Page 34 - 1962-09
P. 34
,p f . * DR ü M fn m u m v m m v im Nr. 1411
^ !BIOTI’TMgEitr.TOBr^are^ laagBMBgaa»Oífi3fBn^ y;ig«8Bl9aB5»»igW«ai!t»»«J^««*
1mrs«5>8R5^Tiif$va
Dacă colectiviştii ar fi avut PE ECRAN: Aventurile Sui Kros 13 septembrie —
sprijinul inginerei Z iu a p o m p ie rilo r d in R.P.R.
O datâ cu Încheierea procesu ţilor agricole socialisto est« furajării animalelor, constatăm La 13 septembrie în Întreaga tarea carboniferă Aninoasa, şl
lui de colectivizare a agricultu asigurarea furajelor pentru ani că inginera zootehnistă a gos ţară se sărbătoreşte „Ziua pom altele care au obţinut rezulta
rii, gospodăriilor agricole colec male in perioada de iarnă. Fi podăriei colective a depus pu pierilor din R.P.R.“. te frumoase în paza contra in
tive li s-au deschis perspective resc ar fi deci ca de această ţin interes în îndrumarea co Această, zi constituie un nou cendiilor.
măreţe de dezvoltare. Pe Ungă problemă să fie ÎTămîntată în lectiviştilor. şi minunat prilej de evocare şi In localităţi, o contribuţie În
alte mijloace menite să contri primul rlnd tov. Viorica Bă Numai aşa se poate explica de cinstire â memoriei eroilor pom semnată la paza contra incen
buie la dezvoltarea bazei econo tălan. Ne-a surprins însă pa os însllozarea decurge anevoios pieri din Dealul Spirei, care la diilor o aduc formaţiile volun
mice (credite, mijloace de lu sivitatea şi lipsa de interes ou şl nici spaţii pentru însilozare 13 septembrie 1848 s-au acope tare de pompieri, activele p.c.4
cru mecanizate, îngrăşăminte, care Inginera zootehnistă pri nu sînt suficiente. rit de glorie nemuritoare în lup raionale, orăşeneşti şi comuna
seminţe selecţionate ş.a.) G.A.C. veşte problema procurării fu O vină Însemnată o are şl tele purtate împotriva cotropi le, corpul didactic şl căminele
li s-a asigurat şi o asistenţă rajelor pentru animale. Din ba consiliul agricol raional care
tehnică calificată prin încadra lanţa furajeră rezultă că gos are sarcină să controleze şi să torilor turci. Sărbătorirea Zi cuturate. Astăzi în regiunea
rea lor cu cîte un inginer agro podăria e deficitară la toate ca îndrume munca inginerilor lei pompierilor constituie şi un noastră sînt organizate, dotate
nom sau zootehnist, Majoritatea tegoriile de furaje, La concen agronomi şi zootehnişti din gos prilej de trecere in revistă a şl instruite peste 350 formaţii
acestor cadre care lucrează ne trate, mai ales, deficitul depă podăriile colective, Să le arate
mijlocit în gospodăriile colective şeşte existentul. Am întrebat-o că menirea lor este să îndru F i l m u l „Aventurile lui cu ţi ca N. Tom aşev8ki (K ro s), J succeselor obţinute In ţara noa şl grupe de pază contra incen
şi-an înţeles menirea şi alături pe tov. ingineră cum va aco me munca colectiviştilor, să K ros“ este o producţie a stu A. Iurenev (Igor), N. M ihal- > stră în dezvoltarea şi întărirea diilor, cu un număr de peste
de colectivişti muncesc zi de zi peri acest deficit. Răspunsul a găsească metode noi de lucru, dioului „Maxim Gortci“ din Jcov (V ădim ), I. Pogrebenko pazei contra incendiilor. 10.000 voluntari din rîndul mun
pentru continua înflorire a gos venit pe loc. „Nici eu nu ştiu". să ia parte activă la toate ac Moscova. Scenariul este reali -j citorilor, ţăranilor şi intelectua
podăriilor coiectivo. Punînd în Acest „nu ştiu“ a continuat să ţiunile care duc ta întărirea eco zat de Anatoii Rîbăkov. Regia (S m akov). Ziua pompierilor din Repu lilor.
> slujba producţiei agricole toate se repete şi cînd a fost vorba nomică a unităţii respective. Filmul ne vorbeşte despre blica Populară Romînă se săr
«? cunoştinţele acumulate în anii de asigurarea fînurilor şl a su Aceste lucruri trebuie să le în bătoreşte anul acesta in condi Formaţiile de pompieri au a-
de studiu sau in decursul anilor culentelor. In momentul de faţă ţeleagă şi inginera Viorica Bă ţiile unui puternic avint in dus un aport substanţial Ia lo
de practică, inginerii agronomi la G.A.C. din lila a început în- tălan. Colectiviştii l-au acordat muncă al întregului nostru po calizarea şi lichidarea unor in
silozarea furajelor. In gospodă por pentru traducerea în viaţă cendii care ameninţau cu dis
şi zootehniştii şi-au clştigat dra riile agricole colective şi de stat încredere şl aşteaptă sfaturi a istoricelor hotărîri ale Con trugerea bunuri importante. La
gostea, aprecierea şl încrederea din regiunea noastră de aceas gresului al Ill-le a al P.M.R., un incendiu in comuna Dem-
colectiviştilor. Cu cită încredere tă acţiune se preocupă mal ales preţioase de la ea. Sîntem si pentru Înfăptuirea sarcinilor suş formaţia p.c.i. din oraşul
cer colectiviştii din Pricaz sfa trasate de sesiunea extraordi Haţeg în cooperare cu forma
guri că inginera zootehnistă po nară a Marii Adunări Naţionale. ţia p.c.i. din comună, au sal
tul inginerei Maria Dogaru, cei inginerii. Nu la fel se petreo sedă suficiente cunoştinţe pro o sem nează G. Oganisian, elevii unei clase d in tr-o şcoa- j Dezvoltarea continuă a econo vat de la incendiu, patru gos
din Şoimuş, inginerei Maria însă lucrurile la Ilia. Inginera fesionale. Trebuie însă ca să im aguiea V. G rişln şi V. lă m edie care fac p m c tic ă la 1 miei noastre naţionale face ca podării şi şase dependinţe. For
Bota, cei din Simerla ingineru zootehnistă este străină de maţia exploatării miniere Lu-
lui Segedy Ladislau şi cu cită această problemă. Am vrut să manifeste mai mult interes, D ulţev, iar m uzica 'A. Volkon- un centru de rep a ra ţii auto. 1 rOltil şi importanţa munci) de peni, in colaborare ou fam- .
conştiinciozitate aplică ei aces aflăm ce cantitate de furaje pază contra incendiilor $ă spo ţiile exploatării miniere Vulcan,
trebuie să însilozeze gospodă mal multă preocupare faţă de ski. Timpul petrecut aici ii fa- 3 rească continuu. Prin munca exploatării miniere Urioani şi
te sfaturi. Pe cuprinsul regiunii sarcinile ce-i slnt încredinţate. In rolurile principale ale ce să îndrăgească locul de 3 politică desfăşurată sub condu Termocentralei Paroşcni, Ia un
noastre lucrează zeci de astfel ria colectivă. întrebarea a gă- muncă şi să se lege de cei 3 cerea organelor şl organizaţii lndendiu au salvat bunuri ma
de ingineri care sînt nelipsiţi din sit-o însă nepregătită pe tova Ing. I. COSTEA |- turnului apar actori cunos- alături de care muncesc. Fi- 4 lor de partid, mase tot mal largi teriale de mari vaierL
mijlocul colectiviştilor sau lu răşa ingineră. Ne-a răspuns ri- de oameni ai muncii sînt atrase
dicînd din umeri şi scuzîndu-se * '——J wJ<-7 v-»/*- la această aotivltate. Munca Datorită sprijinului primit
crătorilor din G.A.S., care cu că lucrează de prea puţin timp. de prevenire, aproape inexis din partea organelor locale ale
nosc situaţia fiecărui sector de Scuza nu poate fi luată în sea tu l dram atic cel m ai im p o r- ¦] tentă in trecut, este pusă astăzi puterii de stat, a unei tem ei
activitate din unitatea respec mă deoarece în aproape două In primul plan, ea desfăşurln- nice pregătiri profesionale şi
tivă şi se frăm lntă pentru găsi luni orice specialist se integrea 1 tant constă în acţiunea lui ] du-se pe baze ştiinţifice, anall- intensificării muncii de propa
rea celor mai eficiente măsuri ză în problemele de care răs
care aplicate, să asigure obţi Să fie Î*>O¦«lOS©lig Aîni tr e g Utilajul)* ®u o "a ) K ros pentru descoperirea ade- a
^ vă m tu lu i fă p ta ş al unui fu rt ¦)
frig o rific j de care fuseseră bănuiţi co- ~)
) legit săi-?
® 3 Filmul „Aventurile lui 1
zlndiu-se temeinic cauzele incen
nerea unor producţii sporite. punde direct. Pe Inginera Vio In ultimii ani în oraşul Hunedoara magazinul O.G.L. nr. 12 cele două' K ros“ rulează la cinematogra- 3 diilor şl lulndu-se cele mal co gandă şl agitaţie p.c.l., forma
rica Bătălan n-a interesat-o însă s-a dezvoltat o puternică reţea comer bufete frigorificeV.F.A sînt defecte, : ful „Grădina de vară“ din * respunzătoare măsuri menite ţiile do pază contra incendiilor
Dar dacă aceşti ingineri se cială cu zeci de unităţi de deservire. iar bufetele unităţii O.C.L. nr. 95 din I Deva Intre 13-16 septem brie să pună In afara pericolului de din comuna Teluş, Apoi du1 de
străduiesc să fie cit mal aproa nici cît porumb au colectiviştii Noile magazine din oraşul muncitoresc Călan sînt şi ele în aceeaşi situaţie. 1 a.C. Sus, Crisclor, Beriu, Poiana,
pe de viaţa şi preocuparea co pentru însilozat, şi nici ce pro
lectiviştilor nu la fel procedează ducţii a dat la hectar (deşi ln- atrag prin vitrinele frumos amenajate, Aceste neglijenţe din partea lucrătorilor incendiu uzinele, fabricile, toate Ghelar, Totoştl, Grlstur şi altele,
inginera Viorica Bătălan care silozarea a început din 17 au prin sortimentele bogate de mărfuri cu au dus la o serie de cheltuieli impor obiectivele socialiste, viaţa şi a- au reuşit ca In acest an să se
lucrează ca zootehnistă la gos gust). Lipsa de preocupare a care sînt aprovizionate. Magazinele tante de reparaţii. Pînă . în prezent, m p m m & r n *mLm) m ---- vubuî personal al celor ce mun claseze pe locuri fruntaşe în ca
podăria agricolă colectivă din inginerei dăunează gospodăriei. noi deschise, ca şi multe altele din pentru rebobinarca a 30 de motoare
cesc. drul Întrecerilor organizate In
Bia. A trecut mai mult de o Necunoscînd cantitatea de fu oraşul vechi sînt dotate cu mobilier electrice s-a cheltuit suma de 15.000 Cu sprijinul şl sub Îndrumar- cinstea zilei de 13 septembrie.
raje ce trebuie însilozată şi nici Iei.
lună şi jumătate de cînd tov. cit spaţiu este asigurat din şi utilaje frigorifice. Gu toate acestea, Faţă de această situaţie, o mare vină 14 SEPTEMBRIE 1962 rea permanentă a organelor lo Educate In, spiritul dragostei
ing. Viorica Bătălan s-a pre anii trecuţi, inginera zootehnis pe toată perioada de Vară, în oraşul cale de partid, comitetele exe faţă de partid, guvern şi p o
zentat la această unitate. tă nu a luat măsuri să se pre Hunedoara s-a dus o lipsă de ghiaţă, îi revine şi conducerii O.C.L. Alimen PROGRAMUL I : 5.10 Emisiunea cutive ale sfaturilor populare por, masele largi de Oameni ai
gătească noi gropi pentru si n-au existat băuturi reci în cantităţi tara din Hunedoara care nu s-a pre pentru sa te ; 5.40 Melodii populare ro şi conducătorii de obiective au muncii din fabrici, de pe ogoa
De sosirea ei s-au bucurat loz. După calculul făcut, gos suficiente, iar unele produse ca meze ocupat de trimiterea la specializare a mineşti; 6-10 „Pe ogoarele-nfrăţite“ organizat şi asigurat in bune re, din instituţii, înţeleg tot mai
consiliul de conducere, briga luri şi unt n-au putut fi păstrate la unor muncitori Calificaţi în meseriile — emisiune de cîntece; 6.30 Jocuri condiţiunl paza contra incendii profund însemnătatea pe care
dierii şi toţi colectiviştii. Bucu podăria din lila are nevoie de rece, în cele mai bune coridiţiuni. apropiate frigotehniei. Astfel, la Bucu populare romîneşti; 6.45 Melodii spor lor in toate întreprinderile şi o are paza contra incendiilor.
ria lor era de altfel îndreptă peste 1.400 tone nutreţuri însi- Aceasta s-a întîmplat dirl cauză că reşti au fost trimişi pentru calificare tive; 7,10 Muzică distractivă de es localităţile patriei noastre. In Tot mat multe sînt cazurile
ţită ţin3nd seama de faptul' că multe din utilajele frigorifice cu care în meseria de frigotehnişti un electri tradă; 7.30 Sfatul medicului: Alimen toate uzinele, fabricile, şantie cînd oamenii muncii luptă îm
gospodăria colectivă din Ilia lozate. Spaţii nu sînt însă decît sînt dotate T.A.P.L, şi O.G.L. Alimen cian şi un zugrav (? I). Conducerea taţia în bolile de ficat;' 7.45 Salut vo rele şl Întreprinderile, ca şl In potriva neglijenţei, lulnd pozi
deţine un sector zootehnic for tara n-au tuncţionat în condiţii nor O.G.L, Alimentara motivează trimiterea ios de pionier; 8.00 Muzică populară localităţi, există o grijă perma ţie hotărîtă faţă de cei care nu
mat din 275 bovine din care 82 pentru 400 tone. Cu toate aces male. Iată un exemplu: din totalul de la specializare, a zugravului prin faptul romîneascâ; 8.30 Gor.ceft de dimineaţă; nentă pentru cunoaşterea şl a- respectă regulile de prevenire a
vaci, 557 oi, 141 porci şi o fer tea, Inginera zootehnistă nu şi-a 105 agregate frigorifice cu care sînt că acesta, înainte de. specializare, a 9.20 Scene din opera „Boris Godunov" pllcarea unor cit mai judicioase incendiilor şl ctare pun astfel în
dotate cele două organizaţii comerciale, lucrat ca ajutor într-o echipă de frigo de Mtisorgski; 10.08 Muzică populară şi eficiente măsuri de prevenire pericol avutul obştesc.
pus încă întrebarea în ce vor numai 60 la sută din ele au funcţio tehnişti. din ţări socialiste; 11.03 Muzică de es
însiloza. In timp ce în alte uni
mă de 300 păsări. Pentru îngri tăţi se însllozează toate restu nat în perioada de vară. Restul s-au Nici atelierul de reparat utilaj co tradă; 11.30 Arii din operete; 11.52 Iti a incendiilor. m acţiunile grele, pline de
jirea acestora nu e suficientă rile de furaje existente, la G.A.C. defectat pentru că au fost utilizate mercial nit este prea bine dotat cu nerar industrial; 12.00 Gîntece şi pre Un rol însemnat In asigurarea riscuri Împotriva flăcărilor,
însă numai priceperea colecti din Ilia se pierd în prezent în în mod iraţional diicînd la degrada scule şi piese de schimb necesare în lucrări de Constantin Palade şi Nelu paze! contra incendiilor la o- pompierii militari au dat do
viştilor. In multe cazuri este semnate cantităţi de frunze de rea lor treptată. O astfel de situaţie locuirilor, în cazul unor defecţiuni ce Ioncscu; 12.20 Muzică din filme; 12.40 biectivele cu proces tehnologic vadă de înalte calităţi morale
nevoie şi de sfatul unui spe varză, rogoz şi porumb. Moti s-a semnalat la magazinul O.G.L. nr. se ivesc. In acest sens, din partea Di Gîntă orchestra de muzică populară îl au comisiile tehnice p.c.l. Ele şi de specialitate. Ei n-au pre
cialist, Să vedem Insă cum răs vul pierderii acestor furaje este 74 unde este responsabil tov. Gheorghe recţiei comerciale regionale va trebui . a. Filarmonicii ,de Stat din Oradea; 13.10 dau un preţios sprijin condu getat nici o clip ă ,pentru a sal
punde inginera zootehnistă Vio uşor de înţeles. Inginera susţi Gîrboveanu. Magazinul este dotat cu . să existe o preocupare mai susţinută Concert de estradă; 14.00 Piese orches cătorilor de obiective pentru va viaţa şi buhUrlie "oamenilor
rica Bătălan încrederii ce 1 s-a ne că frunzele nu pot îi însi- un bufet frigorific „Nagema“ care din în aprovizionarea cu piese de schimb. trale; 14.30 Melodii populare romîneşti; luarea măsurilor necesare de muncii ameninţate de furia dis
acordat. Cunoaştem cu toţii că lozate deoarece dau u;n nutreţ cauia unei folosiri neraţionale s-a de De altfel o lipsă mare a conducerii 15.05 Muzică instrumentală; 16-21 For prevenire a Incendiilor şl la trugătoare a flăcărilor. Neuita
una din problemele cele mal de proastă calitate ( î l ) . fectat. Văzînd situaţia, responsabilul O.G.L. Alimentara Hunedoara este fap maţii romîneşti de muzică uşoară; 16.15 nevoie pentru stingerea lor, a- te vor rămîne faptele de curaj
acute care stau In fata unită magazinului s-a tocmit cu nişte lucră tul că nu a urmărit cu atenţie felul Vorbeşte Moscova) 16.45 Gîntece de jută formaţiile de pompieri in şi eroism ale sergentului P. Ră-
Analizînd această problemă, a tori (care de fapt nu lucrează în do cum utilajele frigorifice sînt utilizate tineret; 17.15 Tineri interpreţi de mu pregătirea lor, organizează şl duţ şi fruntaşul P. Olteanu care
meniul frigotehniei) ca să-l repare. în unele magazine. Din această cauză zică populară romîrtească: Radu Si- desfăşoară activitate de propa deşi răniţi de schijele exploziei
După „reparaţia" făcută bufetul s-a multe din utilaje, în perioada de vară, miOn, Ana Ispas, Toni Iordache, Ion gandă şl agitaţie p.c.l. in sco unul tub de oxigen, au reuşit
defectat complet, necesitînd o nouă re- au fost utilizate doar ca mobilier, fără Bogza, Nicolae Florinn; 17.30 In slujba
bobinare a motorului electric. De alt ca produsele să fie păstrate în condiţii patriei; 18.00 Muzică uşoară; 18.30 pul mobilizării maselor de oa să localizeze şl să stingă in
PL §€IFf ÉC la CSFCSPMiCif! Cronica economică; 18.40 In ritm de meni al muncii Ia respectarea cendiul la un garaj în oraşul
fel, majoritatea defecţiunilor semna din cele mai igienice. cu stricteţe a regulilor şi mă
surilor de pază contra incendii
e Brigada de mecanizatori condusă la S.M.T. Dobra munceşte cu rîvnă pen- late la celelalte unităţi se datorase Conducerea O.G.L Alimentara Hu tango*, 19.00 Gârneţ cultural hunedo- lor. Astfel de comisii s-au or Petroşani.
de tov. Covaci Ladislau din cadrul tru realizarea şi depăşirea sarcinilor de unor neglijenţe din partea lucrătorilor, nedoara va trebui să ia grabnice mă renn; 19.15 Arii din opere interpretate ganizat în toate Întreprinderile Pompierii noştri slnt hotăriţi
S.M.T. Alba Iulia, permanentizată- la plan. El a reuşit ca în campania de a unor suprasolicitări a utilajelor. A- suri de lichidare a lipsurilor şî de în de Petre Ştcfânescu-Goangâ, artist al industriale din regiune, majori
gospodăria colectivă Vlnţui de Jos, este vară să-şi depăşească planul cu 161 semenea situaţii se găsesc îrt multe din lăturare în viitor a acestor defecţiuni, poporului; 20.15 Gîntece revoluţionare tatea lor aducîndu-şl un aport să lupte pe mial departe pen
fruntaşă pe staţiune în ceea ce pri la sută. Pentru munca depusă de cînd din Guba; 20.30 Noapte bună Copii: tot mai mare în paza contra tru îndeplinirea misiunii încre
veşte realizarea planului de hantri şi se află la această staţiune şi pentru unităţile O.G.L. Hunedoara. Astfel la A. OARGA „Legenda lacului Wielochowo", legen incendiilor a obiectivelor res dinţate lnţelegind ca munca lor
efectuarea unor lucrări de bună cali comportare exemplară, el a fost primit dă polonă; 20.40 Muzică de dans; 21.15 pective. Dintre acestea cităm face parte integrantă din acti
tate. In campania de vară această bri direct în rîndul membrilor de partid. im porfanfâ realizări ale m uncitorilor Jurnalul satelor; 21.40 .„Viaţa nouă a pe cele de la U.M.C. Zlatna, fa vitatea desfăşurată de poporul
gadă şi-a realizat planul în proporţie (R. OSOlANU), satelor" — program de cîntece şi jo brica chimică Orăştie, Exploa nostru pentru apărarea cons
de 122 la sută. (E. HAIDUCI). fe ro v ia ri curi populare romîneşti. trucţiei socialiste
o Membrii gospodăriei agricole co PENTRU 24 ORE
o Pentru creşterea veniturilor gos lective din satul Tuştea, raionul Haţeg, Ceferiştii de pe raza de activitate a narea vagoanelor la încărcare-dcscăf* PROGRAMUL II: 13.25 Muzică de. Vremea devine nestabilă cu cerul IOAN N. GEORGESCU.
podăriei, colectiviştii din satul Vîlcelele au obţinut în cadrul întrecerii Orga R.C.M. Petroşani desfăşoară o însufle care a fost redusă cu 3 la sută ol>- balet din opere; 15.00 Din folclorul mai mult noros ziua. Se vor semnala
Rele, raionul Haţeg, îndată după ter nizate între gospodăriile de pe raza ţită întrecere socialistă pentru a ob ţinîndu-se o economie de 11.843 ore- popoarelor; 16.30 Solişti şi formaţii ar ploi slabe. Temperatura staţionară, va potrivit din sectorul vest şi nord-vest.
minarea treierişului păloaselor au li comunei Berihelot cele mai bune re ţine realizări cît mai btmerin exploa vagon, iar în tranzit cu manevră cu tistice de amatori; 19,18 Muzică de fi cuprinsă ziua Între 24 şl 29 grade, PENTRU URMĂTOARELE
vrat, în afară de cerealele contractate zultate în ceea ce priveşte efectuarea tarea feroviară. Avînd ca obiective 22 la sută, economisindu-sc 33.820 ore- estradă; 19.30 Teatru la microfon 3 ZILE
cu statul, o însemnată cantitate de grîu la timp şi de bună calitate a lucrărilor vagon. „Tania“ scenariu radiofonic după piesa
peste prevederile contractului. (0. agricole. Pentru realizările înregistrate, principale asigurarea încărcării tutu Iui A. Arbtizov; 21.15 Jocuri populare Vreme schimbătoare cu cerul noros
ANTON). La aceste realizări a contribuit per romîneşti; 21.45 Muzică de dans; 22,35
această gospodărie a primit steagul ror mărfurilor prezentate la transport sonalul tuturor staţiilor şi în spe Gîntă Marino Marini; 23.10 Muzică
® Gospodăriile agricole colective din de cameră.
satele Bunila, Florese, Alun şi Vadul de fruntaşă pe comună. (A. L1VIU). si reducerea staţionarii vagoanelor la cial cel din staţiile Vulcan, Baniţa,
Dobrii, de pe raza oraşului regional încărcare-descărcare şi în tranzit cu
Hunedoara, au predat pînă acum la o La gospodăria agricolă colectivă precum şi mecanicii de locomotivă de
I.G.I.L., în baza contractului încheiat, manevră, ei au încheiat luna august,
din Orăştie au fost însiiozate peste 550
iar noaptea între 12 şi 18 grade. Vînt şi temperatura staţionară.
tone furaje, din care 100 tone trifoi.
25.251 litri lapte de vacă şi 14.7911 li De asemenea s-au asigurat 160 tone cu depăşiri importante la toţi indi«- la depoul C.F.R. Petroşani.
tri lapte de oaie. (P. URDEA). frunzare şi s-au însămînţat tt ha. cu cii. Astfel, planul de încărcări a fost I. CRÎSAN
© Mecanizatorul Octavian Crişan de secară furajeră. (I. STRICAI U). { depăşit cu peste 57.000 tone, staţio ¦ corespondent 14 SEPTEMBRIE 1962
D eva: Mongolii — cinem ato ;TRUSTUL REBIONAL OE COHSTROCŢI
graful „Patria“ ; Aventurile lui Lt
Kros — cinematograful „Grădi
r ~ I a d u h u l m inerilor din na de vară“ ; HUNEDOARA: Pi ~ HUNEDOARA-DEVA 5
raţii aerului — cinematograful --------------------------— ---------------------------- 4
„Victoria“ ; Toată lumea rlde,
an u n ţă \
Dacă vei face o călătorie pe pla care, eşalonat, după un program audiţie muzicală preferată, un film face faţă greutăţilor care se nasc, > cîntă şi dansează — cinem ato că înscrie candidaţi pentru ŞCOALA!
iurile Gheţarului cu siguranţă pri stabilit îşi desfăfoară activitatea di vizionat, îfi are plăcerea sa. E o prin aceea că numărul celor care K graful „Stadion Corvinul“ ; |TEHNICA DE ARHITECTURĂ 'şi CON-!
virea va remarca una din numeroa ferite cercuri. Biblioteca, înzestrată destindere reconfortantă. Tinerii Dra vin la club e sporii, pe cînd sălile ei SEBEŞ: Apartamentul — cine i STRULŢJA ORAŞELOR din Bucureşti, \
sele clădiri din această localitate cu peste 11.000 de volume aranjate gau Traian, Bratu Costică. Furdtti rămîn aceleaşi. In acest caz anu- •() matograful „Progresul“ ; Sentin \ în specialităţile : J
minieră, care prin frumuseţea ei do cu multă grijă în rafturi, îfi aş Eugenia sînt cîţiva dintre nelipsiţii mite activităţi au loc în alte loca- J ţa — cinem atograful „M. Sa
mină peisajul din jur. De o cons- teaptă zilnic cititorii. Sala de lec prieteni ai clubului. Clubul Pentru luri. Pînă acum, în serile cînd nu r doveanu“ ; PETROŞANI: Fru ţ — tehnicieni construcţii >
()! trucţie simplă, cu o (imită frumoasă, tură, destul de spaţioasă, în fiecare ci e o a doua familie. era frig aveau loc activităţi şi pe i)l moasa americană — cinem ato i c i v i le şi i n d u s t r i a l e ;
ri clubul minerilor „Nicolae Bălcescu“ terasa clubului, joile de tinerel sau ol graful „Al. Sania“ ; Plăcerile o-
din Ghclar te mlxmpiriă cu o al- Fiecare sală de cultură, fiecare spaţiu dimcluburi serile de dans. Acesta e un exemplu '() raşului — cinem atograful „7 â
moşieră vie, prietenească. să fie folosite din plin! care arată foarte limpede felul în a N oiem brie“ ; ALBA IU L IA : 49
care sînt folosite spaţiile clubului. jj- de zile in Pacific — cinem ato - tehnicieni construcţii
Ordinea fi curăţenia, te încon- zi este arhiplină. Se citesc atît cărţi, Desigur că numai aceste aspecte graful „Victoria“ : Poveste nor
(L joară, din toate părţile. De cum cît fi ziare, reviste; se răsfoiesc al nu reflectă nici pe departe toată Faptul că la clubul „N. Bălcescu“ 4 dică — cinem atograful „23 Au şi i n s t a l a ţ i i;
ri intri te surprinde atenţia cu care bume, se fac audiţii muzicale. Clu activitatea clubului. Nici nu ne-am din Ghelar î n . fiecare zi găseşti o ţ\] gust“ : o r ă ş t ie : M-am sătu
'A sînt îngrijite sălile acestui club. Pe bul are un aparat de radio cu picup propus să facem acest lucru. Să ve activitate bogată, se clatorcşte în ma- rat de căsnicie — cinem atogra i dintre absolvenţii şcolilor medii de cui-!
«îj pereţii zugrăviţi în culoarea bron- fi un magnetofon. dem cum e gospodării spaţiul cln- re parte programului care este alcă- A ful „V. Roaită” ; Experienţă p ri
;j‘ zului, atirnă intr-o simetrie plăcută bului ? Fiecare încăpere, fiecare sală tuit judicios, atractiv şi variat, lată mejdioasă — cinematograful (tură generală cu diplomă de maturitate;
K diferite tablouri înrămate, înfăţişînd Nici sala de şah nu-i mai prejos. cît de mică, chiar fi fiecare colţi cîteva spicuiri din planul de acli- „Flacăra“ ; Procesul m aim uţe
(j) conducători de partid fi de stat, Aici au loc pasionante dispute. şor este întrebuinţat la maximum. vitale al clubului, pe luna septem- lor — cinematograful „Grădina j sau cu certificat de absolvire, în vîrstă {
"ij scriitori fi poeţi, precum fi opere Aceasta aste o problemă ce preo brie. Printre altele e trecută ţinerea 'A de vară“ ; SIMERIA : Profesiu
A de pictură decorativă fi grafică, Clubul mai despune de o fru cupă la ora actuală conducerea clu unei recenzii asupra cărţii „Uşi des- A nea doamnei Warren — cine |de 17—25 ani. ţ
;r fotomontaje redind scene din viaţa moasă sală de spectacole, cu a- bului şi a sindicalului. Pentru ca chise“ de Rohan, seri literare pe Jt m atograful „Ilie PintiUe“ ; HA
t! minerilor, panouri cu fruntafi în proape 300 de locuri, în care în activitatea să se desfăşoare neslin- tema operei lui Ion Creangă şi a lj! ŢEG : Profesorul Mamlolc — ci | irsscrieriie se fac !pîr&a la 20 sep- !
zilele de marţi, miercuri, joi fi gherit. s-a întocmii un orar de func romanului „Venea o moară pe ol nematograful „Popular“; BRAD:
producţie, vitrine cu cărfi ele. In sîmbătă ale fiecărei săptămîni ru ţionare a clubului în aşa fel încîl Şirei“ de M Sadoveanu, o sea- 'u Ultimul meu tango — cinem a tembrie 1962, îivilre orele 7-15 la sediul)
¦A h o l: un impresionant fotomontaj, lează filme iar în celelalte zile aici să nu existe nici un timp nefolo ră numită „Dansul cărţilor“, un con- -K tograful „St. roşie“ ; LONEA :
*(j care surprinde aspecte din timpul se ţin consfătuiri, simpozioane pe sit în activitatea clubului. De exem curs literar pe tema „Poeţii chită t Cînd comedia era rege — ci T.R.C.H., serviciul de cadre, birovfl deii r
diferite teme. De curînd a avut loc plu : pînă în amiază, în unele zile, partidul“ conferinţe pe teme tehui- ))! nem atograful „Minerul“ ; TE-
zborului celui de-al doilea cosmo aici un concurs „Cine ştie cîştigă“, au loc repetiţii la fanfară, orchestră ce. simpozioane etc. în afară de ac- ţjl IU Ş: Vîntul s-a oprit în zori — îrsvăfămînî din D e v a strada H orea!
naut — G. S. Titov. organizai pe tema „Festivalurile ele., iar după-mesele în aceleaşi săli tivilatea cercurilor, cum ar fi cercul uj cinem atograful „V. Roaită“ ; nr. 12—14.
dramatic, corul, fanfara şi orchestra. A ZLATNA: Cazul G leivitz — i
Viata clubului ifi are aspectele mondiale ale tinerelului — tradiţie repetă brigada artistică de agitaţie, cinematograful „M uncitorul“ ;
ol sale nu lipsite de frumuseţe. In fie- scumpă“. corul etc. Astfel fiecare spaţiu din club este t ILIA : Am supraveţuit m orţii
întrebuinţat în întregime, îneît acesta r): mele — cinematograful „Gh.
care zi, peste 200 tineri fi virslnici Am văzut aici tineri plini de en Sini zile cînd cu anevoie se poale a devenit un mijloc eficace de dezvol.- Dofa“ : ftpOLDVL DE SU S:
tuziasm. După ore de muncă o tare multilaterală a vizitatorilor săi. Cinci cartuşe — cinemtaograful
uj vin aici să-fi petreacă timpul liber, carte citită, o partidă de făli. n
GH. JURCA
*U fiecare îndeletnicindu-se cu ceva, fie-
,, care cu pasiunea lui.
jJ| Clubul are mai multe săli. i?i
„23 August“.