Page 33 - 1962-09
P. 33
rROLEŢARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNlŢl- VA! U ..... ....... •• I
mulsaca sm,
Amil XIV. Nr. 2400 Joi 13 septembrie 1962 ! 4 pagini 20 bani
essB/saamisessî Ce propuneţi pentru
mwemwmtnsaammxmantammcisaKBmmmaammmmmmmmmmmtmmmmmmaammmmmKammmmamaammmatmnmstaB r* 11wmuamm WBnmBwnw i—nir TraaoB— —i
calităţii metalului
Să fim în mai mare lucrat mult timp ca prlm-topi- narea oţelului trebuie făcută nu • IOA N N. GEORGESCU : Brigada condusă de comu Pe raza oraşului Hunedoara
tor tot la oţelărie. întors din nou după „ochi“ ci cu judecată. A- 13 septembrie — Ziua pompie nistul Petra Sălceanu de la
măsură sprijiniţi In mijlocul tovarăşilor mei de dică să se respecte întocmai rilor din R.P.R.; sectorul V sud, mina Lupeni, Recoltarea şi însilozarea
muncă, mă străduiesc să aplic tehnologia de turnare. a dat in luna august 60 tone
de îurnalişti în practică cele învăţate în • 1- COSTEA : Dacă colec de cărbune de bună calitate furajelor trebuie grăbite
şcoală. Mă preocupă deopotrivă In calitate de maistru în ha tiviştii ar fi avut sprijinul in
După. mine îndeplinirea ritmi atît îndeplinirea planului cit şi la de turnare pot spune că am ginerei ; peste plan.
că a planului şl reducerea re îmbunătăţirea calităţii oţelului. avut multe neplăceri şl pierderi IN FO I'O : tov. P. Sălceanu
buturilor sub procentul admis Şi trebuie să spun că în aceas de oţel din cauza unor turnări ® GH. JU R C Ă : Im clubul
sînt două sarcini, una mai im tă direcţie în secţie la noi s-au necorespunzătoare. La îmbună minerilor din Ghelar sţăluindu-se cu ortacii săi îna
portantă decât cealaltă. In Înfăptuit multe lucruri frumoa tăţirea calităţii oţelului putem inte dc a intra în mină.
cursul acestui an Întregul nos- se. Exista însă multe posibilităţi deci şi noi aduce o contribu (pag. 2-a).
- u colectiv s-a străduit să dea nevalorifloate care puse în va ţie de seamă. In această direc
viaţă acestor sarcini. De la în loare vor contribui la Îndepli ţie noi n-am făcut totul. Va • N. ANDRONACHE: în
ceput însă trebuie să spun că nirea planului şl la îmbunătăţi trebui ca în viitor să acordăm demnul conştiinţei;
aşa cum brutarul nu poate fa rea calităţii oţelului. o mai mare atenţie respectării
ce pline fără făină nici noi nu vitezei de turnare a oţelului, să • M. RUG1NESCU: 'Atenţia
putem face oţel fără materie Trebuie ca efortul Întregului ţinem întotdeauna seama de cuvenită cererilor oamenilor
primă. Aprovizionarea la timp colectiv să se concentreze In di temperatura oţelului din oală şi muncii;
şl în cantităţi suficiente cu fier recţia descoperirii tuturor re in funcţie de aceasta să se facă
vechi, fontă lichidă şi solidă co zervelor interne şi valorificării turnarea. ° Din activitatea tineretului;
respunzătoare şi cu fero-allajele lor. Bunăoară, se ştie cîte greu (pag. 3-a).
necesare hotărăsc în mare mă tăţi întâmpinăm la turnare din Experienţa muncii noastre
sură îndeplinirea ritmică a pla cauza oalelor nou zidite. Oţe ne-a dovedit cît de avantajoasă 0 De peste hotare
nului pe sortimente şi calitatea lul turnat se încarcă pe pere este turnarea indirectă cu aju (pag. l-a).
otelului. ţii oalelor şi după cîteva des torul sifoanelor. Cu toate aces
cărcări ele sînt înlocuite. Pen tea noi nu am reuşit Încă să Ş t i r i l e zi iei Prin folosirea cu chibzuinţă a Rămînerea în urmă In ceea
Lipsa acestor materiale ne-a tru a evita această situaţie pro eliminăm complet turnările di creditelor acordate de stat şi a ce priveşte recoltarea (mai sînt
provocat mari greutăţi In acti punem conducerii secţiei să stu recte. Este adevărat că luna tre Cis 2 3 zife în a in te de te rm e n fondurilor proprii, cît şi prin peste 200 ha. fineţe naturale
vitatea noastră. Numai luna a- dieze posibilitatea Instalării cută numărul lor a scăzut la nu reţinerea tineretului provenit care n-au fost cosite nici întlia
ceasta din lipsă de fero-aliaje unui injector In hala melanjo- mai 17 faţă de 40-50 cîte au Desfăşurând întrecerea socialistă pe baza iniţiativei „Să din prăsilă proprie, gospodă oară), şi însilozarea furajelor
şi fontă corespunzătoare am rului pentru uscarea şl încăl fost în lunile anterioare. Nici realizăm şi să depăşim în 1962 indicii de utilizare prevăzuţi riile agricole colective de pe este justificată de tovarăşii care
fost nevoiţi să elaborăm oteluri montarea ansamblelor de tur pentru anul 1965“, Jurnaliştii din Călan au raportat îndepli raza oraşului regional Hune răspund de această problemă
slabe din punct de vedere ca zirea oalelor noi zidite Înainte nare nu este întotdeauna cores nirea cu 23 zile înainte de termen a sarcinilor de plan pe cele doara şi-au planificat să spo prin aceea că gospodăriile co
litativ. Să dau un exemplu : punzătoare. Uneori în canalele trei trimestre din acest an. Ei au sporit în perioada respectivă rească efectivele de animale lective au fost aglomerate cu
fonta lichidă primită de la fur de turnarea oţelului. de turnare rămin resturi de ma productivitatea furnalelor cu aproape 49 la sută faţă de rea pînă la sfirşituil acestui an la alte munci şi că nu au suficien
nale nu corespunde calitativ şi teriale refractare care dăunează 5.200 bovine, din care 2.600 te mijloace pentru însilozare.
este rece. Scăderea temperaturii M-am gîndlt de asemenea că mult calităţii oţelului. Se cere lizările anului 1959 şi au realizat o economie suplimentară ia vaci şi juninei, 13.170 ovine, un Asemenea motivări sînt lipsite
la fonta lichidă duce la solidifl- nu e lipsită de Importanţă şi o deci o mai mare grijă din par preţul de cost de peste 3.400.090 lei. număr însem nat de porcine şi de temei, deoarece majoritatea
carea ei. Astfel, timp de două tea celor care lucrează la mon păsări. gospodăriilor din regiune, prin-
zile melanj arul nu a funcţionat alta problemă. De exemplu, prin tarea ansamblelor de turnare. Fier vechi pentru oţelării tr-o bună organizare a mun
fiind blocat prin solidificarea Această creştere a efectivului cii, paralel cu efectuarea tutu
fontei. Tot din cauza fontei reci instalarea In hala de turnare a Aş vrea în încheiere să subli La revizia de va încărcat şi expediat fost obţinute de ce de animale impune cu tărie asi ror lucrărilor agricole la tim
şi a calităţii ei necorespunză- niez că este de mare importan goane din Simeria- 51.530 Kg. fier vechi le In care lucrează gurarea unor cantităţi sporite pul optim, au asigurat recolta
teare am fost nevoiţi să elabo unor electrocare pentru tran ţă pregătirea de oameni califi triaj, întrecerea pen ăepăşindu-se astfel loan Racolţa, Du de furaje, de bună calitate şi rea şi însilozarea la timp
răm o şarjă de oţel care nu s-a caţi la turnarea oţelului întru- tru colectarea şi ex angajamentul c u m itru Nicolae, Au din sortimente diferite. In ve a furajelor. In ceea ce priveş
putut lamina din cauza conţi sportul llngourilor la laminare cît în prezent sînt schimburi cu pedierea fierului î.530 Kg. D intre tu rel Stanciu, Gheor- derea unei hrăniri corespunză te ritmul de însilozare se poa
nutului de sulf prea mare. un singur turnător calificat. vechi spre oţelării rele şi echipele a- ghe Seramficean, toare a animalelor, pe întreaga te arăta că, dacă mijloacele de
s-ar clştlga două lucruri deoda s-a intensificat. Nu fla te In întrecere re Victor Nădăştean şi perioadă de stabulaţie s-a pla însilozare existente In gospo
Momentan nu ducem lipsă de FILIP ŢORAŞ mai în cursul lunii zultate mai bune au alţii. nificat să se însilozeze cantita dării ar fi folosite mai judicios,
tă. In primul rînd s-ar scurta maistru turnător O.S.M. nr. 1 C.S. august de aici s-au tea de 15.000 tone furaje, de s-ar putea ca zilnic să se însi-
fier vechi Este bine însă ca oarece nutreţul însilozat îşi păs îoz-eze peste 100 tone furaje.
foarte mult timpul de transport Hunedoara trează aproape aceeaşi valoare Slaba preocupare a Consiliului
conducerea secţiei să ţină seama nutritivă ca şi plantele în sta agricol orăşenesc pentru inten
şi o dată cu aceasta s-ar m enţi 1I S Z. Din succes în succes re verde. Pentru a însiloza can sificarea ritmului însilozărllor
de propunerile făcute de oţelarl, tităţi cît mai mari de furaje, în rezultă şi din aceea că sarcina
şi anume, fierul sosit să fie ne o temperatură ridicată a După ce în luna iulie planul numeroase gospodării colective, de plan privind Însilozările n-a
de producţie a fost îndeplinit printre care amintim pe cele fost defalcată pe unităţi, In
sortat, tăiat şl încărcat în troc! llngourilor. Pentru rezolvarea în proporţie de 105.9 la sută, co din satele Zlaşti, Suituri, Strei, funcţie de efectivele de animale
lectivul de muncitori de Ia pre- Batiz, Peştişul Mare etc., pe lin pe care acestea le deţin.
pe cărucioare. Toate acestea în acestei probleme se cere însă paraţia Petrii a, sectorul briche gă porumb, se însilozează şi
te, şi-a mobilizat şi mai mult alte resturi vegetale de la gră Mai trebuie arătat că slab so
să să se facă la locul indicat un studiu amănunţit la faţa lo eforturile în îndeplinirea pla dina de legume, mohor, fasole, desfăşoară şi lucrările de asi
cului. nului. In luna august planul de dovleci etc. Unele gospodării gurare a frunzarelor pentru oi.
pentru aceasta şi nu pe linia ds producţie a fost îndeplinit în colective însilozează aceste nu Pină acuim 5 gospodării colec
In obţinerea oţelului de cali proporţie de 106.1 la sută. treţuri în: amestec, pentru ca tive au strlns de abia 2 00 ton©
şarjabllizare a cuptoarelor. furajul obţinut să fie cit mai frunzare.
tate superioară un rol mare il S-au evidenţiat schimburile consistent.
Dacă vom fi aprovizionaţi la conduse de maiştrii Kovacs An O asemenea situaţie nu este
are şi calificarea oamenilor la ton, Hie Molnar, iar la uscăto- Dar, trebuie arătat că deşi tim deloc mulţumitoare. Ţinînd sea
timp cu materia primă nece rie schimburile comuniştilor pul este foarte înaintat, lucră
locul de producţie. Deci, conti loan Gubela şi Şafalvl Ludovic. rile de însilozare a furajelor în ma de faptul că în fiecare gos
sară şi corespunzătoare calita gospodăriile de pe raza oraşu
nua ridicare a calificării mun A leea fruntaşilor lui Hunedoara se desfăşoară sub podărie există o bună experien
tiv vom obţine rezultate tot mai nivelul posibilităţilor. ’ Astfel,
citorilor trebuie să stea şi pe Prin munca patriotică desfă după ultimele date primite la ţă, posibilităţi nefolosite şl spe^
bune atît pe linia îndeplinirii şurată de către muncitorii De Consiliul agricol orăşenesc, re
viitor în centru] atenţiei. poului de locomotive din sta iese că din cantitatea planifi cialişti agricoli care cunosc des
planului pe sortimente cit şi a ţia C.F.R. Teiuş, a fost amena cată s-au însilozat pină acum
DUMITRU BRUJAN jat de curînd un frumos parc. doar 1.510 tone furaje. Gospo tul de bine tehnica şl import
îmbunătăţirii calităţii oţelului. maistru otelar O.S.M. nr. 1 C.S. In cadrul acestui parc a fost dăriile considerate ca „avansa
te" (şi acestea sînt puţine la tanf/a însilozărilor, trebuie că
TRAIAN BÎRLEA Hunedoara amenajată de asemenea şi o alee număr), au însilozat sub 200|
prim-topitor O.S.M. nr. 1 C.S. a fruntaşilor. tone fiecare, ceea ce reprezin organizaţiile de partid şi consi
Ridicarea calificării tă mai puţin de jumătate din
Hunedoara Excursie prevederile planurilor. Sînt însă liile de conducere să la m ăsuri
turnătorilor pentru muncitori
Valorificarea tuturor şi gospodării colective, ca de neintîrziate pentru mobilizarea
Mult timp, şi astăzi uneori, Comitetul sindical de secţie al
rezervelor munca de turnare a oţelului era şantierului electrotehnic al pildă, cele din Peştişul Mic, Mî- tuturor forţelor la recoltarea şi
socotită ca o muncă unde nu e I.C.S.H., în colaborare cu comi
Am terminat şcoala de maiştri tetul U.T.M. organizează dumini nerău, Boj şi altele, unde pină Însilozarea a cit mai mari can
oţelari anul aceste. In'ainte am necesară o calificare prea mare. că 16 septembrie a.c. o excursie
In ziua de 11 septembrie, nici tităţi de furaje. Organele de
Este cu totul greşită această pă la cabana Parîng pentru mun
nu se începuseră însilozările, cu partid şi de stat orăşeneşti*
rere. Buna pregătire profesiona citorii fruntaşi care s-a/u eviden
toate că porumbul a ajuns de Consiliul agricol orăşenesc tre
lă a turnătorilor contribuie in ţiat în mod deosebit la con
multă vreme In faza optimă buie să urmărească îndeaproape:
măsură foarte mare Ia îmbună struirea furnalului de 1.000 m.c.
pentru însilozare. felul cum se desfăşoară acţiu
tăţirea calităţii muncii lor. Tur VALER MANESCU
corespondent nea de însilozare şi să dea mar
Fertil izeaza solul
mult sprijin în rezolvarea aces
Colectiviştii din Vinţul de Jos, septembrie a.c., colectiviştii din
raionul Alba, s-au convins din brigada a IlI-a Vurpăr trans tei probleme de mare import
proprie experienţă că îngrăşlnd portaseră în cîmp gunoi de
cu gunoi de grajd terenurile grajd pe suprafaţa de 10 ha., tanţă şi la ordinea zilei.
slab productive, obţin produc iar colectiviştii din brigăzile a
ţii sporite de cereale. l-a şi a II-a din Vinţul de Jos N. TÎRCOB
au îngrăşat. 5 ha. de teren.
Zilele acestea, acţiunea de fer ¦*â'x s's i -h as ' J -S.4,' . • v>1•><>> a' , >'
tilizare a solului este în plină A. DRIMBARU
desfăşurare. Pină in ziua de 11 corespondent Sudorul Mircea Gorun de la sectorul construcţii metalice a U.R.U.M.
Petroşani execută sudură de calitate superioară şi îşi depăşeşte norma cu
25—30 la sută.
î — D R U M E Ţ IN V P R IN A O ÎN C U R I ¦ ' u's' y' ' ' "¦¦'
>j|l' v f f F \ 'WW. Í Vi ;'
i f h linie dublă' de vagonel, două cunoaştem cîteva din realizările s - it'J
4 Pentru a săp/i o asemenea gale să-fi organizezi bine munca şi să tulul Augustin Demeter e recunos Lm 'vCVi ' W W â P P t F
munceşti bine, este tot secretul suc cută. Metoda graficului ciclic, după ><' / . j r
conducte şi cîteva cabluri c- muncii lor. rie a fost nevoie dc muncă şi c- cesului. care este organizată întreaga muncă *
a brigăzii, asigură un front de lu ii
leclrice străbat galeria principală f> rin luna mai a anului trecut forturi mari. Ştiţi cit steril (piatră) E scump la vorbă şeful de bri cru continuu şi o bună folosire a C olectivi sta
* , tăcerea încremenită a munte s-a evacuat prin săparea celor 1.336 gadă; despre el nu-ţi spune nici timpului de muncă. Amplasarea gău Ghifla Mădăraş,
* pe o distanţă de 1.336 m. Becurile lui a fost străpunsă de voinţa o- m.l. a galeriei principale? Peste un cuvînt. Succesele obţinute dc bri rilor, direcţia, gruparea şi ordinea de la G\A.C. din
4 mului. Omul, cel mai de seamă fac 21.625 m.c.! gada lui spun insă totul. In 200 celor 35 dc puşcături în frontul de Batiz, pe care o
4 electrice suspendate de creştetul bol tor în desăvîrşirea construcţiei so zile lucrătoare oamenii din brigada lucru, nu e o treabă uşoară. înainte prezintă foto
cialiste, îşi anunţa prezenţa şi în Această uriaşă cantitate de steril lui Demeter au trimis la suprafaţă ca perforatoarele pneumatice să in grafia de faţă,
« di de beton par nestematele unor acest loc. Simplu, lipsit dc fastul şi scos din adîncuri echivalează cu ex- 9.741 m.c. steril, realizînd prin a- tre în acţiune se judecă se cum este o îngriji
pompa zilelor mari. Aşa s-au în cavaţiile necesare fundaţiei a 2S ceasta o medie zilnicăsde 48,7 m.c. păneşte fiecare situaţie în parte, la toare bună pen
4 inele ce se succed. Cîteva elemente fipt primele tîrnucoape şi s-au a- de blocuri cu 2-1 apartamente fie faţă de 29,6 m.c. cît prevedeau sar faţa locului. Aşa munceşte brigada tru cei 1.000 pui.
runcat primele lopeţi de pămînl. care. Dar aricite asemenea compa cinile de plan. Exprimată în pro comunistului Demeter. Iar el, mereu Ea li îngrijeşte
4 !in da fizionomia galeriei. Curen Aşa a avut loc la 19 mai 1961 raţii vom căuta ele nu vor putea cente media realizării planului pe în mijlocul oamenilor, îi sfătuieşte, şi-i hrăneşte cu
semnarea actului de naştere a gale exprima adevăratul efort cd mi 8 luni ale anului curent, este de îi îndrumă, îi educă. De la el au toată pricepe
4 tul -electric. o conductă cu apă, alta riei principale. Simplu şi firesc. De nerilor. In abataje condiţiile dc 16S la sută. Un calcul simplu şi deprins mulţi mineri nu numai tai rea pentru ca el
4 atunci, zi de zi în încleştarea a- muncă sînt mai grele. Numai anul constaţi cu deplină satisfacţie că nele meseriei, dar şi hotărîrea de a să crească mari
mai mare în diametru destinată ac prigă cu natura, minerii au ştiut acesta pentru armarea galeriei prin efortul brigăzii se concretizează şi învinge greutăţile întîmpinate. Cei şi să sporească
4 ra)ului şi cam atît. Din cînd în să biruie întotdeauna. Cîteva cifre cipale a fost necesară turnarea im în cei 3.821 m.c. steril smulşi din din brigadă nu-şi amintesc ca şe veniturile colec
4 presionantei cantităţi de 5.397 m.c. slîncă peste prevederile planului. ful lor să le fi vorbit vreodată de tivei.
spre disciplină sau morală. Dar că
<r clnd de-a lungul galeriei se văd E interesant de ştiut că viteza me a fost întotdeauna acolo unde era
die lunară de înaintare a brigăzii mai greu o ştiu cu toţii. Şi lucrul
4 sclipiri de licurici ce se apropie a crescut lunar cu 42 m.l. faţă de acesta nti-l uită nici unul.
cea planificată. In luna august bri
f sau dispar in întuneric. Sînt nelip gada a înregistrat cea mai mare ?
< Dc fiecare dată cirid ies ’din
sitele lămpi ale minerilor. creştere a randamentului pe post, schimb, cei 16 oameni din brigada
« După cum se vede nu este vorba realizînd o depăşire de 244,3 la comunistului Demeter de la mina
i sulă. Roadele muncii însă nu s-au Dîlja privesc cu mândrie sterilul
( despre o galerie obişnuită de artă, cules uşor. A fost nevoie de m un scos la lumină şi sînt bucuroşi. Pă
4 Împodobită cu natură moartă. De că încordată, de disciplină şi con şesc peste el victorioşi.
ştiinciozitate. Şi înainte de toate de o
f aceea n-o căutaţi în ghidările ora sînt edificatoare. Dacă în. luna iunie beton. Cu acest beton sc putea turna bună organizare a locului dc muncă. SEBASTIAN TRUTX
( şelor noastre că nu c trecută. N-o a anului trecut se înaintase 31 m.l., fundaţia la cca. 460 apartamente. In această privinţă priceperea comunis-
veţi găsi nici pe hărţile manualelor în luna următoare graficul a indicai lată cifre care obligă Ia preţui
şcolare. Galeria despre care vă vor o creştere dublă a vitezei dc îna rea şi respectul celor care le-au dat
biri astăzi c cu iotul alta; e un intare. Creşterea ascendentă a con viaţă.
drum săpat in pintecelc muntelui, tinuat în ritm susţinut, lună dc lu Cile nu se pot spune despre hăr
la Dîlja. E drumul voinţei şi for nă. atingînd în august a.c. cifra re nicia şi entuziasmul bravilor mi
ţei omeneşti ce va descătuşa noi c- cord de 130 m.l. neri? Să-l lăsăm pe comunistul Au
nergii subpămînlene. E un nou drum Metru cu metru, rocile dure şi gustin Demeter să ne vorbească de
spre cărbune. Aşadar, în galeria aspre de marnă roşie, gresie şi con spre succesele celei mai bune bri
noastră trăiesc şi muncesc oameni, glomerat, s-au năruit neputincioase găzi din galerie.
pionierii noilor abataje şi fronturi de în faţa priceperii şi hotăririi m i — Să fii fruntaş se cere să mun
cărbune de miine. nerilor. Mai bine de 1.300 m. au ceşti. Şi lucrul acesta l-au înţeles
Să-i însoţim împreună pe aceşti înaintat minerii în pinlecele munte bine cei 16 oameni din brigada pe
drumeţi neobosiţi ai adîncurilor. Să lui. Şi nu se vor opri aici. care o conduc. După mine, să ştii
>¦*. -<k
