-a preocupat pen cuţie problema activităţii cen rile ce trebuie executate începînd cu
titulatura acestei gazete de perete. Ea tuşi, aici se constată că munica tru găsirea unui înlocuitor co trului de radioficare. Cum era alegerea şi pregătirea terenului, folo
Gele două articole expuse, cu hîr- se intitulează : „Gazeta de perete al (a) de popularizare a tot ceea ce respunzător dovedeşte mult şi normal, aici trebuiau date sirea îngrăşămintelor, semănatul, în
tia îngălbenită, sînt foarte vechi si org. de bază G.A.G. „Petofi Sandor", este nou pe plan local nu se formalism. A crezut că şi-a îndrumări, indicate căile prin grijirea culturilor, recoltarea şi însi-
tratează probleme generale, fără efi desfăşoară pe măsura posibili făcut datoTia luînd măsura ca care să se poată realiza emi lozarea tuturor soiurilor de plante fu
cienţă. Primul articol „Toate forţele pen deşi din primăvara anului curent tăţilor şi condiţiilor create. Din programele ce trebuie difuzate siuni reuşite. Dar despre acest rajere.
G.A.G. din Deva se numeşte „Drumul partea colectivului de redacţie în perioada 3-15 septembrie, să lucru s-a vorbit prea puţin.
tru consolidarea econotntco-organiza- socialismului". fie înregistrate pe bandă de mag Chiar şi în decizia 185, comite Un interes deosebit trezeşte partea
torică a gospodăriilor colective“, dacă-i se manifestă o slabă preocu netofon dinainte şi prezentate tul executiv a crezut de cuviin privind cultivarea topinamburului, o
citeşti doar titlul, îţi dai seama că De această stare de lucruri se face pare faţă de difuzarea unor apoi eşalonat, fără a ţine cont ţă ca princip? la sarcină a co plantă cultivată mai mult pentru tu
vinovat biroul organizaţiei de bază programe variate şi cu un con că în perioada respectivă în ac lectivului de redacţie să fie... berculi, ce sînt folosifi în alimentaţia
este conceput la general. Şi nu numai din G.A.G., care nu a controlat şi în ţinut bogat. Nu rareori emisiu tivitatea colectivelor de muncă sortarea materialelor şi înregis porcilor. Dar el poate fi cultivat şi
drumat la timp munca colectivului de din localitate pot apare fapte trarea lor în dosare pe grupe de pentru siloz, deoarece dă producţii
atît, el e datat din 29 martie a.c. (?!), redacţie. Trebuie neîntîrziat ca această nile sînt destinate numai unor mari de tulpini şi frunze verzi caro
situaţie să fie analizată şi să se trea probleme legate de activitatea noi. probleme (? ! ?) In faţa acestei se însilozează mai uşor şi au o va
scris în preajma unificării G.A.G. că la remedierea ei. sfatului popular, a unităţilor sa- Aceasta arată şl faptul că la situaţii se impune luarea unor
„Petbfi Sandor“ din Deva cu G.A.G. N. DJMGAN
„Dr. Petru Groza“ din Sîntuhalm.
staţia de radioficare din Brad măsuri care să ducă la Îmbu loare nutritivă mai mare decît floa
nu există preocuparea nici pen nătăţirea conţinutului emisiuni rea-soarelui. varza furajeră etc.
tru mărirea numărului de co lor locale.
R ifm u S construcţiilor zootehnice ia fină p a s u l laboratori. Prea mic este nu GH. JURCA Cartea se găseşte în librării sau la
unităţile cooperaţiei de consum.
cu creşterea efectivului de animale JLegiiin© şl fru cte
pe plefei© din Yalea Jiului
®iM acesta gospodăriile colec de Jos s-au construit pînă în pre midă şi au procurat peste 20 totalul construcţiilor zootehnice
tive din raionul Alba şi-au pro zent un grajd pentru 50 capete m.c. lemn de diferite esenţe, a- planificate circa 28 la sută nici Zilele răcoroase de toamnă 215 tone varză, 105 tone pepeni, aşa fel ca cerinţele să fie cit
pus să sporească efectivele de şi două adăposturi pentru 1.000 sigurînd un flux continuu de nu au fost începute. 60 tone mere, 3,2 tone păsări
animale proprietate obştească la de păsări urmînd ca pînă cel materiale pe şantierele de cons au început să se facă simţite etc. N-am putut îndeplini pla mai bine satisfăcute.
6.900 bovine din care 2.700 vaci mai tirziu la 30 septembrie să trucţii. Avansată cu lucrările de Preocupate pentru acţiunea de tot mai mult. Cum este şi fi nul la cartofi deoarece, după
de lapte, 16.100 ovine din oare mai fie terminată construcţia u- construcţie este şi gospodăria cumpărare a animalelor, pentru resc, gospodinele iau drumul ma cum spuneam, furnizorul şi mai — Puteţi x ă ne spuneţi cum
8.000 cu lină semiîină, 5.000 por nui grajd pentru 100 vite mari colectivă din Berghin unde în întreţinerea şi recoltarea cultu gazinelor pentru a se aprovi ales cel din regiunea Braşov, nu
cine din care 800 scroafe îătă- şi a unei maternităţi pentru 75 ultimele luni a fost dat In fo rilor, iar acum pentru asigura a putut satisface contractul. se pregăteşte O.A.D.L.F. Fetro-
toare şi 17.234 păsări din care rea bazei furajere, unele consilii ziona cu legume şi fructe nece In luna septembrie însă am por.
5.000 de gîşte. Pentru aceasta de scroafe. Rezultate bune în a- losinţă un grajd pentru 100 ca de conducere ale G.A.C. au dat sare pe timpul iernii. La rin nit-o bine. Chiar din prima zi şani pentru iarnă ?
consiliile de conducere aie gospo ceastă privinţă s-au obţinut şl pete bovine, iar cei de-al doilea, uitării construcţiile, socotind că dul lor magazinele O.A.D.L.F. am primit 36 vagoane de diferite
dăriilor colective şi-au stabilit la gospodăria colectivă din Alba pentru aşa ceva mai este vreme. produse. Sperăm ca în această — Noi avem o secţie de se-
ca obiectiv In planurile de pro Iulia. Potrivit planului de pro care are aceeaşi capacitate, este Această socoteală greşită a făcut Petroşani se străduiesc să lună să recuperăm cantităţile
ducţie construirea de grajduri, ducţie, colectiviştii de aici au ridicat în roşu. Aşa cum se des ca pînă la data mai sus amin pună la dispoziţia cumpărăto neasigurate în luna august ţi miindustriaiizare care in mo
saivane, maternităţi, îngrăşătorii construit în acest an o mater făşoară lucrările se1poate trage tită din cele 80 de construcţii rilor cit mai multe produse. nînd cont de asigurările furni
pentru porci, coteţe pentru pă nitate pentru 50 de scroafe şi concluzia că în multe unităţi zootehnice să nu fie terminate Pentru a afla unele amănunte zorilor. Şi pentru că veni vorba mentul de faţă lucrează din
sări etc. construcţiile planificate în acest decît un număr redus. Aşadar, în legătură cu această proble de furnizori trebuie să arăt că
după cum se vede, ritmul cons mă importantă am avut o con plin. Pînă în prezent a reuşit
îndrumate de Comitetul raio trucţiilor zootehnice în raionul vorbire cu tov. Gheorghe Şoşoi, Convorbire cu tovarăşul
nal de partid şi cu sprijinul Alba nu ţine pas cu creşterea să realizeze 15 tone bulion, 60
consiliului agricol raional, gos efectivului de animale. şeful serviciului comercial al GHEORGHE ŞOŞOI
podăriile colective şî-au întoc O.A.D.L.F. Petroşani: tone varză şi 45 tone castra
mit planuri chibzuite de măsuri Consiliul agricol raional are şeful serviciului comercial
pentru ca lucrările de construc datoria de a lua măsuri ime — Am vizitat cîteva magazine al O.A.D.L.F. Petroşani veţi. In continuare secţia va mai
ţii să decurgă In cele mai bune diate, pentru mobilizarea tutu de legume şi fructe din Lupeni.
condiţii, iar în numeroase u- ror gospodăriilor colective în ve Aici unii cumpărători semnalau un ajutor deosebit îl primim realiza încă 10 tone bulion, 100
nitâţi s-au întocmit grafice de derea intensificării muncii în lipsa de cartofi. din partea IRAVICOP Bucureşti
acest sector. Este necesar de a care la începutul lunii septem tone varză de toamnă, 6 tone
urmărire a construcţiilor pe faze se urmări cu mai multă opera — Intr-adevăr cetăţenii din brie ne-a livrat 270.000 ouă şi
de lucrări şi pe etape. La rln- în gospodăriile colective din raionul Alba tivitate ritmul procurării de ma Valea Jiului au primit în ulti 6 tone de păsări vii. Pentru a ardei pentru umplut, 4 tone
dul său, consiliul agricol raio teriale din surse locale şi apro mul timp cantităţi insuficiente nu avea surprize în privinţa
nal a trimis în fiecare unitate vizionarea şantierelor deschise de cartofi — ne-a spun tov. Gh. aprovizionării cu roşii noi am ardei iute, 30 tone castraveţi
o comisie formată din specia cu ciment, ţiglă, bile manele şi Şoşoi. Explicaţia? Furnizorii au luat deja legătura cu alţi fur
lişti care au făcut amplasarea restul de materiale, astfel incit Intîrziat cu trimiterea lor. Acum nizori necontractuali. 10 tone varză roşie etc. De s~
construcţiilor ţinînd seama de pînă cel tirziu la 1 octombrie, credem că s-a normalizat aceas
sursele de apă, căile de acces un adăpost pentru păsări, iar la an vor fi realizate la termenul majoritatea obiectivelor să ajun tă situaţie. Chiar azi am primit — In luna septembrie ce can semenea vom însiloza 2.000 tone
etc. la gruparea construcţiilor grajdul pentru 100 capete vite stabilit. gă in stare de finisaj. trei vagoane, iar în zilele ur tităţi de produse vor fi desfă
avîndu-se în vedere folosirea cit mătoare vor sosi şi mai multe, cute în Valea Jiului ? cartofi, 100 tone rădăcinoase şi
mai judicioasă a terenului şl mari s-au început lucrările de Dar, cu toate că în raionul Numai printr-o muncă perse pe altfel la ora actuală nu exis
perspectivele de dezvoltare a fie finisare ceea ce asigură ca in Alba sînt numeroase gospodării verentă şi cit mai bine orga tă unitate din Valea Jiului care — Ţinînd cont că în aceas 150 tone fructe.
cărei unităţi in parte. Datorită mai puţin de două săptămîni şi' care dau importanţa cuvenită nizată se va putea lichida ră- să nu aibă importante canti tă lună gospodinele fac cele
măsurilor organizatorice luate. acesta să poată fi dat in folo construcţiilor zootehnice, sint mînerea In urmă a lucrărilor de tăţi de cartofi pe care să le dis mai multe cumpărături noi vom -9r
In multe gospodării colective din sinţă. Exemple de preocupare construcţii în gospodăriile colec tribuie cetăţenilor. trimite spre desfacere apro
raion, stadiul construcţiilor este încă unele care au neglijat a- tive din raionul Alba, asigurîn- ximativ 3.000 tone de diferite Din cele afirmate de către
avansat. Bunăoară, Ia gospodă faţă de asigurarea unor adăpos ceastă problemă. In gospodăriile du-se animalelor pentru iarnă — Ce produse aţi primit în produse. Noi ne vom strădui
ria agricolă colectivă din Vinţul turi corespunzătoare pentru a- colective din Oarda de Jos. O- adăposturi cQrespunz&xo&a'e. luna august ? însă să aducem şl mai multe, în tov. Gheorghe Şoşoi, şeful servi
nimale se pot da încă multe din breja, Mihalţ şi altele, ritmul
raionul Albai. De pildă, gospodă construcţiilor zootehnice se des V, FITAH. — Să spun numai cîteva dintre ciului comercial al O.A.D.L.F.
ria colectivă din satul Drîmbar făşoară anevoios. Numai aşa se ele. Am primit 295 tone diver
a terminat de curînd o materni explică faptul că din cele 34 se leguine, 23 tone rădăftiaoase, Petroşani, reiese că există pre
de grajduri, 10 saivane, 23 de
tate pentru scroafe şi zidăria u- maternităţi şi 5 îngrăşătorii pla 68 tone ceapă, 557 tone roşii, ocupare pentru aprovizionarea
nui grajd în care vor putea fi
nificate n-au fost date pînă a- oamenilor muncii din Valea
adăpostite 50 de vite mari. Con eum în folosinţă decît 8 graj
siliul de conducere al acestei duri, 4 maternităţi şi o îngrăşă- Jiului eu legume şi fructe. Nu
gospodării s-a preocupat cu
torie pentru porci, iar alte cî trebuie scăpat totuşi din ve
simţ de răspundere de procura
rea tuturor materialelor de con teva grajduri şi maternităţi sînt dere faptul că in unele zile uni
strucţii ca: ciment, bile manele, in curs de terminare, cu lucră
ţiglă şi altele. Pe plan local co rile avansate sau în diferite alte tăţile de desfacere sînt lipsite
lectiviştii din Drlmbar au con stadii. Mai uewuie adluă^l că
de anumite sortimente. De pil
fecţionat 60.000 bucăţi de căvă- pînă la data de 5 septembrie, din
dă, in săptămîna trecută se gă
seau din abundenţă fructe, roşii,
varză etc., dar lipseau vinete,
fasole verde, şi alte produse
deosebit de căutate. Tată de ce
conducerea O.A.D.L.F. Petroşa
ni are datoria să facă o apro
vizionare ritmică şi cu un sor
timent cit mal bogat de pro
duse. y. albu
