Page 3 - 1962-09

Nr. 2391 im vM vti x m r n m M u im pi». •

Emisiunile locale - M area sărbătoare

din ce In ce mai bune! a poporului

In fiecare seară, la orele 8 şi cale. Ele cuprind noutăţi din

jumătate prin cele aproape 1.000 diferite domenii de activitate, Astăzi poporul vietnamez Realizările importante ob­

de difuzoare existente în oraşul reflectă realizările oamenilor sărbătoreşte împlinirea a 17 ţinute de poporul Vietnamu­
Sebeş se poate auzi vocea crai­ muncii obţinute in întrecerea ani de la proclamarea R. D. lui democrat sînt rocîul mun­

nicului: „Aici centrul de radio- socialistă desfăşurată pentru în­ Vietnam. Sub conducerea co­ cii pline de abnegaţie a po­

ficare Sebeş Transmitem emi­ deplinirea şi depăşirea sarcinilor muniştilor, poporul vietna­ porului vietnamez sub condu­

siunea locală“... de plan,_ numeroase aspecte din mez a încununat victoria re­ cerea Partidului celor ce mun­

'Emisiunile locale transmise la viaţa oamenilor muncii. Prin voluţiei din august 1945 prin cesc din Vietnam în frunte

hcest centru de radioficare sînt transmiterea unor materiale cri­ crearea Republicii Democrate cu tovarăş'al Ho Şi Min, al

pregătite cu grijă, cu răspun­ tice comitetul de redacţie a- Vietnam. relaţiilor de colaborare şl
dere. La realizarea lor, alături cordă un sprijin preţios în în­ intr-ajutorare frăţească cu
de cei cîţiva salariaţi ai centru­ Scutfurînd juglul robiei co­
lui de radioficare, participă în lăturarea unor deficienţe exis­ loniale, dobîndindivşi liber-' ţările lagărului socialist, al
mod voluntar membri ai comi­ tente în întreprinderile şi ins­ tatea şi independenţa na­ ajutorului multilateral
tituţiile oraşului, în unităţile ţională poporul vietnamez a Uniunii Sovietice. al

tetului de redacţie, 27 de cola­ comerţului socialist, unităţile sa­ păşit la făurirea puterii popu­ Munca plină de abnegaţie

boratori şi aproape 40 de co­ nitare etc. Pregătite din vreme, lare. Iî.ar la scurtă vreme a poporului vietnamez se îm­

respondenţi voluntari. Reuşita cu multă seriozitate, emisiunile după proclamarea Rep'ublicii pleteşte strîns c'u lupta sa
acestor emisiuni îşi are însă locale transmise la acest centru Democrate, colonialiştii fran­ pentru reunificarea ţării pe
cezi, încâlcind acordurile în­ baza acordurilor de îa Gene­
mai ales chezăşia în buna lor de radioficare se bucură de a- cheiate cU tînăra republică, va. Sînt bine cunoscute pro­
au reînceput războiul împo­ punerile şi iniţiativele R. D.
organizare şi planificare. preciere din partea ascultători­ triva acesteia. Ea sfîrşitul a- Vietnam în vederea Unificării
nuîui 1946 tot poporul din paşnice pe baze democratice
In vederea bunei organizări a lor. Şi acesta este un lucru Vietnam s-a ridicat la luptă a Vietnamului, propuneri
împotriva cotropitorilor. Sub
emisiunilor locale există întoc­ bun. întregul comitet de redac­ conducerea partidului, toatei care se bucură de sprijinul
forţele patriotice din Vietnam
mit, pe baza unei largi consul­ ţie munceşte cu suflet, cu răs­ s-au unit cu hotărîre într-im forţelor iubitoare de pace din
tări a organelor de partid şi de pundere. Un merit deosebit îl larg front naţional de luptă lumea întreagă. In timp ce
stat locale, a colaboratorilor şi are însă în organizarea, plani­ pentru apărarea independen­ în R. D. Vietnam munca paş­
corespondenţilor ţei. După opt ani, în care
ficarea şi desfă- eroismul şi abnegaţia poporu­ nică şi constructivă contri­
lui vietnamez da devenit cu­ buie la progresul acestei ţări,
voluntari, un plan r~~~ ------------- şurarea activită- noscute lumii întregi, el a la creşterea prestigiului ei in­
ieşit învingător. Victoria de ternaţional, în Vietnamul de
de muncă tri- DJn e x p e r ie n ţa c o m ite te lo r acestui centru îa Dien nien_Fu a constituit
mestrial. Din vre- , ,. . , de radioficare s/ud se intensifică militari­
me, pe baza r e d a c ţie a'© c e n tr e lo r ţov chiruţă Fi- lovitura de graţie dată colo­ zarea, teroarea şi represiunea

acestui plan, se ?e radioficare laret, responsabil nialiştilor. In 1954 prin acor­ sălbatică împotriva popu­
_____ ______ al Comitetului de laţiei. Vietnamul de sud s-a
\ . cer apoi diferi­ dul de la Geneva s-a pus ca­
transformat într-o adevărată
te materiale cola­ .......... . redacţie cit şi

boratorilor, materiale care ur­ colaboratorii Clement Bodea,

mează a fi transmise în cadrul Maria Huţu, Petre Cutean,

emisiunilor locale. In planul de Gheorghe Marta, Lucreţia Mo­
muncă se prevăd de asemenea rarii, Rafila Ardeleana şi alţii

zilele cină se vor transmite u- care depun multă strădanie în

nele emisiuni ca „Oameni şi îndeplinirea sarcinilor ce li s-a păt ostilităţilor din Indochi- semicolonie a Statelor Unite.

fapte“, „Muncitori şi colectivişti încredinţat.

fruntaşi în faţa microfonului“, Ce trebuie să se mai aibă insă Comunistul Nicolae Vlad, maistru mecanic la atelierul de întrefinere a secţiei baterie de cocs C.S.H., na, a fost stins un focar pri­ în cadrul marelui lagăr al
„Din experienţa colectivelor in vedere ? Pe viitor este nece­ mejdios pentru pace în Asia socialismului legături indes­
fruntaşe“, „Echipe cultural-ar- sar să se dea şi mai mult cuvîn­ întreţine în bune condiţiuni maşinile de şarjare. El este şi un cunoscut inovator. In prezent are în studiu o ino­ de sud-est. tructibile de prietenie fră­
tistice în faţa microfonului“, tul în faţa microfonului unor ţească unesc popoarele romîn
„Muzică cerută de ascultători“ muncitori şi colectivişti frun­ vaţie (consolidarea camerei de comprimare prin role de ghidare), care are ca scop să reducă spargerile de piloţi Sub conducerea încercată şl vietnamez. Relaţiile dintre
etc. taşi. Prin transmiterea unor ma­ a Partidului celor ce muncesc, ţările noastre se întemeiază!
teriale de experienţă, centrul de la maşinile de şarjare. IN FOTO: Tov. Nicolae Vlad, împreună cu lăcătuşii Iosif Luca şi Constantin Vlad, poporul din R.D. Vietnam tt
In vederea realizării materia­
studiind dosarul inovaţiei. F o to : I. TERER

lelor planificate a fi transmise, radioficare din oraşul Sebeş tre­ pornit cU hotărîre la vinde­ pe unitatea de ţeluri, pe prin­

comitetul de redacţie se adresea­ buie să devină o adevărată tri­ La G.Â.S. Oarda carea rănilor războiului şl cipiile Internaţionalismului
ză de obicei cu 10—15 zile îna­ bună de popularizare a tot ceea apoi la construcţia socialis­ socialist spre binele ambelor
inte colaboratorilor, li ajută pe ce este nou şi valoros, a meto­ Producţii sporite de lapte mului. Prin îndeplinirea cu popoare. Vizitele reciproce
aceştia în redactarea şi defini­ delor înaintate de muncă, de şi îa uo preţ de cost scăzut succes a sarcinilor planului ale conducătorilor de partid
tivarea materialelor. Organizîn- popularizare a marilor realizări trienal în R.D. Vietnam au şi de stat ai R.P. Romîne şi
ău-şi în acest fel activitatea, la înfăptuite de oamenii muncii îv fost pUse temelii trainice in­ R. D. Vietnam au contribuit
centrul de radioficare se reu­ lupta pe care o desfăşoară pen­ dustriei grele, care în scurt la dezvoltarea continuă a a-
şeşte să se transmită aproape tru traducerea în viaţă a sarci­

în fiecare zi emisiuni locale bu­ nilor trasate de partid. Se cere Gospodăria agricolă de stat ce a permis să se aplice o h ră ­ jă reducerii preţului de cost. timp a cunoscut o rapidă dez­ cestor relaţii în interesul uni­
din Oarda de Jos, raionul Alba, nire raţională, corespunzătoare voltare. In prezent poporul tăţii şi coeziunii lagărului so­
ne, bogate in fapte, cu înalt în acelaşi timp să se acorde în este profilată pentru producţia producţiilor date de fiecare a- Pe primul semestru al anului, din R.D. Vietnam îndeplineş­ cialist. Alături de celelalte
nimal. te c'u succes primul plan cin­ forţe iubitoare de pace, po­
conţinut. Numai în ultima vre­ cadrul emisiunilor locale mai de struguri şi lapte. In acest litrul de lapte a fost produs cu cinal de dezvoltare a econo­ porul romîn sprijină cu ho­
scop, începînd din anul trecut In ceea ce priveşte organiza­ miei şi culturii sale. Succese tărîre lupta poporului viet­
me, spre exemplu, în cadrul u- multă atenţie activităţii desfă­ s-au pus bazele fermei de vaci. rea bazei furajere, s-a pus un cheltuieli de numai 1,01 lei faţă de seamă au fost obţinute şi namez pentru reunificarea
accent deosebit pe extinderea în transform area socialistă patriei sale, pentru traduce­
nor asemenea emisiuni locale şurată în scopul creşterii şi e- In prezent gospodăria deţine culturilor de trifoi, borceag şi de 1,30 lei cît era planificat. a agriculturii. în prezent, a- rea în viaţă în întregime a
193 bovine, din care 100 vaci de mazăre, plante bogate în pro­ proape 90 Ia sută din ţărăni­ acordurilor de Ia Geneva cu
au luat cuvîntul tov. Simion ăucării tineretului, culturalizării lapte. Densitatea animalelor la teine, şi pe producerea de nu­ Această reducere a fost posibilă mea muncitoare face parte privire Ia Vietnam.
suta de hectare este în prezent treţuri suculente, îndeosebi pe din cooperativele agricole. A De ziua marii sărbători a
mică. Dar, prin reţinerea între­ cultura porumbului pentru si­ datorită faptului că s-au îmbu­ fost lichidată în Unii mari poporului din R.D. Vietnam,
gului efectiv de animale tinere loz. Datorită faptului, că încă neştiinţa de carte. în ţară poporal romîn urează din
Groza, directorul fabricii „Se­ oamenilor muncii. O grijă per­ provenite din prăsila proprie a din toamna anului ' trecut au nătăţit continuu condiţiile de funcţionează în prezent 131 toată inima poporului vietna­
gospodăriei ss va ajunge pînă fost luate măsuri pentru organi­ instituţii de învăţămînt supe- mez noi şi importante suc­
beşul“, Traian Bojiţă, secretar manentă trebuie să se manifes­ în anul 1965 Ia o încărcătură de zarea producerii conveerului îngrijire a animalelor, iar fura­ perior numărînd aproximativ cese în construirea socialis­
50 bovine, din care 30 vaci de verde, s- a putut asigura o bună 16.000 de studenţi. Numărul mului, în lupta pentru uni­
al Comitetului raional de cultu­ te şi faţă de munca depusă de lapte la suta de ha. furajare a vacilor de lapte, ceea jarea lor s-a făcut cu nutreţuri celor care învaţă în şcolile! ficarea paşnică a patriei sale,
ce a corni i’ouit la menţinerea
ră şt artă, Nicolae Iluţu, ingi­ către deputaţi şl cetăţeni în ve­ Pentru a obţine producţii cît unor producţii ridicate şi con­ de cea mai bună calitate şi medii specializate este de pentru crearea unfai Vietnam
mai bune de lapte pe cap de stante de lapte. De la începutul peste 50.000. Creşte nivelul unit, independent, democra­
vacă furajată, după cumpărare anului şl pînă acum s;-au reali­ din sortimente diferite, înlătu- de trai al celor ce muncesc. tic si înfloritor.
vacile au fost împărţite pe lo­ zat lunar peste 250 litri lapte
ner şef de la fabrica „Simion derea bunei gospodăriri şi înfru­ turi şi date pe seama celor mai pe cap de vacă furajată, depă- rîndu-se totodată orice risipă
şindu-se astfel producţia plani­
Bărnuţiu“, Rozalia Filip, mun­ museţări a oraşului. Să nu se buni lucrători, care să le asi­ ficată pe primul semestru al de nutreţuri. De asemenea, fu­
gure o îngrijire şl furajare ra ­ anului cu peste 4.300 litri lapte.
citoare fruntaşă la fabrica „se­ uite de asemenea niciodată, că ţională. Prin organizarea con­ Pe acest semestru se prevede o rajele, provenite în cea mai
depăşire şi mai mare a produc­
beşul“, Daniel Tincu, brigadier atunci cînd se ivesc lipsuri, se trolului zilnic şi individual asu­ ţiei. Numai în luna iulie, spre mare parte din producţie pro­
pra producţiei de lapte, s-a pu­ exemplu, îngrijitorii-mulgători
tut u rcări atît potenţialul ma­ ioan Bran şi Nicolae Drăghici prie, au fost produse cu chel­
au obţinut fiecare de la loturile
de la gospodăria colectivă din constată deficienţe în unele do­ xim al fiecărei vaci, cît şl însu­ de vaci pe care Ie au în îngri­ tuieli minime şi în cantităţi spo.
şirile care pot asigura obţine­ jire cu cîte 1.000 litri lapte mai
Sebeş şi alţi conducători de în­ menii de activitate, ele trebuie rea celor mal ridicate şl con­ mult decît prevederile planu­ rite. Aşa bunăoară, de pe fie­
stante producţii de lapte pe în­ lui. Producţiile pe luna iulie şl
treprinderi şi instituţii, munci­ să fie criticate pentru a fi în­ treaga perioadă de lactaţie. In august au fost realizate şi depă­ care din cele 12 ha. cu trifoi în
şite şl de către ceilalţi îngriji-
tori fruntaşi, cadre didactice, lăturate. felul acesta s a constatat că în tori-mulgători. cultură irigată s-au recoltat
condiţii bune de îngrijire şi
hrănire multe vaci dau produc­ Paralel cu sporirea producţiei pînă acum cîte 30.000 kg. masă
ţii de 20-28 litri lapte zilnic. de lapte s-a acordat o mare gri-
medici etc. Semnificativ şi demn Căutînd şi găsind forme din verde la hectar. Totodată, de pe
Paralel eu asigurarea unor proape gol. Aceasta denotă o
de apreciat este şl faptul că In ce în ce mai variate, mai atră­ condiţii tot mai bune de îngri­ totală lipsă de preocupare şi ne­ cele 44 hectare cu fineţe natu­
jire şi adănostire a animalelor, glijenţă in aprovizionare.
vederea extinderii experienţei gătoare, mai interesante, lăr- s-a acordat o mare atenţie îm­ rale s-au recoltat peste 2.000
bunătăţirii bazei furajere, ceea ’Acestea sînt doar citeva as­
înaintate, mai ales în ceea ce glndu-şi neîncetat numărul de pecte surprinse la bufetele din kg. fin la hectar.
Combinatul siderurgic Hune­
doara. Multe din ele sînt slab Pentru a asigura cantităţile
aprovizionate. In ziua de 28 au­
priveşte activitatea unor gospo­ colaboratori şi corespondenţi vo­ gust cînd am întreprins acest necesare de furaje pînă la re­
scurt raid la nici un bufet nu
dărit colective, sînt transmise luntari, pătrunzînd în esenţa am întîlnit apă minerală, pline colta anului viitor, conducerea Pe scias*f sie la corespondenţi

în cadrul emisiunii locale mate­ faptelor şi trasmiţînă tot ceea gospodăriei, cu sprijinul şi sub

riale, se dă cuvîntul unor colec­ ce este mai valoros în viaţa şi îndrumarea organizaţiei de ® In adunarea populară ţinută
la sfîrşitul anului trecut, locui­
partid, a luat măsuri eficiente torii comunei Vaţa de Jos au schimbă faţa oraşelor de aici.
hotărît să-şi electrifice satul şi oraşul Petnia este într-o con­
tivişti fruntaşi din alte unităţi munca oamenilor din oraşul începînd încă din primăvara a- prin contribuţie voluntară. tinuă transformare. Pentru în­
frumuseţarea lut, cu citeva luni
ale raionului, invitaţi să vor­ Sebeş, comitetul de redacţie al cestui an, cînd au fost însilo- După strîngerea sumei votate, în urmă, a început instalarea
de către localnici, s-a trecut la luminii fluorescente pe princi­
bească în faţa microfonului la acestui centru de radioficare va zate peste 220 tone secară masă plantarea stupilor şt întinderea palele străzi. Recent lucrările au
reţelei electrice. Datorită mun­ fost terminate, iar străzile sînt
acest centru de radioficare. face şi pe viitor ca fiecare emi­ verde. Ou mare grijă au fost cii susţinute dusă de către echi­ iluminate cu becuri fluores­
pele de electricieni de la I.G.O. cente.
recoltate şi depozitate şi cele­ Alba lulia, I.R.E. Deva şi a unei
echipe de la uzina din Gurabar- P. GĂINA
Cu sprijinul activului de co­ siune locală să se bucure de o lalte furaje, iar acum se lucrea­ za, cu citeva zile în urmă, In
comuna Vaţa de Jos s-au a- • In circumscripţia electora­
laboratori şi corespondenţi vo­ aprecire unanimă, de multă efi­ ză din plin la însllozarea po­ prins primele becuri electrice. lă ne, 42 a oraşului Vulcan, mo­
bilizaţi de deputatul Nicolae Ha-
luntari se întocmesc de aseme­ cacitate. rumbului, principala plantă M. MOIiDOVAN ţegan, peste 95 de cetăţeni au
amenajat spaţii verzi pe o su­
nea zilnic buletine de ştiri lo- I GH. CĂLINESCU care va ocupa ponderea cea mal • in fiecare an localităţile prafaţă de 1700 m.p., prestind
din Valea Jiului devin tot mai circa 700 ore muncă patrio­
mare în raţiile ce se vor întocmi frumoase. Noi construcţii şi tică.
lucrări edilitara - gospodăreşti
lAisaatextr.-i r»ae»Bjr.«c.T^BaESSBgBBgggH. pentru furajarea animalelor pe IN. ROVENŢI

timpul stabulatiei. Tn a.fară de

nutreţurile însilozate vor fi va­

Vizitînd cileva bufele lorificate prin tocare, saramU-

rare şl în amestec cu alte furaje

cocenii de porumb şi paiele de

orz şi ovăz. In toamna aceasta

din Co vor fi cultivate 20 ha. cu secară

pentru masă verde după care

se va însămînţa porumb furajer

in cultură dublă. In felul acesta

La Hunedoara, in marele com­ multe ori se găsesc produse a- Nu avsm. se va asigura conveierul verde
binat siderurgic, funcţionează a- limentare din belşug şi în sor­
proape pe lingă fiecare secţie timente variate. In plus vînză- Bufetul din incinta pavVlonu- începînd încă din luna mai a
cîte un bufet alimentar de unde lui central, este ceva mai bine
toarea Ana Frenţoni este preo- anului viitor. N. TÎRCOB

muncitorii, inginerii, tehnicienii cupată de buna deservire, astfel aprovizionat. Aici găseşti iaurt, semialbă, conserve de legume,
şi funcţionarii se aprovizionează ca muncitorii să fie mulţumiţi brîvză, roşii şi alte produse ce- mezeluri, fructe şi alte alimente

cu cele necesare. In momentul din acest punct de vedere. Iată rute de consumatori. Totuşi lip- deosebit de solicitate. Se vede Amintiri de neuitat
de faţă în combinat funcţio­ aşadar unul din motivele pen- sesc unele mărfuri uşor de pro-
curat. Cînd soliciţi vlnzătoarei că administraţia cantinelor com­ ^ 'V S . VVAV AwAwAA-Ar ^^a.
nează 10 asemenea bufete. U- tru care bufetul din bluming ţigări „Carpaţi“, de pildă, a- binatului, care răspunde de bu­
nele dintre ele sînt bine aprovi­ face zilnic vînzări de mii de lei. na aprovizionare şi funcţionare

zionate cu mărfuri alimentare şi Cînd desch de bufetul? ceasta răspunde pe tonul obiş­ a bufetelor de aici, nu acordă 5 zile la rînd, 530 elevi fruntaşi la învăţătură din ţ
s-au dovedit a fi deosebit de nuit. atenţia cuvenită acestui lucru.
necesare. Oamenii au posibilita­ In jurul orei 9,30, în ziua de şcolile regiunii Hunedoara au participat la o excursie
tea să se aprovizioneze intr-un — Nu avem. Este timpul ca cel puţin de
timp scurt cu cele necesare 28 august, bufetul de la oţelăria aici înainte să existe o mai bună organizată pentru vizitarea Capitalei. j,
servirii unei gustări, cu ţigări Lucru nefiresc cînd ţigări preocupare pentru aproviziona­
şi alte produse. nouă era închis. Tot închis era „Carpaţi“ se găsesc în depozite rea bufetelor cu alimentele de Fii ai minerilor din Valea Jiului, Ghelar, Brad sau (
şi bufetul de la laminorul de din abundenţă. care au nevoie. Nu este admis
După cum spuneam unele din­ 800 mm. Intrăm în vorbă cu un să lipsească din bufete mărfuri Săcărîmb, fii ai siderurgiştilor Hunedoarei sau de co- >
tre ele sînt bine aprovizionate muncitor care se întorcea din Ca să nu mai rămîrcă care se găsesc în unităţile co­
iar vînzătoarele se străduiesc oraş cu pline şi mezeluri. merciale. Trebuie de asemenea lectivişti de pe Valea Mureşului, au cunoscut clipe >
să servească muncitorii în con­ Fără îndoială că la ora actua­ ca la fiecare bufet să fie afişat de neuitat pe străzile Bucureştiului, care pe zi ce trece )
diţii cit mai bune. Pentru a ur­ — De unde ai cumpărat ali­ lă sînt mult solicitate roşiile, programul de funcţionare, iar
mări mai îndeaproape felul ctm mentele? ardeii, castraveţii etc., mai toţi vînzătoarele care lipsesc să fie devine tot mai frumos, mai înfloritor. >
bufetele reuşesc să servească oa­ consumăm aproape la fiecare trase la răspundere. N-ar fi
menii muncii din combinat zi­ — Din oraş. Ştiţi, la noi nu masă, pe lîngă alte alimente şi rău dacă s-ar studia aplicarea 6u ochii plini de îneîntare au păşit alături pe bu- L
lele trecute am făcut o vizită prea se găsesc. Şi apoi nici nu roşii. Cei care merg la bufetul unui mai bun sistem de stimu­ levardele largi scăldate în soare, ale minunatelor \
la unele din ele. şti cînd sînt deschise bufetele turnătoriei însă au unele sur­ lare a vinzătoarelor. In timp ce cartiere noi din Bucureşti, elevul Blagu loan fiu de
noastre. prize. Către vremea prînzului unele fac vînzări zilnice de mii miner din Gurabarza, împreună cu fiii de ceferişti ?
Ne place cum sîrvtem aici de multe ori nu se mai de lei, altele vină mărfuri nu- Munteanu Liviu, Rusu Virgil şi Seuşan Cornelia din ţ
Intr-adevăr, la majoritatea ăăsesc roşii, in timp ce la cele- mai de citeva sute, iar la sfîr- Teiuş.
serviţi bufetelor din combinat nu este ^ t e bufete se găsesc din bel- şitui lunii primesc acelaşi sala-
afişat un program de funcţio- Braţ la braţ au trecut prin sălile Palatului R.P.R.,
nare, v_î_n_z_ă_to_a_r_e_le de_s_c_h_i_zî_n_d_ Vînzătoarea motivează ast- ale muzeelor de Istorie a partidului sau Grigore An-
după bunul plac, de cele mai
tipa, muzeul satului sau sala Dalles, fiicele de mun- ;

citori Uliţă Lucreţia), Sularea Angela sau Cărăbeţ <

Paraschiva din Zlatna, Fodor Ghizela din Deva sau ;

Surduc Eva din Alba lulia. '

Acestea sînt cuvintele unui multe ori la ore nepotrivite iar fel- riu. Fiica de colectivist Hălălaie Minodora din Gricău <
muncitor de la laminorul blu- muncitorii care doresc să cum­ — Am luat ieri prea multe şi a păşit cu sfiiciune, cu mirare, dar şi cu o îndreptăţită )
pere ceva sînt nevoiţi să vină Administraţia cantinelor de la mîndrîe pe dalele aerodromului Băneasa, ca şi prin {
ming care a ţinut să-şi spună la bufet de mai multe ori. Inte- nu le-am vîndut. Azi n-am mai O.S.H. este datoare să ia toate sălile Casei „Scînteii“ sau ale Palatului pionierilor. >
resînău-ne mai îndeaproape am ridicat altele. măsurile astfel ca muncitorii să
părerea despre felul cum sînt aflat că toate bufetele trebuie găsească în fiecare zi la bufete Zilele petrecute de aceşti elevi hunedoreni în Bucu- s
serviţi oamenii care lucrează la să funcţioneze încă de la ora 8 — Bine, bine, dar este abia alimentele de care au nevoie
acest mare agregat. De aceeaşi ora lli Ce-o să mai vindeţi in pentru a lua o gustare bună, reşti, poartă în ele frumuseţea unei amintiri de neuitat, ţ
dimineaţa. De ce atunci lucru- continuare? consistentă.
părere au fost mulţi consuma­ Ele vorbesc parcă de fa sine despre viaţa fericită a c W M . % „^
tori cu care am discutat. Şi pe rM se se.trec m ijii “i* io acea Qră bufetul era a- i, !?. adbu.
copiilor oamenilor muncii de azi. )
bună dreptate^ Aici, de. cele. maţ
V W v s /w v v v W v V v v w v w ^ ) Nţ'wA/v >j?fndr student“ — sculptură de Eugen Paul