Page 29 - 1962-09

P R O LE TA R I DIN TO ATE T A R I LE, UNI ŢI - VA I Două schimburi

nulsadalişuiului• Pagina femeii (pag. 2-a): î n î n t r e c e r eC>O<Xx5<><><XX><XXX><>O<><><0K><^<X>O
e roate grupele de partid —- cc cină au început lucrul, oa- vreo defecţiune la agregate, g
cu o activitate bogată !;
o menii din schimbul III n-au Oamenii s-au apucat cu o
g găsit nimic pregătit; cuptoa- entuziasm de lucru. Cupto- &

• Sporind fondul de bază — o rele erau goale, agregatele de rarii au început să evacueze g
laminare stăteau. S-a supărat „caldul“. Metalul înroşit, §
creşte puterea economică a gos­
atunci maistrul Teodor Boz- „scăpat“ din cuptoarele a- g
podăriei colective (pag. 3 -a );
doc. dinei, a pornit-o grăbit pe o
• Semnificaţia unei vizite; — Ar trebui să le-o facem, role, strecurîndu-se apoi prin g

• O conferinţă form ală; să ne ţină minte. Aşa vor ei caje. Erau atenţi la posturi- o

» Zone întunecate pe harta să cîştige 'întrecerea?... le lor şi laminatorii şi ma- 8

S.U.A. .(pag. 4-a). Şi după citeva clipe: nevranţii. Cei de la intreii- g

Ano! XIV. Nr. 2399 Miercuri 12 septembrie 1962 4 pagini 20 bani — Totuşi să le arătăm că neve erau parcă mai mulţi ca o

nu ne lăsăm... Vreo 200 de altădată. Ii găseai peste tot, g

lingouri tot_om l.amina noi... gata pentru a interveni la O

Economiei naţionale — Ce-i drept, in după amia­ orice defecţiune. Oţelării au 6
za aceea laminatorii de la continuat să expedieze la blu- g
bluming au muncit cu mul- ming şarje calde. Şi aşa, lin- o

metal tot mal smalţ tă ambiţie. Parcă ştiind des- gourile au' trecut prin lavii-
pre ce-i vorba, le-au venit în nor, unul cite unul, 263 la

şl de bună calitate ajutor şi oţelării, trimiţîndu- număr. Cu 30 mai multe de- 8

le şarje calde. Ei, dar timpul cît angajamentul! g

se scurge aşa, de repede incit Dimineaţa, cele do u ă o

Zilele trecute a avut loc la respectarea tehnologiei a deter­ nici nu observi cină trec ce­ schimburi ,s-au întilnit din ^
Combinatul siderurgic Hunedoa­ minat pierderea a mii de tone le 8 ore. Aşa s-a întîmplat nou. Era început de săptămi- g
şi atunci. Pe nesimţite Hu­
ra şedinţa de lansare a sarci­ fontă la secţia l-a furnale. A- nedoara a fost cuprinsă in în- nă şi se schimba ordinea tu- L
cest lucru a influenţat negativ tunerio. Prinşi în iureşul în­ relor. Cei care ieşeau din lu- g
nilor de plan pentru ram ura cru radiau de mulţumire. De 9
siderurgie şi întreprinderile a- activitatea oţelarilor şi a lami- trecerii, laminatorii nici n-au
parţinînd M.M.C.M. din regiu­ natorilor. In plus, la oţelării observat cină pe cer a apă­ mult nu le mai mersese aşa 8
s-au pierdut mari cantităţi de rut piizderia de stele. Doar bine intr-un schimb de L
nea Hunedoara. Referatul pre­ sirena, care niciodată nu pier­ noapte. Lui Zăvălaş nici nu-i o
metal prin erupţii, perforări;
zentat de tov. ştefan Constan- de măsura, i-a anunţat că venea să plece. Ii spunea u- %
tinescu, ministru adjunct al Mi­ fierul vechi a fost pregătit ne­ trebuie să predea agregatele nui tovarăş că se simte aşa
nisterului Metalurgiei şi Con­ corespunzător, ceea ce a dus la schimbului I. Era ora 23. de odihnit de parcă nici
strucţiilor de Maşini, cît şi dis- n-ar fi fost la lucru. Dar n-ai
lungirea du-ratei de elaborare a Au făcut bilanţul: aproape ce-i face, normele muncii te
>-iţiile purtate pe marginea lui, şarjelor; la bluming s-au în­ 200 lingouri laminate. Pentru obligă... Pe drum a întilnit %

a r făcut o amplă analiză a fe­ registrat multe opriri neplanifi­ condiţiile avute, de-ajuns şi 8un manevrant din schimbul g
lului în care au muncit în acest cate. Va trebui să ne sporim atita. Oamenii erau m ulţu­
an siderurgiştii din Hunedoara eforturile pentru a realiza pînă următor, tovarăş de profesie,

şi Călan, constructorii; a sar­ Ia sfirşitul anului o cît mai mare

cinilor de plan pe 1963 şi a po­ depăşire a planului la fontă, m iţi: cuptoarele erau pline cu l-a strins cu căldură mina g
sibilităţilor de îndeplinire a lor. pentru a recupera rămînerea în
In cadrul şedinţei s-a scos In urmă la oţel. material cald, bun pentru la­ acestuia, adreslndu-i-se prie- o
minare. Schimbul următor teneşte:
evidenţă preocuparea siderur- O atenţie deosebită s-a acor­ 8

giştilor, constructorilor, a co­ dat in cadrul discuţiilor proble­ 8avea deci asigurate cele mai — Aţi muncit foarte bine g
lectivelor de la atelierele R.M.R. mei îmbunătăţirii calităţii pro-
bune condiţii. Ii vor întrece ieri. Noi vă mulţumim din
desigur în noaptea aceasta, suflet. Ne-aţi ajutat să de- g
Simeria, Cera­ _______________ ducţiei. Mulţi dar nu va fi cu supărare: la păşim cu mult planul de o

mica Baru Mare --------------------- vorbitori au ară­ urma urmei va fi depăşit pla­ producţie. g

şi I.C.M. Hune­ Şedinict pe ramura tat că şi în aceas­ nul secţiei şi doar acesta e — N-am făcut decit ceea ce g8
doara pentru tă direcţie s-au interesul întregului colectiv. ne cere datoria. Aşa trebuie
realizarea sarci­ siderurgică a regiunii obţinut rezulta­
Lucrul la agregate, în acea să muncească toate schim- &
nilor de plan la pentru dezbaterea te bune. A cres­ noapte răcoroasă de septem­ burile se ooo
toţi indicii, suc­ cut rezistenţa Brigada de mineri condusă brie, a fost continuat de la­ Cele două schimburi
cesele lor din a- sarcinilor de plan pe 1963 cocsuiu\~“a u lo s t de Nicolae Onişor de la sectorul
III al minei Lupeni şi-a depăşii ! 8minatorii din schimbul con­ află în întrecere. Aşadar e In
cest an, precum ^ asimilate n o i Campania de toamnă să ne planul pe luna august cu 5.2 la dus de tinăriil inginer Avram interesul fiecăruia să mun
sulă, dînd totodată cărbune de Ţitron; Cum spuneam, erau ceaşcă mai bine, să obţină
şi o seamă de mărci de oţeluri bună calitate. oo
deficienţe care au dus la dimi şi profite de laminate. In acelaşi
Succesele obţinute de minerii asigurate toate condiţiile realizări mai frumoase. Depă- g
nu area rezultatelor. timp s-a subliniat că anumite găsească temeinic pregătiţi! din brigada tov. N. Onişor sînt
pentru desfăşurarea unei şirea planului pe secţie, in- o
produse nu s-au ridicat la ni­ urmare a muncii bine organiza­ munci rodnice. Cînd a văzut teresul întregului colectiv, e 8

Sub conducerea organelor şl velul cerinţelor beneficiarilor. Toată grija asigurării lului pe o suprafaţă de 30 ha. prin ad­ te, a elanului de care dau do­ cum stau lucrurile. comu­ insă mai presus. De aceea
ministrarea a 90 tone praf de dolomită nistul Vasile Zăvălaş, mane- toate schimburile colaborea­
organizaţiilor de partid colecti­ Utilajele de turnare fabricate seminfei! şi condiţionarea a 120 tone sămînţa. vadă fiecare din ei. vrant principal, nu s-a pu­ ză. din plin, îşi creează con­
vele C.S.H. şi uzinei „Victoria“ la Călan, de pildă, au o dura­ In foto: Tov. Nicolae Onişor, tu t stăpîni să nu exclame: diţii reciproce pentru a des­
bilitate încă scăzută, fonta pro­ Unul din factorii care contribuie la N. ALBU — In noaptea asta batem făşura o activitate cit mai
Călan au dat patriei peste plan dusă la Hunedoara are multe obţinerea unor producţii ridicate de ce­ cu unul din schimburi, în tata recordul. Trecem de 250 lin­ rodnică.
în 7 luni din acest an 9.000 tone declasate. reale este şi sămînţa. Experienţa acu­ corespondent gouri ! Numai să nu avem
mulată de unităţile agricole fruntaşe a graficului de producţie. N. ANDRON’Â'CHE
cocs, 12.300 tone fontă, 46.000 to­ Mulţi participanţi la discuţii dovedit că atunci cînd sămînţa este asi­ Fertilizează terenul
ne ţagle de relamlnare şi alte s-au oprit în cuvlntul lor asupra gurată din timp, bine selecţionată şi . KKKxy KA'XXXA'OyíxXíoOííO'.XiOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO O
produse. Succese frumoase au necesităţii dării la termen in tratată, semănatul se poate face în In toamna aceasta, membrii gospodă­
fost obţinute şi în ce priveşte re­ epoca optimă. riei agricole colective din GeOagiu,
folosinţă a construcţiilor in­ raionul Orăştie vor cultiva 500 ha. cu
ducerea consumului specific de dustriale executate de I.C.S. Hu­ grîu, GO ha. cu orz şi 25 ha. cu seca­ M iarcurea POSTUL DE CORESPONDENŢI
cocs, îmbunătăţirea calităţii pro­ nedoara. Vorbind despre acest
lucru tov. Adolf Drucker, direc­ In aceste zile, în unităţile agricole ră furajeră. In acest scop s-a întocmit VOLUNTARI NE COMUNICA:
duselor, creşterea productivită­ tor al Uzinei „Victoria" Călan din regiune, se desfăşoară din plin, schiţa de amplasare a culturilor.. S-a
ţii muncii. a arătat că în acest an construc­ concomitent ou alte munci, şi lucrările fertilizat o mare parte din teren,, cu
torii au neglijat lucrările ce le
Realizări de seamă au obţinut aveau de executat la Călan, de pregătire a seminţei necesară pen­ gunoi de grajd şi s-au condiţionat Nonă ediţie q jo ii volante necesare adăposţirii animalelor. creşterea animalelor precum şl
şi constructorii hunedoreni care ta p t care a creat greutăţi în tru însămînţările din- campania de peste 40' tone de seminţe. sprijinul,, “• ‘ - * j -j>e curihd s-a terminat o puier- productivitatea acestora. Pînă
au reuşit să dea în funcţiune, munca siderurgiŞtiior de aici. toamnă. Pentru verificarea purităţii şi mecanizatorilor de la S.AÎ.T. din Orăş­
printre altele, un cuptor Martin a puterii de germinaţie după cum re­ La staţiunea de maşini şi niţă încăpătoare, un grajcl cu o la 1 septembrie, noi am livrat
de 400 tone cu 10 zile înainte Din referatul prezentat a re­ iese din datele primite la Laboratorul tie au fost pregătite în vederea însă- tractoare din localitate foaia capacitate de 100 capete viţei şi
de termen şi furnalul de 1000 ieşit că in anul viitor în faţa regional pentru controlul seminţelor din mînţărilor peste 200 ha. din pianul de deja statului în baza contracte­
m.c. cu 25 zile înainte de ter­ Alba Iuiia, bazele de recepţie şi 202 însămînţări stabilit. Pînă în prezent au volantă editată de biroul orga­ o maternitate pentru 60 de lor încheiate peste 114.000 litri
men. furnaliştiîor, oţelarilor, lamina- gospodării agricole colective au trimis
probe pentru analiză. nizaţiei de bază şi comitetul sin­ scroafe. In prezent se lucrează
— In acest an — spunea tov. torilor, a constructorilor stau şi fost însămînţate 24 ha. cu secară dicatului, apare c-u regularitate Ia ridicarea unui grajd pentru lapte de vacă, 2.800 kg. carne
loan M. Popa, secretarul comi­ sarcini sporite. Va creşte pro­ Mai există însă unele gospodării co­ furajeră. de trei ori pe lună. După fieca­ 80 capete vite mari şi a unei
tetului de partid al uzinei „Vic­ ducţia de cocs, fo n tă ,’oţel, la­ lective cum sînt acelea din satele: re decadă, mecanizatorii din remize cu o lungime de 60 m. de vită, 110 porci graşi etc. Prin
toria" Călan — colectivul nostru minate, vor fi date în funcţiu­ Găstău, Romos, Dineul Mare, raionul D. AUREL obiective ce se vor da in folo­ valorificarea lor s-au realizat
Orăştie, Bretea, raionul Ilia, Nădăştia cele 15 brigăzi de tractoare iau
a obţinut realizări frumoase. Ele ne noi obiective industriale şi Superioară, de pe raza oraşului regio­ corespondent
nal Hunedoara şi altele, care pînă la
s-au datorat pregătirii încă din social-culturale. In plus side- data de 10 septembrie nu au luat mă­ cunoştinţă de tot ceea ce s-a pe­ sinţă în toamna acestui an. venituri în valaore de aproape
1961 a producţiei pe acest an, rurglştii vor trebui să lupte pen­ surile necesare pentru trimiterea pro­
belor. De aceea, conducerile acestor Infreg utilajul reparat trecut în S.M.T. de-a lungul ce­ MIHAI GĂNESCU 400.000 Iei. O parte din aceşti
unităţi au datoria ca în timpul cel
măsurilor politice, tehnice şi or­ tru Însuşirea unor noi mărci de mai scurt să facă şi acest lucru. De Pentru efectuarea Ia timpul optim a lor 10 zile, indicindu-se şi mă­ Venituri din sectorul bani au fost alocaţi la fondul
ganizatorice luate, sprijinului oţeluri, pentru creşterea propor­ asemenea, trebuie să se acorde o mai lucrărilor agricole din campania de surile care trebuie luate pen­ zootehni c de bază indivizibil iar o altă
primit din partea forurilor tu ­ ţiei de oţeluri aliate şi speciale mare importanţă condiţionatului se­ toamnă, mecanizatorii de la S.M.T. din tru ‘ounul mers a! activităţii. parte s-au repartizat ca avan­
telare şi mai ales eforturilor îndeosebi, constructorii pentru minţei, deoarece din probele prezenta­ Orăştie s-au pregătit temeinic. Au fost Colectiviştii din satul nostru, suri colectiviştilor in cadrul zi-
muncitorilor care au pus la ini­ In ultimul număr al foii vo­
mă chemările partidului, au accelerarea ritmului lucrărilor. te rezultă că în seminţe se află un lante, difuzat în ziua de 5 sep­
muncit cu entuziasm pentru în­ Sarcini mobilizatoare revin co­ luate din vreme măsurile corespunză­ tembrie, sînt scoase în eviden­ îndrumaţi de organizaţia de lelor-muncă efectuate.
deplinirea ritmică a sarcinilor lectivelor de siderurgişti şi con­ procent ridicat de corpuri străine. toare cu privire ia aprovizionarea cu ţă rezultatele obţinute de meca­ partid, au dezvoltat continuu
structori în ce priveşte creşterea nizatori în campania de vară IOAN SCHENKER
de plan. In felul acesta noi am productivităţii muncii, reduce­ Penfru corectarea (planul pe staţiune a fost înde­
realizai în primele 7 luni ale piesele de schimb necesare şi s-a orga.
anului planul producţiei globale rea preţului de cost, îmbunătă­ acidităţii soiului
In proporţie de 107,5 Ia sută. ţirea activităţii economico-fl- nizat reparaţia şi revizuirea eşalonată plinit în proporţie de 114 la IN V I Z I T Ă
nanciare. In gospodăria agricolă colectivă din a tractoarelor şi maşinilor agricole cc sută), precum şi sarcinile care
se vor folosi în campania de toamnă. revin angajaţilor staţiunii în Zilele trecute, un grup de co­ s-au reîntors din vizita făcută
Sarcina de creştere a produc­ Reîerindu-se la aceste sar­ Vinţul de Jos, raionul Alba, paralel cu In felul acesta, mecanizatorii, spriji­ campania de toamnă. lectivişti din satele Boz şi Tir- ingrijitorii-mulgători Loghin Ur­
cini, participanţii la discuţii au năviţa, raionul Ilia, au vizitat
tivităţii muncii a fost realizată, arătat că o pTemiză esenţială desfăşurarea altor lucrări agricole, se niţi şi îndrumaţi de către organizaţia AVRAM BARTOLOMEU gospodăriile agricole colective sa, Iosiî Lucaci şi alţii, care au
iar la preţul de cost am obţinut de partid au reparai toate cele 180 se­ văzut In mod practic cum sînt
economii însemnate. pentru realizarea lor o consti­ fac intense pregătiri şi în vederea însă- din satele Zăbvani şi Firiteaz,
mănători, plugurile, grapele cu discuri Adăposturi pentru regiunea Banat. furajate animalele, cum mun­
Scoţînd în evidenţă succesele tuie îndeplinirea planului de mînţărilor de toamnă. S-a planificai şi tractoarele prevăzute, iar o mare cesc colectiviştii de la fermele
repurtate, participanţii la dis­ producţie pe anul curent la toţi parte (peste 70 la sută) din aceste animale Aici, colectiviştii din Boz şi de vaci, felul cum sînt ei retri­
cuţii s-au ocupat pe larg şi de indicii. S-a subliniat de ase­ ca în această campanie să se însămîm Tîrnăviţa au luat cunoştinţă buiţi etc.
lipsurile manifestate în acest an menea necesitatea îmbunătăţirii utilaje au şi fost deplasate Ia unităţile Echipa de constructori a gos­ despre succesele dobîndite in
în diferite sectoare de muncă. aprovizionării tehnioo-materia- ţeze 600 ha. cu grîu, 30 ha. cu orz şi unde vor lucra. podăriei colective are de efec­ cei 12 ani de activitate de către Hotărîrea colectiviştilor dirt
Vorbind despre cauzele rămî- le, întocmirii unor planuri de tuat o serie de lucrări pentru colectiviştii din Zăbrani şi Firi­ Boz şi Tîrnăviţa este de a apli­
nerii în urmă a secţiilor O.S.M. măsuri tehnico-organizatorice 20 ha. cu secară furajeră. In acest scop, R. IOAN darea in folosinţă pînă la sfir­
2 şi laminorul bluming, tov. judicioase, folosirii mai raţiona­ şitul anului a 5 mari obiective teaz, atît in sectorul vegetal, cit ca în practică tot ceea ce au
conducerea gospodăriei, îndrumată de corespondent şi în sectorul creşterii anima­
văzut bun la gospodăriile pe
Nicolae Catană, director gdneral le a cadrelor tehnico-inginereşti, organizaţia de partid, a. luat o serie -L56= care le-au vizitat.
'aî C.S. Hunedoara a a ră ta t: întăririi rolului maistrului in
lelor. Cu învăţăminte de preţ M. ŢIC

— In afara anumitor greutăţi producţie, ridicării calificării ÜU n o u c î n e m a f o g r a f s ă f e s c corespondent

obiective întîmpinate in tri. muncitorilor. rjSSL

mestrul I in special, nerealiza- In încheierea dezbaterilor a de măsuri. Printre cele mai importan­ In satul Inuri-Stăuini raio­ Acesta este cel de-al 31-lea
rea planului la oţelăria nouă şi luat cuvîntul tovarăşul Andrei
bluming se datoreşte lipsei de Cervencovici, secretar al Comite­ te pot fi amintite stabilirea amplasării nul Alba s-a sărbătorit zilele cinematograf sătesc care func­

fontă, lucru pentru ?are ne fa­ tului regional de partid care a culturilor după cele mai bune plante trecute inaugurarea cinemato­ ţionează în raionul !Slba.

cem vinovaţi. Slaba' activitate a (Continuare în pag. 3-a) premergătoare, îngrăşarea terenului cu grafului sătesc Au participat R. MIHĂILX
sectorului de întreţinere şi ne- gunoi de grajd, corectarea acidităţii so­ peste 200 de ţărani muncitori.
corespondent

— y P Te cîntş părinte dragd9in toată

Duminică, grădina teatrului Dragostea faţă de partid a dat pe scenă apoi membrii tara­ lui sindicatelor din Deva şi ternice In inimile spectatori­ Ca turnătoria veche a uzinei „Victoria" Călan lucrează şi
de vară din Deva răsuna de răsunat ca cel mai firesc sen­ fului „Doina Crişului“ din Vaţa cintecele populare interpretate lor, care şi-au contopit parcă mlezuitoarea Florica VInturici. Muncind eu multă atenţie şl pri­
voioşiei cintecelor şi dansuri­ timent cuprins în cintecul de Jos, din rîndul căreia s-au re­ cu mult patos de solistul vo­ sentimentele cu cele ale artiş­ cepere, ea a dat numai lucrări de bună calitate, reuşind ca
lor celor mai buni artişti a- „Partid iubit“, cil care a des­ marcat soliştii instrumentişti cal Dumitru Rădoi. tilor de pe scenă:
matpri participanţi la Festi­ chis programul corul clubului. Bulz Bera şi Petran Sabin, ală­ anul acesta să nu rebuteze nici un miez.
valul regional „Pis plcâurtile „Siderurgistul“ din Hunedoa­ turi de soliştii vocali Petri- Cu aplauze a fost intimpinat „...Slăvit să fii, partid iubit,
Hunedoarei“. Cei peste 800 de ra, laureat al celui de-al VI- cean Dorica, Maciu Aurel, Bu- veteranul cor al căminului Că ne-ai dat al vieţii noastre In fotografie: Tov. Florica Vînturici la locul de muncă.-
spectatori prezenţi au urmărit lea concurs pe ţară al artişti­ dugan Anuţa şi Boldea Floren- cultural din Dobra, care in a-
plini de înetntare, peste 3 ore, lor amatori. Melodiile au curs ceste zile împlineşte 75 de ani ţel,
punctele unui program artis­ apoi şuvoi. Intre altele ele au Spectacol festiv al unor for­ de existenţă, precum şi eonii Suu steagul tău nebiruit,
tic bine pus la punct. încke- deprimat mlndria de a fi oţe- maţii fruntaşe participante la din Călan. care de curincl a Mai tare-i braţul nostru de
i gat. Ideea principală, care a lar, constructor al zilelor Festivalul regional „Pe plaiu­ sărbătorit de asemenea un e-
* străbătut ca" un fir roşu re- noastre noi, in „Cintecul si- veniment de seamă din istoria oţel I“
\ prezentaţiile a fost dorinţa derurglştilor“. ideea înfrăţirii rile Hunedoarei" sa.
/ fiecăruia dintre participanţii popoarelor dunărene a fost Iar finalul spectacolului, a-
la această însufleţită manifes­ transmisă prin executarea ne­ tina. in glasurile lor s-a tran­ Alături de cintecele pline de nunţat de corul din Călan prin
tare a artei populare, de a muritoarelor acorduri din „Du­ smis în vers mlndria că tră­ lumina zilelor libere pe care cintecul „In pace şi prietenie"
mulţumi in cuvinte calde, pline nărea albastră“, iar ca expre­ iesc o viaţă nouă, că au scă­ le trăieşte azi întregul nostru de S t Octavian Csutalc, a venit
de sinceritate, partidului, care sie a geniului popular au ră­ pat de chinul exploatării re­ popor, cum au fost „Cintă să confirme dorinţa cea mai
sunat melodiile din potpuriul gimurilor trecute, că pot trăi marile furnale“, „Patrie, pă- scumpă a poporului nostru, iu­
a făcut posibilă înflorirea fără de cintece ardeleneşti înmă- liberi şi fericiţi in gospodărie. mint de aur“ sau „Riureana“ bitor de pace :
nunchiate în armonii de com­ (corul din Călan), „Republică,
precedent a tuturor talcalelor Avlntate, pline de fantezie măreaţă vatră“, „Stă de veghe- „In pace şi prietenie
din popor. pozitorul local, profesor Con­ şi elan au fost şi dansurile ntreg pămîntul“ sau „Fuiorul“ Mereu înfrăţiţi vrem să fim!
minerilor din Lupeni, o dată (corul din Dobra), au răsunai Sub zarea ce-a albastră
De departe se auzeau reţre­ stantin Ungureanu, laureat al cu cele ale colectiviştilor din pe scena din Deva puternic şi Răsună vrerea noastră...“.
Singătin şi Apolăul de Jos, ca­ alte melodii dintre cele mai
nurile maiestoase ale unui cln- celui de-al Vi-lea concurs pe re s-au integrat armonios In­ Ca un stol de porumbel, sim­
tre punctele prezentate de or- dragi, închinate partidului. bolul purităţii ideilor cuprin­
tee îndrăgit: ţară al artiştilor amatori. se in versurile rostite de buze­
chestra de mandoline a clubu- Versurile ctnteculut „Te ciut le cîntăreţilor, a zburat aceas­
„Partidul meu iubit, mlndria Parcă luindu-se la întrecere tă melodie spre toate zările,
mea, partid“, interpretat de corul încălzind inimile, inarlplnd
cu formaţia corală a siderur- gtndurile...
Te ciut, părinte drag, din din Dobra au trezit ecouri pu­
| toată Inima..." giştilor hunedoreni, s-au perin­ IPJMIE STRAUuŢţ i