Page 30 - 1962-09
P. 30
m- * mtiiivnTr, m a r x i r s m v i m Mr. 2359
Pe ogoarele înfrăţite ale gospodăriilor agricole colective din] P a siu n e Ou cartea
pentru m eseria la c îm p
{regiunea noastră lucrează un mare număr de femei. Ele îş i!
j aduc un aport preţios în toate sectoarele de activitate. Lai Pe bibliotecara Elena Solo-
l cultura de cîmp, la fermele de păsări şi animale, la grădina j mon o cunosc mai toţi colecti
viştii din comuna Miercurea,
[ de legume, colectivistele au dovedit multă pricepere şi pasiu-l
pentru activitatea ce o desfă
1ne în muncă. j şoară. Deseori o auzi spunînd :
| Iată cîteva aspecte din munca şi viaţa femeilor de pe o-"
Victoria Davidescu, este tngrijî- podăria a realizat 1.300 litri lapte „Cartea e un bun sfătuitor“. Şi
' goavele gospodăriilor agricole colective. toare-mulgâloare la gospodăria a- pe cap de vacă. înaintea începeri)
gricolă colectivă din Pricaz. Chiar din pornind de la acest lucru biblio unei noi zile de
Brigada legumicolă ziua când s-a înscris (n colectivă, cu — Eu. de la lotul de vaci pe muncă, colectivista
4 ani in urmă, fi-a manifestat do care-l am in primire — spunea Vic tecara organizează cele mai va Aurica Şandru, bri
rinţa să îndeplinească această mun toria Davidescu — am obţinut în riate foime de popularizare a gadieră de cîmp şi
că. Conducerea gospodăriei o cu- medie pe zi peste 8 litri lapte pe Doina Roman, in
noflea ca pe o femeie harnică si cap de vacă. Sper insă ca producţia cărţii. Iată de pildă o astfel de giner agronom, la
de aceea a fost de acord. Atunci pînă la sfîrşitul anului să fie şi formă. G.A.G. Boj, discută
Victoriei Davidescu i s-a încredin mai mare. despre organizarea
La gospodăria agricolă colec sadniţelor, cît şi la îngrijirea Este ştiut că în plină campa luciului.
tivă „Octombrie roşu“ clin Lă- legumelor şi recoltarea lor. Ast ţat un lot de 12 vaci. Gîndnl ei Şi ca să argumenteze cele afir nie de vară, colectiviştii îşi pe
puşnic întreaga grădină de /5 fel, colectivistele Elena Mîrza, mate Victoria Davidescu a vorbit trec cea mai mare parte din zi s: ASBb
ha. este Încredinţată unei bri Cornelia Cibi, Maria Negrilă şi era să muncească in aşa fel in despre felul cum sînt îngrijite va pe cîmp. Dar şi în aceste zile
găzi formată numai din femei. altele, sînt mult apreciate pen cit să arate că este demnă de sar cile in gospodăria lor.
Din rîndul acestora s-au ridicat tru munca depusă la grădină. cina încredinţată. Ea a muncit cu cartea de specialitate poate veni
şefe de echipe destoinice ca Zo- Fiecare membră a brigăzii legu pasiune pentru a creste necontenit Ingrijiloarea-mulgăloare de la în sprijinul colectiviştilor, să le
riea Cociş şi Marja Crişovan, micole a realizat pînă în pre producţia de lapte pe cap de vacă gospodăria colectivă din Pricaz vor dea sfaturi despre cutare sau
care s-au dovedit bune organi zent aproape cîte 100 zile- furajată. Rezultatele nu au intîr- bea cu multă pasiune despre lotul cutare lucrare. De aceea biblio
zatoare a muncii, muncă. ziat să se arate. Dar cele mai fru de vaci pe care îl are în primire.
Dar ea nu uită să spună că de cînd tecara Elena Solom-on a hotă
In fiecare an începînd de la Acum această brigadă se ocu moase rezultate le-a obţinut în ci este colectivistă viaţa ei şi a între rît să organizeze in cadrul echi
pregătirea răsadniţelor şi pînă nul trecut. Acum. Victoria Davi gii familii s-a schimbat mult.. In pelor de colectivişti cercuri de
toamna la culesul ultimului pă cu recoltatul castraveţilor şi descu are un lot de 18 vaci. Ea ultimii ani fi-a cumpărat mobilă, citit. In cadrul echipelor, în pau
rod colectivistele din brigada maşină de cusut, şi-a renovat casa.
legumicolă muncesc cu entu a fasolii pentru murături şi ştie că gospodăria are planificat se hrăneşte şi se îmbracă mai bine. zele de prînz, se citeau cărţi di
ziasm şi cu bune rezultate. Nu să realizeze 2.500 litri lapte pe cap Drept îi că la toate acestea a ferite, cărţi legate de lucrările
mai pînă in prezent grădina de conserve. Acestea sînt numai cî contribuit şi solul care lucrează tot
legume şi zarzavaturi a adus de vacă furajată fi că' la realiza în gospodăria colectivă, pe care le executau colectiviştii
teva exemple care demonstrea rea acestui obiectiv trebuie să-şi
gospodăriei un venit de peste aducă şi ea o parte de contribuţie. V. PLOPEANU în perioada respectivă.
ză că brigada legumicolă for Şi a adus. Pînă în prezent gos In această activitate au fost
150.000 lei. Trebuie spus că abia
mată numai din femei, aduce atraşi şi o parte din cei mai
de acum încolo se va culege
un aport însemnat la dezvolta activi cititori ai bibliotecii prin
rodul recoltei de gogoşari, vi tre care Iohana Stedel, Maria
rea şi consolidarea gospodăriei
nete, castraveţi, varză şl altele. Oltean, Felicia Nlstor, Ana Al-
De menţionat că aproape întrea agricole colective. dea şi altele.
ga recoltă se livrează pe bază de
I. M. Prin munca neobosită a bl.
contract atât pentru nevoile pie- blioteoarei Elena Solomon, car
ţii cît şi pentru fabricarea de tea a fost mereu prezentă în
mijocul colectiviştilor, i-a aju
conserve. Anul trecut numai din
ta t în muncă. V. F.
contractări, grădina a adus gos
3-nqin.era gospodăriei
podăriei un venit de 314.000 lei.
Pe sălile Institutului agrono tii din satele vecine Vinţului pute. şi nu peste mult timp sie
In acest an. colectivistele din mic din Cluj era mare anima şi-au manifestat dorinţa de a vor fi traduse în viaţă.
ţie^ O nouă promoţie de ingi forma împreună o gospodărie
brigada legumicolă au cultivat neri aştepta să fie repartizată Cea ăe-u doua problemă este
la viitoarele locuri de muncă. mare, puternică. Legat de acest legată ăe sporirea producţiei la
pe o suprafaţă de 10 ha., două Nu fără emoţii îşi aşteptau re lucm s-au ivit şi treburi noi. hectar prin fertilizarea solului.
partizarea şi soţii Dicu. Cînd Tinăra ingineră a venit In spri Din analizele făcute a consta
recolte. Din prima recoltă au comisia le-a anunţat hotărirea jinul colectiviştilor cu cîteva tat că Ia cca. 180 ha. de teren
ca cei doi tineri ingineri să ră- arabil sînt necesare lucrări de
făcut parte legumele timpurii mînă asistenţi universitari in propuneri serioase. corectare a acidităţii. Pentru
cadrul institutului agronomic, Pînă atunci munca tn gospo început s-au şi luat deja mă
ca ridichi, guiioare, conopidă şi
pe faţă le-a apărut o undă de dăria din Vinţ nu era prea bine suri ca pe 30 ha. să se corecteze
salată, iar acum aceeaşi supra întristare. Idealul lor era să lu organizată!. Erau doar două aciditatea încă tn această toa
creze undeva intr-o gospodărie brigăzi permanente — una zoo mnă. De aceea s-a luat legă
faţă este însămânţată cu ardei colectivă unde să-şi poată pune tehnică şi alta legumicolă. Ţi- tura cu conducerea C.S. Hune
în practică cunoştinţele primite nînd seama de faptul că lu doara pentru a livra G.A.C. 9
graşi, castraveţi şi fasole. Un in anii studenţiei. De aceea la crările din campania de primă vagoane cu praf ăe dolomită.
cererea lor au fost repartizaţi vară se apropiau şl pentru ter Şi în această problemă a găsit
astfel de procedeu va fi folosit în două G.A.C.: soţul la G.A.C. minarea lor în timp scurt era sprijin şi înţelegere din par
Oarda iar soţia Liăia Dicu la necesar să fie mobilizate toate tea colectiviştilor. O frămintă
şi în anii viitori pe suprafeţe G.A.C. Vintui de Jos. forţele, inginera Lidia Dicu a în egală măsură atît problemele
ajutat Consiliul de conducere ăe perspectivă cit şi cele ăe fie
şi mai mari. ...început de martie. Pe poar care zi. A devenit obişnuit pen
ta sediului gospodăriei colecti să-şi întocmească un plan de
Dar, vorbind despre produc ve din Vinţ a intrat o tînără, acţiune şi să reorganizeze bri tru paznicii gospodăriei ca prin
puţin înaltă, cu părul tăiat găzile şi echipele. In urma tre primii colectivişti care le
ţiile mari de legume ş). zarza scurt. A întrebat de preşedin acestui fapt munca in cam dau bineţe să fie şi „inginera
tele gospodăriei. Apoi s-a pre noastră“, cum îi spun acum cu
vaturi, nu poţi trece cu vederea zentat scurt. Mă numesc Lidia panie a decurs în cele mai
Dicu şi am fost numită inginer bune condiţiuni. Lucrările s-au toţii. De dimineaţa şi pînă sea
aportul multor colectiviste frun agronom la gospodăria de aici. terminat în timpul optim, mo ra este mereu in mijlocul co
După prezentări a urmat vizita bilizarea colectiviştilor fiind in lectiviştilor, dă sfaturi şi în
taşe adus atît la pregătirea ră drumări fie că-î vorba de sec
gospodăriei. încă ăe atunci, din general bună. torul zootehnic, legumicol sau
Ce'e mas bune coSacîivssife. prima zi, şi-a notat cîteva ob Acum este frămintată de re de cultura de cîmp.
servaţii. In unele sectoare mun
în rîndurife perfidului ca nu era tocmai bine orga zolvarea a două probleme im De la prima zi de muncă a
nizată şi ăe aceea lucrurile cam portante. In primul rină este tov. Lîăiei Dicu în G.A.C. ,J
La G.A.0. Orăştle, o însemnată con şchiopătau. Noiembrie“ din Vinţ, au trecut
tribuţie la efectuarea lucrărilor îşi aduc necesar ca cele 2.306 ha. teren doar 6 luni. Colectiviştii însă
femeile. Apreciind rezultatele bune ob Colectiviştii erau în plină ale gospodăriei să fie folosite o apreciază şi stimează. Este o
ţinute de către femeile din această gos pregătire pentru campania ăe în modul cel mai raţional. De apreciere firească a muncii sale,
podărie, organizaţia de partid s-a în însămlnţărl. Apoi, urmînd în aceea şi-a propus să treacă la a strădaniilor depuse pentru în
grijit de atragerea celor mai bune co demnul partidului, colectiviş organizarea teritoriului. Pentru
lectiviste în rîndurile candidaţilor de început tînăra ingineră a pre florirea gospodăriei.
partid. Printre cele primite în rîndurile văzut să organizeze tarlale ăe V. FURIR
candidaţilor de partid, în ultimul timp, cîte cel puţin 50 ha. In schiţele
se numără tov. Cornelia Goioş, Eleo- întocmite de tov. Liăia Dicu tar
nora Bonca, Maria Chirilă, Ana Cără-
ban şi altele. Datorită rezultatelor deo lalele au început să fie conce
sebite obţinute în sectorul zootehnic de
către colectivista Letiţia Floarea, orga
nizaţia de bază a primit-o direct în
rîndurile membrilor de partid.
La G.A.0. din Miercurea, colectivista Ana Şolta lucrează ou dragoste ?1
Încredere meritata pasiune la îngrijirea viţeilor. Datorita atenţiei pe care o dă îngrijirii viţeilor,
aceştia se dezvoltă bine. *•
IN FOTO î Colectivista Ana Şolta alăptînd viţeii.
Pe ordinea de zi a adunării ge In fiecare 'dimineaţă încă de la La ferma de păsări
nerale a organizaţiei de partid fi ora 5, brigada se află pe tarlaua
gura un singur punct: discutarea încredinţată iar în timpul liber, la In timpul liber dinei aiăuhiarea generală a co Intr-adevăr Lucreţla Jampa scurt găinile să crească în greu
cererilor de primire în partid ale îndemnul şefei de brigadă, oamenii lectiviştilor din Sebeş a hotă tate ajunglnd în medie pînă a
colectivistelor Valeria Miclean şi participă în mod voluntar fie la In seara aceea, la căminul cul Creţu, este considerată cea mai rît înfiinţarea unei ferme de s-a Îndrăgostit de meseria pe 1 leg. şi să dea fiecare de v‘
Salvina Costar. S-a trecut la discu construcţia noii magazii şi a pă bună solistă din sat. Ea face păsări, Lucreţla Jampa a fost care şi-a ales-o. Răspunsul la începutul anului şi pînă în pre
ţii. Fiecare vorbitor vroia să-şi spu tatului, fie la stingerea varului sau tural din Galda de Jos se or parte şi din echipa de teatru a printre primele femei care s-au multe probleme pe caro la în zent cîte 90 ouă.
nă părerea. Oamenii cunoşteau bine pregătirea altor materiale necesare ganizase o şezătoare. Femei şi căminului cultural. De multă oferit să lucreze aici. Au tre ceput nu le cunoştea, l-a găsit
pe cele două colectiviste încă din construcţiilor ce se execută în ca fete veniseră la cămin să se mai apreciere se bucură şl progra cut de atunci mai bine de doi In cărţile de specialitate. De alt De asemenea, păstrarea cură
copilărie şi erau minări că acum drul gospodăriei. destindă. Multe din ele îşi lua mele prezentate de brigada ar fel cititul unor cărţi legate de ţeniei şl administrarea in hra
organizaţia de partid discuta cere tistică de agitaţie din care fac ani, timp In care Lucreţla Jam- problema creşterii păsărilor face
rile lor. In orele libere Valeria Miclean seră lucrul de mină. Fetele eîn- parte acum din programul zil na păsărilor a diferite medi
organizează cu colectivistele citirea parte şl Maria Popa, Fellcla pa s-a afirmat ca o bună cres nic al Luoreţiei. Numai aşa a
Adunarea generală a organizaţiei presei şi a diferitelor cărţi, discută tau, glumeau. Citeva gospodine Gliga şi Maria Creţu. reuşit să cunoască bine modul camente, au făcut ca mortali
de partid din cadrul gospodăriei a- cu ele despre felul cum trebuie cătoare de păsări. de hrănire şi îngrijire a celor
gricole colective din comuna Rişcu- să-şi crească copiii etc. Despre a- mai vîrstnice spuneau ghicitori. Colectivistele din Galda de 2.800 de găini pe care Ie are tatea să fie redusă la zero.
li(a a hotărît primirea în partid ceste lucruri au vorbit toţi comuni Jos îşi petrec timpul liber şi — La început am fntîmplnat în primire. Hrănirea raţională
a celor două colectiviste fără a mai şti. Bibliotecara se îngrijise din timp în alt mod. Multe din ele, prin a făcut ca intr-un timp foarte Acestea sînt realizări pentru
trece prin stagiul de candidat. Dar, tre care Creţu Veronica şi Eli- greutăţi — spune ea. Dar ce
care sînt faptele lor ? Pentru ce li Ei au vorbit apoi şi despre ac să le citească fragmente din di sabeta Giurgiu, sînt pasionate care Lucreţia Jampa, crescătoa.
s-a acordat o asemenea încredere? tivitatea colectivistei Salvina Cos cititoare. Ele vin la bibliotecă greutăţi nu pot fi Învinse a- rea de păsări de la gospodăria
tar. Deşi mamă a trei copii, Salvina ferite cărţi. Totul a fost aşa de şi împrumută cărţi. La biblio
Primul care a luat cuvîntul a Costar îşi găseşte timpul necesar tecă sînt peste 3.000 volume de tuncl cînd munceşti cu pasiune, colectivă din oraşul Sebeş, se
fost învăţătorul Moise Străuţ. „Pe şi pentru a participa la diferite ac frumos îneît la sfîrşitul şeză literatură, de agrotehnică şi al
tovarăşa Valeria Miclean — spu ţiuni obşteşti. Nu odată ea a putut cînd pui suflet în meseria pe bucură de stima şi încrederea
nea el — o cunosc de mică. Cu fi văzută Ia o seamă de activităţi torii participantele şi-au mani tele. Apoi, în fiecare săptămînă tuturor colectiviştilor.
nosc de asemenea şt viaţa grea pe ce se organizează la căminul cultu la căminul cultural se ţin con care ţi-ai ales-o?
ral sau discutind cu aprindere în festat dorinţa să se mai orga
. care in trecut a dus-o alături de cadrul cercului de citit. ferinţe pe teme interesante. In
nizeze asemenea acţiuni. ultimul timp au fost prezentate
i părinţi. La şcoală a fost mereu prin- Munca în cadrul gospodăriei ii
De atunci la Galda de Jos conferinţe c a : „G.A.C. izvor de PANOU DE ONOARE
$ tre fruntaşii la învăţătură iar cit este de asemenea apreciată. Comu bunăstare şi belşug“, „Comba
nişti ca Roman Stan, Moise Riş- aproape în flecare seară Intîl- terea gîndacului de Colorado“ ; Ssr-
priveşte munca in cadrul gospodă „Importanţa arăturilor adinei
riei colective ştiu de asemenea că euţa, Samoilă Giurgiu, Nicolae Lu- neai la căminul cultural multe de vară“ şi altele, care au fost
audiate cu un deosebit interes.
este fruntaşă". ca şi alţii au vorbit cu multă în fete şl femei care îşi petreceau
La buna organizare a timpu
Intr-adevăr numai de le incepu- sufleţire despre faptul că Salvina timpul liber în mod plăcut, in lui liber al colectiviştilor un
aport deosebit îl aduc cadrele
â tul anului şl pînă în prezent, Va- Costar se oferă mereu să muncea structiv. Aici nu există forma didactice. învăţătoarea Ana Fle-
şer se ocupă de instruirea for
\ leria Miclean a realizat peste 100 scă acolo unde este mai greu. ţie artistică în care să nu acti maţiei de dansuri, iar Elişabeta
Szia participă la cor. Pe lingă
i zile muncă. Pentru hărnicia de care Sînt fapte pentru care celc^două veze şi femei. Numai din for
1 dă dovadă şi-a atras stima şi în- aceste activităţi la căminul cul
colectiviste din comuna Rişculiţa au maţia corală fac parte peste 30
ţ crederea tuturor colectiviştilor. Re- tural se mai organizează şeză
fost primite in partid fără să mai de colectiviste, învăţătoare şl tori şl alte acţiuni atractive.
^ cent i s-a încredinţat funcţia de şefă
treacă prin stagiul de candidat. Ele funcţionare. Iar rezultatele au AltBXf
d a unei brigăzi de cîmp. In această
au mulţumit cu căldură comuniştilor fost îmbucurătoare. La festiva
\ calitate s-a dovedit o bună organi-
pentru o asemenea încredere şi s-au lul cintecului şl dansului, corul
f zatoare a muncii. Brigada sa a fost
angajat să confirme încrederea a- din Galda do Jos a ajuns pînă
ţ mereu evidenţiată pentru executa-
eordaţă prin noi fapte in muncă. la faza raională. Mare bucurie
f rea unor lucrări ie bună caHtafa,
I. M3QNBA au artistele amatoare atunci
clnd prezintă programe în faţa
cetăţenilor din Galda sau din sa
tele învecinate şi cînd sînt aplau
date. Colectivistele RGzalla Gli-
ga, Maria Hăngău, Maria Bu MARIA VASIU OTILTA SIMEDRÜ MARÎA AVRAM
crescătoare de păsări la fer
clai şl altei« sînt nelipsit© d® la ma G.A.C. Apoldul do Sus yeîă do brigadă la grădina îngrijltoare-mulgătoare la fer_
SUR de animale a G.A.C. Ciugud
cor. şps* loguma » .G.A.O. şrimrţnsi
.0 a l« «taftS ti
