Page 31 - 1962-09

BRffsftrE w o c m n s M u c m
Economiei naţionale —
metal tot mai mult şi tie bană
(Urmare din Pag. l-a)
arătat că discutarea cu patru muncii, scoţînd în evidenţă fap ­
luni înainte a sarcinilor de plan tul că trebuie creată o puter­
pe 1963 constituie un bun pTilej nică opinie de masă împotriva
de trecere In revistă a realiză­ acelora care nu-şi îndeplinesc
rilor de pină acum, de analiză
a lipsurilor manifestate, de sta­
bilire a unor măsuri eficace me­
nite să ducă la crearea din timp
a condiţiilor necesare Îndeplini­ sităţii luării unor noi măsuri
rii ritmice a planului de stat care să ducă încă în trimestrul
încă din prima zi a anului vii­ IV a.c. la atingerea nivelului
tor. de producţie prevăzut pentru
In continuare, vorbitorul s-a
referit pe larg la succesele ob­
ţinute de siderurgişti şi con­
structori, felicitîndu-i pe aceş­
tia din urmă in numele Comite­
tului regional de partid pentru
darea In funcţiune a furnalului
nr. 7, de 1.000 m.c., cu 25 zile
înainte de termen.
Totodată a scos In evidenţă o
seamă de lipsuri care s-au ma­
nifestat in munca slderurgiştilor
din Hunedoara Îndeosebi, refe-
rindu-se la numeroasele opriri
accidentale ale agregatelor, la
slaba gospodărire a metalului,
la repetatele abateri de la dis­
ciplina tehnologică şi a mun­
cii, ceea ce a determinat anu­
mite rămîneri în urmă în pri­
mul trimestru al anului, mai
ales. Vorbitorul a insistat asu­
pra necesităţii ca organizaţiile
de partid, conducerea combina­
tului, organizaţiile de U.T.M. şi
sindicatul, Întregul colectiv al
C.S.H. să-si mobilizeze forţele
pentru a recupera rămânerile în
urmă, pentru a realiza şl depăşi
sarcinile de , plan pe anul cu­
rent la toţi indicii. întreprinde­
rea de construcţii siderurgice
Hunedoara, pe de altă parte,
va trebui să-şi intensifice pre­
ocuparea pentru realizarea în
termen a tuturor obiectivelor,
pentru folosirea raţională a uti­
lajelor şi organizarea mai judi­
cioasă a şantierelor.
Atit siderurgiştli cit şi con­
structorii hunedorenl — a ară­
ta t în continuare tovarăşul An­
drei Cervencovici — vor trebui
să depună mai multe eforturi
pentru realizarea angajamente­
lor la economii, Insistînd în­
deosebi asupra reducerii consu­
murilor specifice.
N ici o în g ă d u in ţâ fa ţă de m u n c a
de m în tu ia lă
In plin centrul oraşului Simeria se
desfăşoară lucrările de construcţie a
unor noi locuinţe muncitoreşti. La u-
nul din blocuri — blocul turn — lu-
v»Htrcr'.ţct'rrj»file«.*.sînt —destul de avansate., Dc pe„ condiţiuni: se vor chitui rupturile e-
acum constructorilor care lucrează
aici li se pot face însă uncie repro­
şuri asupra calităţii lucrului efectuat.
Zilele trecute, am vizitat cîteva a-
partamente din cadrul acestui bloc.
Ce se constată ? Pc alocuri tencuiala
este făcută de mîntuială. Zidurile sînt
strîmbe. In interiorul acestui bloc se
lucrează de asemenea la finisări. Lu­
crările respective sînt executate dc
către oamenii din echipa condusă dc
Ghcorghc Drăgoi. Lipsiţi dc îndru­
mare, întrucît şeful' de echipă este mai
mult plecat, aceşti oameni nu fac
lucru de calitate. Alergînd după can­
titate ci nu fac un lucru durabil,
aşa cum li se cere. Ei nu dovedesc
nici grijă faţă de materiale. Din ne­
glijenţa lor, spre exemplu, în dimi­
neaţa zilei de 7 septembrie s-a risi­
pit pe jos o importantă cantitate de
mortar. Din lipsa de atenţie a cons­
tructorilor de pe acest şantier, fe­
restrele unor apartamente sînt de pe
acum „ciupite“', soipte, acestea fiind grijă se observă şi în ceea ce priveşte pună umărul deopotrivă toţi construc­ zent deţinem în proprietate obştească
transformate în uşi prin care se in­ păstrarea cimentului, bitumului, plăci­ torii.
troduc în mod neatent fel dc fel dc lor prefabricate, materialului lemnos
VIATA DE PARTID
Toate grupele de partid
cu o activitate bogată o
Oraşul regional Hunedoara, iarbă proaspăt udată, pe scări, lu m in ă; alţii se îngrijeau ca Duruş şi alţii care nu-şi achi­
te intimpină cu blocurile lui în apartamente, în beciuri te toţi locatarii să-şi achite la timp tau datoriile faţă de stat cu
semeţe, care, parcă se iau la intimpină ordinea, curăţenia. Lo­ îndatoririle financiare faţă de lunile. Mai întii s-a stat de vor­
întrecere cu uriaşele coşuri de catarii sînt Ia zi cu achitarea stat, să participe la amenajarea bă cu fiecare, apoi în şedinţele
îum, cu (furnalele şi toate ce­ îndatoririlor către stat, respectă de zone verzi, să se păstreze li­ ce s-au ţinut pe bloc ei au fost
lelalte agregate ale Combinatu­ vecinii lor de apartament...
lui siderurgic. Dacă străbaţi Acesta este rezultatul firesc repartizarea sarcinilor, în tr-0 la fel ca acei care constituiau
oraşul muncitoresc, construit în
zilelei noastre, în multe locuri
întîlneşti rondourl de flori, pu-
ieţi de pomi abia plantaţi ori
cu, coroane mari, zone verzi.
Toate te îndeamnă să zăboveşti
Jmai mult prin aceste locuri, îţi
vorbesc despre spiritul de buni
gospodari al locatarilor din blo­
curile sau străzile unde te afli,
despre activitatea rodnică a co­
muniştilor din grupele de partid
care se ocupă eu răspundere de
educaţia cetăţenească a aces­
tora, despre munca depusă pen­
tru a păstra şi îngriji bunurile
obşteşti. De altfel, este un lu­
cru recunoscut că acolo unde
grupele de partid activează, blo­
curile şi străzile sînt curate şi
bine Îngrijite, locatarii îşi achită
la timp îndatoririle faţă de stat,
respectă cu stricteţe normeie
de convieţuire socialistă, Des­
pre aceasta vorbesc faptele. Să
ne oprim puţin la cîteva blo­ Membrilor grupei de partid lî Pop, bunăoară, pe lingă că era ci, grupa de partid a apelat la
curi, Blocul 54. Cine priveşte s-au Încredinţat răspunderi pe deteriorat (pereţi găuriţi de ajutorul presei locale în care s-a
acum acest bloc greu mai recu­
noaşte In ei pe acela care a
fost cu un an în urmă. In jurul
lui, in locul molozului de odi­
nioară, vezi rondourl de fior), blocului, instalaţiilor de apă şl ţat». Pentru Înlăturarea acestor Luorurl bune se pot spune şl
f7se#pagisa»yggsairw f^?c«^j-?^^.v^tr?r^}gi
Vorbitorul a subliniat apoi
necesitatea întăririi disciplinei
sarcinile de producţie.
Arătlnd că sarcinile de plan
pe anul viitor sînt sporite, vor­
bitorul a insistat asupra nece­
anul viitor. Pentru aceasta e
necesar ca fiecare om al muncii
să-şi facă datoria în mod exem­
plar, să fie folosite mai raţio­
nal cadrele de ingineri şi tehni­
cieni, să fie ridicat rolul mai­
strului in producţie, să fie ac­
tivizate mai mult cabinetele
tehnice.
Sindicatele, a arătat vorbito­
rul, au datoria să ridice pe o
treaptă superioară întrecerea
socialistă, să mobilizeze masele
la realizarea sarcinilor de plan.
Va trebui ca fiecare om să ştie
ce are de făcut, să fie atras în
descoperirea şi punerea în va­
loare a noi şi noi rezerve in­
terne. O atenţie deosebită va
trebui acordată ridicării cali­
ficării cadrelor. Colectivele de
conducere ale întreprinderilor
au obligaţia — a arătat vorbi­
torul — să lanseze la timp co­
menzile la întreprinderile cu
care colaborează, să asigure a-
provizionarea cu cele necesare
în bune condiţiuni. Este de da­
toria conducerilor întreprinde­
rilor din regiune să colaboreze
mal strîns pentru a rezolva ope­
rativ problemele ivite pe par­
cursul realizării planului de
producţie.
In încheiere, tovarăşul An­
drei Cervencovici a arătat că
Comitetul regional de partid
este convins că harnicii side­
rurgişti, constructorii hunedo­
renl, pe baza experienţei acu­
mulate anul acesta, vor depune
toate eforturile pentru realiza­
rea planului şi a angajamente­
lor pe 1962, pentru înfăptuirea
ou succes a sarcinilor de plan
pe anul viitor.
materiale care deteriorează partea lem­ ctc. Considerăm că nu sînt deloc jus­
noasă. Constructorii ne-au asigurat că
totul pină la urmă va fi bine, re­
cepţia se va face în cefe mai bune
xi6tente în tocurile ferestrelor şi ni­ zitare. Tot din lipsa de supraveghere
mic nu se va mai cunoaşte 1 Este
Pe şantierul de consirucfie
a noilor locuinţa
imtnciooreşfi
din oraşul Simeria
oare bine să se procedeze aşa ?
Privim şi balcoanele. Se observă că
din cauza proastei calităţi a muncii
prestate de către dulgherii din echipa
condusă dc Nicolac Pleşa, betoancle
acestor balcoane au fost turnate în
mod necorespunzător.
Pe şantier se simte şi lipsa unor
oameni gospodari. Aproape la tot pa­
sul întîlneşti cărămidă aruncată de-a
valma, în parte spartă. Lipsă dc
al activităţii desfăşurată de gru­
pa de partid de aici (organiza­
tor Papoi Laurenţlu), rodul
muncii şi exemplului comuniş-
Insemnăr i
pe marginea asllviîâjii
g ro a d o r d© partid
pe blocuri şi străzi
din oraşul Hunedoara
tilor. încă de la organizarea
sa, grupa de partid şi-a întoc­
mit un plan de muncă ce cu­
prindea sarcini concrete pentru
fiecare membru şi candidat de
partid. Scopul activităţii gru­
pei a fost bine definit de la În­
ceput : educarea cetăţenească,
imprimarea unei atitudini noi,
socialiste, în relaţiile de convie­
ţuire dintre locatarii blocului.
probleme: parte din tovarăşi
munceau pe linia Întreţinerii şl
păstrării în bune ocmdiţiunî a
m t- »
• >J
Printre noile construcţii impun ătoare ridicate la Hunedoara se nu mără ţi noul tcatru-clncma.
IN FOTO : vedere exterioară a clădirii noului teatru-cinema.
Sporind fondul de baza —creşte puterea 12,00 Concert grossi de Vivaldi; 20,40 Cîntece şi jocuri populare
economica a gospodăriei colective
Putere# economic# # oricărei gos­ proprii la fondul de bază, acesta a
podării colective este indisolubil le­ crescut foarte puţin. Din darea de
gată de creşterea avutului obştesc. seamă întocmită pe anul 1959, cînd
Practica ne-a dovedit că sporirea fon­ cea mai mare parte din produse au
dului de bază prin alocarea an de an fost împărţite membrilor colectivişti,
a unor sume tot mai mari din veni­ rezultă că valoarea veniturilor băneşti podăriei au .fost efectuate numeroase romînească; 18,00 Cîntă orches­
turile realizate de gospodărie, pre­ realizată la suta dc hectare a fost de construcţii printre care amintim 3 tra de muzică populară „Doina
zintă o marc importanţă pentru dez­ numai 57.7ÎS lei. Ca urmare, în acel grajduri pentru bovine, maternităţi Argeşului“ a Sfatului popular
voltarea avutului obştesc şi ridica­ an, fondul de bază nu a crescut prea pentru scroafe, coteţe pentru păsări, din Piteşti: 18,30 Rapsodii; 19,00
rea nivelului de trai al colectivişti­ mult, valoarea lui însumînd de abia saivane, magazii pentru cereale etc. Jurnal de întrecere; 19,15 Pro­
lor. Acest lucru se evidenţiază cu tă­ 41.833 lei la 3uta de hectare.
rie comparând realizările dobîndite
de gospodăria noastră în primii ani Sprijiniţi şi îndrumaţi de către Co­
de activitate cu cele din prezent. La mitetul raional dc partid Orăştie, dc
început nu s-a dat importanţa cuve­ Sfatul popular raional am înţeles că
nită dezvoltării acelor ramuri de pro­ această calc este dăunătoare bunului
ducţie pentru care aveam create con­ mers al gospodăriei şi, de aceea, am
diţii deosebit de favorabile ca legu­ trecut la dezvoltarea multilaterală a
micultura, creşterea vacilor de lapte, producţiei agricole, lucru eare ne-a
a oilor, porcinelor ctc. dat posibilitatea să sporim conside­
rabil averea obştească şi veniturile
Dc asemenea a existat tendinţa de gospodăriei. Ţinând seama de faptul
a repartiza colectiviştilor aproape în­ că pentru aprovizionarea oamenilor
treaga cantitate de produse agricole munci) din Orăştie şi din alte oraşe
reabzatc de gospodărie. Din această este nevoie de cit mai multe produse
cauză în primii ani de activitate gos­ agro-alimentare, ne-am orientat spre
podăria n-a înregistrat progrese prea dezvoltarea, alături dc cultura ce­
mari, nu s-a dezvoltat corespunzător realelor şi a alţpr ramuri de producţie
posibilităţilor pe care le aveam. Re­ cum sînt legumicultura, pomicultura,
partizând sume mici din veniturile creşterea animalelor şi a păsărilor etc.,
ramuri pentru care avem condiţii favo­
rabile. Desigur că pentru crearea şi
dezvoltarea noilor ramuri de produc­
ţie a fost pevoic dc investirea unor
sume dc bani. In această privinţă am
primit un ajutor dc mare prqţ din
partea statului care ne-a acordat cre­
dite însemnate.
O dată cu creşterea veniturilor gos­
tificate părerile exprimate de către podăriei atenţia noastră a fost în­
maistrul Paul Dobozi care susţine dreptată şi spre dezvoltarea avuţiei
că aceste materiale sînt păstrate prost obşteşti, în care scop am alocat la
din cauza spaţiului rpstrîns dc depo­ fondul de bază an de an sume tot
mai mari din fondurile proprii ale
a lucrărilor, a consumului dc mate­ gospodăriei. Alocarea la fondul de
riale, unii oameni ca Ioan Băcăran, bază a unor sume însemnate din ve­
au confundat avutul obştesc cu pro­ niturile băneşti realizate ne-a permis
prietatea lor personală.
Analizînd activitatea constructorilor să dezvoltăm simţitor mijloacele dc
de pe acest şantier se poate trage producţie — condiţie principală pen­
concluzia că aici este nevoie de o tru sporirea veniturilor. In anul 1959
îndrumare mai atentă şi exercitarea fondul de bază al gospodăriei era for­
unui control mai eficace. Oamenii tre­ mat dintr-un număr mic dc animale
buie ajutaţi să înţeleagă că una din­ de muncă şi de producţie şi din in­
tre condiţiile dc scamă ce se impun ventar agricol mărunt. Datorită mun­ gresul realizat de gospodărie şi forţa
în executarea acestor construcţii este cii harnice a colectiviştilor, produc­
calitatea, Pentru a se realiza această ţia agricolă a sporit de la un an
cerinţă este însă necesar să nu mai la altul, ceea ce ne-a dat posibilita­
existe nici o îngăduinţă faţă de mun­ tea să valorificăm tot mai multe pro­
ca dc mîntuială. In acest scop tre­ duse. Creştere# volumului producţiei
buie creată o largă opinie de masă
împotriva tuturor acelora care nu-şi marfă a făcut să sporească în aceeaşi
fac în mod conştiincios datoria. măsură şi veniturile realizate de gos­
podărie. Dispunând de însemnate re­
Noile locuinţe din Simeria trebuie surse băneşti gospodăria şi-a sporit
executate repede, ieftin dar în ace­ neîncetat mijlpacele de bază. In pre­
laşi timp şi de bună calitate. Pentru
a se înfăptui acest ţel se cere să
265 bovine, din care 160 vaci dc
lapte, 1,700 ovine, 7.000 păsări şi un
GHEORGHE C.
neajunsuri, grupa de partid a
desfăşurat o permanentă mun­
că de lămurire, folosindu-se de
exemplul bun al celorlalţi loca­
tari. Drept urmare, în scurt
timp lucrurile s-au pus ia punct
şi ordinea, curăţenia putea fi
observate peste tot. La început
comuniştii au trebuit să se ocu­
pe mult şi de lămurirea locata­
rilor Gheorghe Iancu, Vasile
niştea etc. La scurt timp după criticaţi şi îndemnaţi să facă
şedinţă de grupă de partid s-a exemplu de conştiinciozitate în
întocmit un plan de acţiune pri­ această direcţie. Au înţeles cu
vind curăţenia Interioară şi ex­ toţii şi de atunci locatarii blo­
cului 54 din O.M. îşi achită cu
terioară a blocului. Pentru mo­
bilizarea locatarilor grupa de regularitate şi la zi îndatoririle.
partid a organizat o consfătuire De asemenea se mai întîmpla ea
comună la care au participat
să nu se respecte liniştea. Dar
comitetul de bloc şi comisia de şi în această problemă grupa de
femei care au fost îndrumate partid, prin munca desfăşurată,
cum să muncească pentru Înde­
plinirea planului de acţiune ce a obţinut rezultatele dorite. In
acest sens, semnificativă este
le-a fost adus la cunoştinţă. Re­ activitatea grupei de partid de
zultatul a fost că toţi locatarii Ia blocurile nr. 24-26 (organiza­
s-au prezentat în zilele stabilite tor Horea Jurca). Aici, erau
la munca de Înfrumuseţare a multe cazuri de certuri care
blocului. conturbau liniştea locatarilor.
De cele mai multe ori erau pro­
Pentru a cunoaşte mai bine vocate de familia Stoianov (bloc
pe locatari, grupa de partid a 1 24). In şedinţele cu locatarii,
vizitat toate apartamentele, a comuniştii au criticat' atitudi­
stat de vorbă cu ei. Cu această nea familiilor în cauză, s-a stat
ocazie, a observat felul cum se de vorbă şi cu fiecare în parte.
păstrează bunul obştesc, starea Mulţi au înţeles şi s-au îndrep­
de igienă a apartamentelor. Mai tat. Totuşi, familia Stoianov
erau incă unele lucruri neplă­ continua să nu respecte normele
cute, Apartamentul iul Tiberiu de convieţuire socialistă. Atun­
cuie, instalaţia sanitară stri­
cată) nu fusese zugrăvit de la publicat un articol. In prezent
darea In folosinţă a blocului. se observa o schimbare in bine
# atitudinii acestor locatari.
La fel, beciurile erau neoură-
număr mare de porci. Numai anul
acesta am procurat din fonduri pro­
prii 53 yaci de lapte, 12 viţele, 26
porci şi 10.000 păsări.
in afară de acestea, în cadrul gos­ niereşti; 17,30 Muzică uşoară |
De asemenea, au mai fost cumpărate gram muzical pentru fruntaşi
p pţptopompă pentru irigarea grădinii în producţie din industrie; 20,25
de zarzavat, o tocătoare pentru nu­ Muzică de dans; 21,15 Atlas li­
treţ, un autocamion şi aite utilaje. terar : Banat; 21,30 Din cele
Datorită dezvoltării mijloacelor de mai frumoase melodii populare
producţie şi a sprijinului primit din romlneşti; 22,50 Muzică de dans.
partea S.M.T.-ului am ridicat conti­
nuu producţia la hectar. Jn anul tre­
cut, spre exemplu, producţia de grîu
a fqsţ cu 229 kg. mai mare faţă de
cea realizată în anui 1960, iar anul
acesta ea a crescut cu 540 kg. la ha. Muzică din operetele lui Plan-
Creşterea producţiei ne-a dat posibi­ quette; 15,30 Muzică de estradă;
litatea să livrăm statului anul acesta
peste 100 tone cereale, 200 tone zar­
zavaturi şi alte produse agricole. Con­
comitent cu aceasta an crescut şi
producţiile realizate din sectorul zoo­
tehnic. Ca urmare, numai în anul a-
ccsta pină acum am realizat de pe
urma valorificai ii produselor anima­
liere venituri băneşti de peste 550.000
Ici.
Valorificarea a tot mai mari can­
tităţi de produse şi creşterea venituri­ da cwiură generală se vor pu$ea pregăti fn:
j ŞCOALA TEHNICĂ DE ARHITECTURĂlor băneşti ale gospodăriei se dato-
rcsc faptului că am dezvoltat perma­
nent avuţia obstcaşţă- Aceaşţş a fă­
cut posibilă şi creşterea veniturilor
la suta de hectare. Faţă de primul
an de activitate al gospodăriei, anul
acesta veniturile la suta dc hectare
vor fi cu peste 79.000 lei mai mari,
iar valoarea fondului de bază SC va
ridica 1.4 pesţc 1.000.000 lei.
Din cele arătate mai SUS reiese lim­
pede că dezvoltarea multilaterală a
producţiei agricole duc? nemijlocit
la sporirea fondului de bază, a ave­
rii obşteşti şi a veniturilor gospodăriei
raportate la suta de hectare — in­
dicatori principali care arată pro­
sa economică. Totodată, s-a ridicat
neîncetat şi nivelul . dc trai al co­
lectiviştilor,
Avînd îndrumarea permanentă a or­
ganizaţiei de partid membrii gospo­
dăriei noastre colective vor depune
în continuare eforturi sporite pentru
păstrarea cu grijă a bunurilor ob-
şteşti, pentru înmulţirea lor, făcînd
astfel ca unitatea noastră să se dez­
volte continuu.
ROMAN POIENARU
preşedintele G.A.C. „Dacia“
din Orăştie
despre activitatea grupelor de
partid de la blocurile n r . : 61
(aici a devenit un obicei ca in
fiecare săptămină, marţea după-
amiază, locatarii să se adune la
muncă patriotică) 4, 22, 53, 68,
112 din O.M., 1-5 din Peştiş etc.
Cu prilejul şedinţelor grupe­
lor de partid, a adunărilor cu
locatarii, se fac propuneri valo­
roase care dovedesc grija ce o
manifestă comuniştii faţă de
bunul obştesc, faţă de crearea
ele condiţii de viaţă tot mai bune
locuitorilor oraşului. La şedin­
ţele de instruire a organizato­
rilor grupelor de partid ce se
ţin cu regularitate la Comitetul
orăşenesc de partid Hunedoara,
aceste propuneri se fac cunos­
cute organelor superioare. Gru­
pa de partid de la blocul 67, de
exemplu, a informat despre fap­
tul că tov. Zaharcu, inginer şef
la I.G.O., care este şi deputat,
n-a venit niciodată în circum­
scripţia respectivă să stea de
vorbă cu alegătorii, deşi a fost
solicitat. Alte grupe de paTtid
au propus să se construiască la
blocuri solare pentru copii; să
se instaleze guri de apă pentru
stropitul zonelor verzi; i.G.O.
Hunedoara să ajute pe cetăţeni
în transportul de pămînt nece­
sar rondouirilor şi altele, care
au şi început să fie aplicate în
viaţă. Astfel, prin forţele pro­
prii şl cu ajutorul organelor oră­
şeneşti de partid şi de stat, lo­
catarii din majoritatea blocuri­
lor şi străzilor, îndrumaţi şi mo­
bilizaţi de grupele de partid, aiu
înfăptuit lucruri frumoase.
Vizitînd astăzi Hunedoara, eşti
bucuros de priveliştea ce o ofe­
ră. Mai in toate locurile găseşti
rondourl de flori, spaţii verzi,
curăţenie. In cale mal întîlneşti,
e drept, şl unele privelişti oare
te iac să grăbeşti pasul. Io), colo,
L
!n tu rn eu
In turneul ce-1 face pirin ţară, !Reprezentaţiile, '?te o înaltă'
Teatrul de comedie din Bucu­ ţinută artistică, s-au bucurat de
reşti a prezentat duminică 9 o unanimă apreciere din par­
tea publicului spectator.
septembrie a.c. la Alba Iulia, Teatrul de comedie a susţinut
piesa „Celebrul 702“ de Alex. luni în oraşul Sebeş o nouă re­
Mirodan. prezentaţie cu aceeaşi piesă.
;ss»=
Din PROGRAMUL BE
¦?EEnpn
13 SEPTEMBRIE 1962
Programul 1 : 5,10 Emisiunea 16,15 „Salutul cravatelor ro­
pentru sate ; 5,40 Jocuri popu­ şii“ — cîntece pioniereşti; 16,30
lare rom lneşti; 6,10 V alsuri; Muzică populară • romînească;
6.30 Mici piese de e stra d ă ; 6,45 18,05 Solişti romîni de muzică
Marşuri sportive; 7,10 Muzică uşoară; 18,30 Tineri solişti de
uşoară ; 7,30 Sfatul medicului: muzică populară romînească :
Ce boli se transmit de la anima­ aeordeonistul Nelu Orian; 19,00
le la om ; 7,45 Salut voios de Concert de promenadă interpre­
p ionier; 8,00 Muzică populară tat de Fanfara reprezentativă a
romînească ; 9,00 Vreau să ştiu; Armatei; 19,30 Tinereţea ne e
9,25 Concert de muzică uşoară; dragă; 19,50 Muzică de dans;
11.30 Melodii populare romlneşti 20,30 Noapte bună, copii: „Două
şl ale minorităţilor naţionale; povestiri“ de Victor Sivetidis;
12,35 Muzică populară romîneas­ romlneşti din Moldova: 21,15
că interpretată de Maria Pău- Muzică de dans; 21,45 Părinţi şi
nescu, Nlcolae Băluţă la clari­ copii: 22,30 Melodii lirice.
net şi Ion Copil la vioară ; 13,10 Buletine de ştiri si radiojur­
Săptămîna muzicii bulgare; nale: 5,00; 6,00; 7,00; 10,00;
14.30 Muzică u şo ară; 15,05 Din 11,00; 13,00 ; 15,00 ; 17,00 ; 22,30:
muzica popoarelor; 15,45 Muzi­ 23,52 (pogramul I); 12,00; 14,00:
că de balet; 16,15 Vorbeşte Mos­ 16,00 ; 18,00 ; 21,00; 23,00 (pro­
cova; 17,15 Şcoala noastră dra­ gramul H ).
gă — program de cîntece pio- :
PENTRU 24 ORE
Vreme relativ frumoasă, ou cerul pu­
ţin noros. Temperatura staţionară;
ziua între 23 şi 28 grade, iar noaptea
între 6 şi 12 grade. Vini potrivit, cu
intensificări djn sectorul vest şi sud-
Programul I I : 12,15 Scene din vest.
opera „Ţărmul furtunilor“ de
pentru următoarele
Ernesax; 12,45 Formaţii de muzi­
3 ZILE
că uşoară din Uniunea Sovieti­
că; 13,15 Note de lector; 13,25 Vreme uşor nestabilă, cu cerul varia­
Cîntece şi jocuri populare; 14,03 bil şi temperatura staţionară.
PENTRU CONSTRUCŢII,
CO M ITEM OE STAT
a r h ite c tu r a şi sistematizare
de pe lî«gă Consiliul de Miniştri
ANUNŢĂ:
In ©nul şcolar 1962-1963, absolvenţi şcolilor
Şl CONSTRUCŢIA ORAŞELOR
DIN BUCUREŞ TI
pentrsî următoarele specialităţi:
I. TEHNICIENI CONSTRUCŢII
(durata de şcolarizare 3 ani)
pentru specialitatea:
— arhitectură şi construcţia oraşelor
— construcţii civile şi industriale
— instalaţii
ÎL TEHNICIENI TOP OGRAFI
(durata de şcolarizare 2 ani)'
III. DESENATORI TEHNICI
(durata de şcolarizare 1 an)
specialitatea arhitectură şi construc’ll.
IV. LABORANŢI — ŞCOALA TEHNICA
DE MUNCITORI CALIFICAŢI
(durata de şcolarizare 2 ani)
Examenul de admitere va avea loc la 25 septembrie a.c.
Informaţii suplimentare la secretariatul şcolii din Bucu
reşti, B-dul Coşbuc nr. 24 telefon 14.94.98
d te o porţiune de stradă mur­ nu-şi desfăşoară activitatea aşa
dară, un şanţ neastupat, ori cum este îndrum ată de către
buruieni încâlcite în locuri unde comitetul orăşenesc de partid.
ar fi plăcut şi ai dori să vezi, E drept, la început a vrut să
urmeze pilda vecinilor şi chiar,
ca peste tot, flori proaspăt uda­ să-i întreacă. Locatarii au fost
te şi iarbă înverzită. Atunci te mobilizaţi la săparea rondouri-
întrebi: „Să aibă oare loca­ lor şl aceştia au muncit bucu­
tarii din aceste blocuri sau stră­ roşi. Dar, entuziasmul de la în ­
zi un spirit mai puţin gospodă­ ceput s-a pierdut, cum se spune,
pe drum. Grupa de partid s-a
resc Afiînd că ele sînt locuite mulţumit cu a tît şi n-a mai con­
de oaaneni care In producţie tinuat să îndrume şi să dea
sînt fruntaşi, îţi vei răspunde exemplu de îngrijire a lucrului
singur: nu ! Oamenii, luaţi fie­ făcut. Lunile au trecut, locatari­
lor nu le-a mai spus nimeni
care in parte, sînt tot atît de nimic şl buruienile şi-au „vă­
gospodari şi le place frumosul zut de treabă“, au crescut în
la fel ca ia toţi ceilalţi din blo­ voie.
curile şi străzile vecine. Unora
le place să îngrijească florile, Activitate slabă are şi grupa
altora le place ordinea, curăţe­ de partid de la blocul 110 unde
nia. înclinaţiile lor n-au fost sînt dese cazurile cînd noaptea
insă stimulate, oamenii n-au fost mu se păstrează liniştea, nu sei
organizaţi şi aceia care aveau manifestă grijă faţă de bunul ob­
datoria s-o facă n-au iniţiat ştesc, la fel grupele de partid de
la blocurile 24, 29-31, 89 şi altele.
nici o acţiune. Este vorba de Aceasta se observă din Înfăţişa­
comitetele de la blocurile şl rea blocurilor respective, din
străzile neîngrijite, de grupele comportarea locatarilor care
de partid organizate în aceste nu-şi achită la timp îndatoririle
locuri care n-au îndrumat co­ către stat şi nu au atitudine
mitetele respective să-şi facă da­ demnă în relaţiile de convie­
toria şi la rîndul lor n-au des- ţuire dintre locatari.
găşurat o muncă politică temei­
nică în mijlocul locatarilor, nu Dacă toate grupele de partid
s-au ridicat la nivelul sarcinilor pe blocuri şi străzi şi-ar Înde­
pentru care ele au fost organi­ plini cu răspundere rolul de
zate. conducător în activitatea ob­
ştească — aşa cum fâc cele de
Un astfel de exemplu ni-1 o- la blocurile 54, 61, 68, 112 etc.,
fexă activitatea slabă pe care o
desfăşoară grupa de partid de alta ar îl situaţia in aceste
locuri. Nu s-ar mai vedea ici-
la blocul nr. 60. Cît de neplă­ oolo — aşa cum se văd acum,
cut, neprietenos apare locul din — locuri neîngrijite. Este nece­
faţa acestui bloc, năpădit de sar deci, ca toate grupele de
buruieni, faţă de rondourile
înflorite ale blocului vecin (nr. partid pe blocuri şi străzi să se
61). Acest singur aspect exterior ridice la nivelul celor mai ac­
al blocului te face să grăbeşti tive. Pentru aceasta trebuie să
militeze şl Comitetul orăşeneso
pasul, să te opreşti mai mult în de partid Hunedoara.
faţa vecinului. De ce? Pentru
că comitetul blocului nr. 60 ma­ R. MJDM
nifestă neglijenţă în îndeplini­
rea sarcinilor ce le are, iar gru­
pa de partid nu la atitudine