Page 34 - 1962-09
P. 34

,p f . *                                                                                                                             DR ü M fn m u m v m m v im                                                                                                                                                 Nr. 1411
^ !BIOTI’TMgEitr.TOBr^are^ laagBMBgaa»Oífi3fBn^ y;ig«8Bl9aB5»»igW«ai!t»»«J^««*
                                                                                                                                                                                                                                1mrs«5>8R5^Tiif$va

Dacă colectiviştii ar fi avut                                                                                                        PE ECRAN: Aventurile Sui Kros                                                                     13 septembrie —

sprijinul inginerei                                                                                                                                                                                                             Z iu a p o m p ie rilo r d in R.P.R.

  O datâ cu Încheierea procesu­              ţilor agricole socialisto est«               furajării animalelor, constatăm                                                                                                         La 13 septembrie în Întreaga          tarea carboniferă Aninoasa, şl
lui de colectivizare a agricultu­            asigurarea furajelor pentru ani­             că inginera zootehnistă a gos­                                                                                                        ţară se sărbătoreşte „Ziua pom­         altele care au obţinut rezulta­
rii, gospodăriilor agricole colec­           male in perioada de iarnă. Fi­               podăriei colective a depus pu­                                                                                                        pierilor din R.P.R.“.                   te frumoase în paza contra in­

tive li s-au deschis perspective resc ar fi deci ca de această ţin interes în îndrumarea co­                                                                                                                                    Această, zi constituie un nou cendiilor.

măreţe de dezvoltare. Pe Ungă problemă să fie ÎTămîntată în lectiviştilor.                                                                                                                                                      şi minunat prilej de evocare şi         In localităţi, o contribuţie În­

alte mijloace menite să contri­ primul rlnd tov. Viorica Bă­ Numai aşa se poate explica de                                                                                                                                      cinstire â memoriei eroilor pom­ semnată la paza contra incen­

buie la dezvoltarea bazei econo­ tălan. Ne-a surprins însă pa­ os însllozarea decurge anevoios                                                                                                                                  pieri din Dealul Spirei, care la diilor o aduc formaţiile volun­

mice (credite, mijloace de lu­ sivitatea şi lipsa de interes ou şl nici spaţii pentru însilozare                                                                                                                                13 septembrie 1848 s-au acope­ tare de pompieri, activele p.c.4

cru mecanizate, îngrăşăminte, care Inginera zootehnistă pri­ nu sînt suficiente.                                                                                                                                                rit de glorie nemuritoare în lup­ raionale, orăşeneşti şi comuna­

seminţe selecţionate ş.a.) G.A.C. veşte problema procurării fu­ O vină Însemnată o are şl                                                                                                                                       tele purtate împotriva cotropi­ le, corpul didactic şl căminele
li s-a asigurat şi o asistenţă rajelor pentru animale. Din ba­ consiliul agricol raional care
tehnică calificată prin încadra­ lanţa furajeră rezultă că gos­ are sarcină să controleze şi să                                                                                                                                 torilor turci. Sărbătorirea Zi­ cuturate. Astăzi în regiunea

rea lor cu cîte un inginer agro­ podăria e deficitară la toate ca­ îndrume munca inginerilor                                                                                                                                    lei pompierilor constituie şi un noastră sînt organizate, dotate

   nom sau zootehnist, Majoritatea           tegoriile de furaje, La concen­              agronomi şi zootehnişti din gos­                                                                                                      prilej de trecere in revistă a şl instruite peste 350 formaţii
    acestor cadre care lucrează ne­          trate, mai ales, deficitul depă­             podăriile colective, Să le arate
    mijlocit în gospodăriile colective       şeşte existentul. Am întrebat-o              că menirea lor este să îndru­                 F i l m u l „Aventurile lui               cu ţi ca N. Tom aşev8ki (K ro s),  J          succeselor obţinute In ţara noa­        şl grupe de pază contra incen­
    şi-an înţeles menirea şi alături         pe tov. ingineră cum va aco­                 me munca colectiviştilor, să               K ros“ este o producţie a stu­               A. Iurenev (Igor), N. M ihal-      >          stră în dezvoltarea şi întărirea        diilor, cu un număr de peste
    de colectivişti muncesc zi de zi         peri acest deficit. Răspunsul a              găsească metode noi de lucru,              dioului „Maxim Gortci“ din                   Jcov (V ădim ), I. Pogrebenko                 pazei contra incendiilor.               10.000 voluntari din rîndul mun­
    pentru continua înflorire a gos­         venit pe loc. „Nici eu nu ştiu".             să ia parte activă la toate ac­            Moscova. Scenariul este reali­                                                  -j                                                 citorilor, ţăranilor şi intelectua­
    podăriilor coiectivo. Punînd în          Acest „nu ştiu“ a continuat să               ţiunile care duc ta întărirea eco­         zat de Anatoii Rîbăkov. Regia                (S m akov).                                      Ziua pompierilor din Repu­           lilor.
> slujba producţiei agricole toate           se repete şi cînd a fost vorba               nomică a unităţii respective.                                                              Filmul ne vorbeşte despre                  blica Populară Romînă se săr­
«? cunoştinţele acumulate în anii            de asigurarea fînurilor şl a su­             Aceste lucruri trebuie să le în­                                                                                                      bătoreşte anul acesta in condi­           Formaţiile de pompieri au a-
    de studiu sau in decursul anilor         culentelor. In momentul de faţă              ţeleagă şi inginera Viorica Bă­                                                                                                       ţiile unui puternic avint in            dus un aport substanţial Ia lo­
    de practică, inginerii agronomi          la G.A.C. din lila a început în-             tălan. Colectiviştii l-au acordat                                                                                                     muncă al întregului nostru po­          calizarea şi lichidarea unor in­
                                             silozarea furajelor. In gospodă­                                                                                                                                                   por pentru traducerea în viaţă          cendii care ameninţau cu dis­
    şi zootehniştii şi-au clştigat dra­      riile agricole colective şi de stat          încredere şl aşteaptă sfaturi                                                                                                         a istoricelor hotărîri ale Con­         trugerea bunuri importante. La
    gostea, aprecierea şl încrederea         din regiunea noastră de aceas­                                                                                                                                                     gresului al Ill-le a al P.M.R.,         un incendiu in comuna Dem-
    colectiviştilor. Cu cită încredere       tă acţiune se preocupă mal ales              preţioase de la ea. Sîntem si­                                                                                                        pentru Înfăptuirea sarcinilor           suş formaţia p.c.i. din oraşul
    cer colectiviştii din Pricaz sfa­                                                                                                                                                                                           trasate de sesiunea extraordi­          Haţeg în cooperare cu forma­
                                                                                          guri că inginera zootehnistă po­                                                                                                      nară a Marii Adunări Naţionale.         ţia p.c.i. din comună, au sal­

tul inginerei Maria Dogaru, cei inginerii. Nu la fel se petreo sedă suficiente cunoştinţe pro­                                       o sem nează G. Oganisian, elevii unei clase d in tr-o şcoa- j Dezvoltarea continuă a econo­ vat de la incendiu, patru gos­

din Şoimuş, inginerei Maria însă lucrurile la Ilia. Inginera fesionale. Trebuie însă ca să                                           im aguiea V. G rişln şi V. lă m edie care fac p m c tic ă la 1 miei noastre naţionale face ca podării şi şase dependinţe. For­
Bota, cei din Simerla ingineru­              zootehnistă este străină de                                                                                                                                                                                                maţia exploatării miniere Lu-
lui Segedy Ladislau şi cu cită               această problemă. Am vrut să                 manifeste mai mult interes,                D ulţev, iar m uzica 'A. Volkon- un centru de rep a ra ţii auto. 1                         rOltil şi importanţa munci) de          peni, in colaborare ou fam- .
conştiinciozitate aplică ei aces­            aflăm ce cantitate de furaje                                                                                                                                                       pază contra incendiilor $ă spo­         ţiile exploatării miniere Vulcan,
                                             trebuie să însilozeze gospodă­               mal multă preocupare faţă de                   ski.                                        Timpul petrecut aici ii fa- 3              rească continuu. Prin munca             exploatării miniere Urioani şi
te sfaturi. Pe cuprinsul regiunii                                                         sarcinile ce-i slnt încredinţate.                 In rolurile principale ale            ce să îndrăgească locul de 3                  politică desfăşurată sub condu­         Termocentralei Paroşcni, Ia un
noastre lucrează zeci de astfel              ria colectivă. întrebarea a gă-                                                                                                      muncă şi să se lege de cei 3                  cerea organelor şl organizaţii­         lndendiu au salvat bunuri ma­
de ingineri care sînt nelipsiţi din          sit-o însă nepregătită pe tova­                                    Ing. I. COSTEA       |- turnului apar actori cunos-               alături de care muncesc. Fi- 4                lor de partid, mase tot mal largi       teriale de mari vaierL
mijlocul colectiviştilor sau lu­             răşa ingineră. Ne-a răspuns ri-                                                                                                                                                    de oameni ai muncii sînt atrase
                                             dicînd din umeri şi scuzîndu-se                                                               * '——J wJ<-7 v-»/*-                                                                  la această aotivltate. Munca               Datorită sprijinului primit
crătorilor din G.A.S., care cu­              că lucrează de prea puţin timp.                                                                                                                                                    de prevenire, aproape inexis­           din partea organelor locale ale
nosc situaţia fiecărui sector de             Scuza nu poate fi luată în sea­                                                                                                      tu l dram atic cel m ai im p o r- ¦]          tentă in trecut, este pusă astăzi       puterii de stat, a unei tem ei­
activitate din unitatea respec­              mă deoarece în aproape două                                                                                                                                                        In primul plan, ea desfăşurln-          nice pregătiri profesionale şi
tivă şi se frăm lntă pentru găsi­            luni orice specialist se integrea­                                                                                         1 tant constă în acţiunea lui ]                         du-se pe baze ştiinţifice, anall-       intensificării muncii de propa­
rea celor mai eficiente măsuri               ză în problemele de care răs­
care aplicate, să asigure obţi­                                                           Să fie  Î*>O¦«lOS©lig Aîni tr e g                       Utilajul)* ®u o "a ) K ros pentru descoperirea ade- a
                                                                                                                                               ^                              vă m tu lu i fă p ta ş al unui fu rt ¦)
                                                                                                      frig o rific                                                         j de care fuseseră bănuiţi co- ~)
                                                                                                                                                              ) legit săi-?
                                                                                                  ® 3 Filmul „Aventurile lui 1
                                                                                                                                                                                                                                zlndiu-se temeinic cauzele incen­
nerea unor producţii sporite.                punde direct. Pe Inginera Vio­                  In ultimii ani în oraşul Hunedoara      magazinul O.G.L. nr. 12 cele două'            K ros“ rulează la cinematogra- 3             diilor şl lulndu-se cele mal co­        gandă şl agitaţie p.c.l., forma­
                                             rica Bătălan n-a interesat-o însă            s-a dezvoltat o puternică reţea comer­     bufete frigorificeV.F.A sînt defecte, :       ful „Grădina de vară“ din *                  respunzătoare măsuri menite             ţiile do pază contra incendiilor
   Dar dacă aceşti ingineri se                                                            cială cu zeci de unităţi de deservire.     iar bufetele unităţii O.C.L. nr. 95 din I    Deva Intre 13-16 septem brie                  să pună In afara pericolului de         din comuna Teluş, Apoi du1 de
străduiesc să fie cit mal aproa­             nici cît porumb au colectiviştii             Noile magazine din oraşul muncitoresc      Călan sînt şi ele în aceeaşi situaţie. 1     a.C.                                                                                  Sus, Crisclor, Beriu, Poiana,
pe de viaţa şi preocuparea co­               pentru însilozat, şi nici ce pro­

lectiviştilor nu la fel procedează ducţii a dat la hectar (deşi ln- atrag prin vitrinele frumos amenajate, Aceste neglijenţe din partea lucrătorilor                                                                            incendiu uzinele, fabricile, toate Ghelar, Totoştl, Grlstur şi altele,

inginera Viorica Bătălan care silozarea a început din 17 au­ prin sortimentele bogate de mărfuri cu au dus la o serie de cheltuieli impor­                                                                                      obiectivele socialiste, viaţa şi a- au reuşit ca In acest an să se

lucrează ca zootehnistă la gos­ gust). Lipsa de preocupare a care sînt aprovizionate. Magazinele tante de reparaţii. Pînă . în prezent,                                           m p m m & r n *mLm) m ----                    vubuî personal al celor ce mun­ claseze pe locuri fruntaşe în ca­
podăria agricolă colectivă din inginerei dăunează gospodăriei. noi deschise, ca şi multe altele din pentru rebobinarca a 30 de motoare
                                                                                                                                                                                                                                cesc.                                   drul Întrecerilor organizate In

Bia. A trecut mai mult de o Necunoscînd cantitatea de fu ­ oraşul vechi sînt dotate cu mobilier electrice s-a cheltuit suma de 15.000                                                                                           Cu sprijinul şl sub Îndrumar- cinstea zilei de 13 septembrie.
                                             raje ce trebuie însilozată şi nici                                                      Iei.
lună şi jumătate de cînd tov.                cit spaţiu este asigurat din                 şi utilaje frigorifice. Gu toate acestea,    Faţă de această situaţie, o mare vină                 14 SEPTEMBRIE 1962                 rea permanentă a organelor lo­            Educate In, spiritul dragostei
ing. Viorica Bătălan s-a pre­                anii trecuţi, inginera zootehnis­            pe toată perioada de Vară, în oraşul                                                                                                  cale de partid, comitetele exe­         faţă de partid, guvern şi p o­
zentat la această unitate.                   tă nu a luat măsuri să se pre­               Hunedoara s-a dus o lipsă de ghiaţă,       îi revine şi conducerii O.C.L. Alimen­          PROGRAMUL I : 5.10 Emisiunea               cutive ale sfaturilor populare          por, masele largi de Oameni ai
                                             gătească noi gropi pentru si­                n-au existat băuturi reci în cantităţi     tara din Hunedoara care nu s-a pre­          pentru sa te ; 5.40 Melodii populare ro­      şi conducătorii de obiective au         muncii din fabrici, de pe ogoa­
  De sosirea ei s-au bucurat                 loz. După calculul făcut, gos­               suficiente, iar unele produse ca meze­     ocupat de trimiterea la specializare a       mineşti; 6-10 „Pe ogoarele-nfrăţite“          organizat şi asigurat in bune           re, din instituţii, înţeleg tot mai
consiliul de conducere, briga­                                                            luri şi unt n-au putut fi păstrate la      unor muncitori Calificaţi în meseriile       — emisiune de cîntece; 6.30 Jocuri            condiţiunl paza contra incendii­        profund însemnătatea pe care
dierii şi toţi colectiviştii. Bucu­          podăria din lila are nevoie de               rece, în cele mai bune coridiţiuni.        apropiate frigotehniei. Astfel, la Bucu­     populare romîneşti; 6.45 Melodii spor­        lor in toate întreprinderile şi         o are paza contra incendiilor.
ria lor era de altfel îndreptă­              peste 1.400 tone nutreţuri însi-             Aceasta s-a întîmplat dirl cauză că        reşti au fost trimişi pentru calificare      tive; 7,10 Muzică distractivă de es­          localităţile patriei noastre. In        Tot mat multe sînt cazurile
ţită ţin3nd seama de faptul' că                                                           multe din utilajele frigorifice cu care    în meseria de frigotehnişti un electri­      tradă; 7.30 Sfatul medicului: Alimen­         toate uzinele, fabricile, şantie­       cînd oamenii muncii luptă îm ­
gospodăria colectivă din Ilia                lozate. Spaţii nu sînt însă decît            sînt dotate T.A.P.L, şi O.G.L. Alimen­     cian şi un zugrav (? I). Conducerea          taţia în bolile de ficat;' 7.45 Salut vo­     rele şl Întreprinderile, ca şl In       potriva neglijenţei, lulnd pozi­
deţine un sector zootehnic for­                                                           tara n-au tuncţionat în condiţii nor­      O.G.L, Alimentara motivează trimiterea       ios de pionier; 8.00 Muzică populară          localităţi, există o grijă perma­       ţie hotărîtă faţă de cei care nu
mat din 275 bovine din care 82               pentru 400 tone. Cu toate aces­              male. Iată un exemplu: din totalul de      la specializare, a zugravului prin faptul    romîneascâ; 8.30 Gor.ceft de dimineaţă;       nentă pentru cunoaşterea şl a-          respectă regulile de prevenire a
vaci, 557 oi, 141 porci şi o fer­            tea, Inginera zootehnistă nu şi-a            105 agregate frigorifice cu care sînt      că acesta, înainte de. specializare, a       9.20 Scene din opera „Boris Godunov"          pllcarea unor cit mai judicioase        incendiilor şl ctare pun astfel în
                                                                                          dotate cele două organizaţii comerciale,   lucrat ca ajutor într-o echipă de frigo­     de Mtisorgski; 10.08 Muzică populară          şi eficiente măsuri de prevenire        pericol avutul obştesc.
                                             pus încă întrebarea în ce vor                numai 60 la sută din ele au funcţio­       tehnişti.                                    din ţări socialiste; 11.03 Muzică de es­
                                             însiloza. In timp ce în alte uni­

mă de 300 păsări. Pentru îngri­ tăţi se însllozează toate restu­ nat în perioada de vară. Restul s-au                                Nici atelierul de reparat utilaj co­ tradă; 11.30 Arii din operete; 11.52 Iti­ a incendiilor.                                      m acţiunile grele, pline de

jirea acestora nu e suficientă               rile de furaje existente, la G.A.C.          defectat pentru că au fost utilizate        mercial nit este prea bine dotat cu          nerar industrial; 12.00 Gîntece şi pre­        Un rol însemnat In asigurarea         riscuri Împotriva flăcărilor,
însă numai priceperea colecti­               din Ilia se pierd în prezent în­             în mod iraţional diicînd la degrada­        scule şi piese de schimb necesare în­        lucrări de Constantin Palade şi Nelu         paze! contra incendiilor la o-          pompierii militari au dat do­
viştilor. In multe cazuri este               semnate cantităţi de frunze de               rea lor treptată. O astfel de situaţie      locuirilor, în cazul unor defecţiuni ce      Ioncscu; 12.20 Muzică din filme; 12.40       biectivele cu proces tehnologic         vadă de înalte calităţi morale
nevoie şi de sfatul unui spe­                varză, rogoz şi porumb. Moti­                s-a semnalat la magazinul O.G.L. nr.        se ivesc. In acest sens, din partea Di­      Gîntă orchestra de muzică populară           îl au comisiile tehnice p.c.l. Ele      şi de specialitate. Ei n-au pre­
cialist, Să vedem Insă cum răs­              vul pierderii acestor furaje este            74 unde este responsabil tov. Gheorghe      recţiei comerciale regionale va trebui      . a. Filarmonicii ,de Stat din Oradea; 13.10  dau un preţios sprijin condu­           getat nici o clip ă ,pentru a sal­
punde inginera zootehnistă Vio­              uşor de înţeles. Inginera susţi­             Gîrboveanu. Magazinul este dotat cu        . să existe o preocupare mai susţinută        Concert de estradă; 14.00 Piese orches­      cătorilor de obiective pentru           va viaţa şi buhUrlie "oamenilor
rica Bătălan încrederii ce 1 s-a             ne că frunzele nu pot îi însi-               un bufet frigorific „Nagema“ care din       în aprovizionarea cu piese de schimb.        trale; 14.30 Melodii populare romîneşti;     luarea măsurilor necesare de            muncii ameninţate de furia dis­
acordat. Cunoaştem cu toţii că               lozate deoarece dau u;n nutreţ               cauia unei folosiri neraţionale s-a de­      De altfel o lipsă mare a conducerii         15.05 Muzică instrumentală; 16-21 For­       prevenire a Incendiilor şl la           trugătoare a flăcărilor. Neuita­
una din problemele cele mal                  de proastă calitate ( î l ) .                fectat. Văzînd situaţia, responsabilul      O.G.L. Alimentara Hunedoara este fap­        maţii romîneşti de muzică uşoară; 16.15      nevoie pentru stingerea lor, a-         te vor rămîne faptele de curaj
acute care stau In fata unită­                                                            magazinului s-a tocmit cu nişte lucră­      tul că nu a urmărit cu atenţie felul         Vorbeşte Moscova) 16.45 Gîntece de           jută formaţiile de pompieri in          şi eroism ale sergentului P. Ră-
                                                Analizînd această problemă, a             tori (care de fapt nu lucrează în do­        cum utilajele frigorifice sînt utilizate    tineret; 17.15 Tineri interpreţi de mu­      pregătirea lor, organizează şl          duţ şi fruntaşul P. Olteanu care
                                                                                          meniul frigotehniei) ca să-l repare.         în unele magazine. Din această cauză        zică populară romîrtească: Radu Si-          desfăşoară activitate de propa­         deşi răniţi de schijele exploziei
                                                                                          După „reparaţia" făcută bufetul s-a          multe din utilaje, în perioada de vară,     miOn, Ana Ispas, Toni Iordache, Ion          gandă şl agitaţie p.c.l. in sco­        unul tub de oxigen, au reuşit
                                                                                          defectat complet, necesitînd o nouă re-      au fost utilizate doar ca mobilier, fără     Bogza, Nicolae Florinn; 17.30 In slujba
                                                                                          bobinare a motorului electric. De alt­ ca produsele să fie păstrate în condiţii patriei; 18.00 Muzică uşoară; 18.30 pul mobilizării maselor de oa­ să localizeze şl să stingă in­
PL §€IFf ÉC la CSFCSPMiCif!                                                                                                                                                       Cronica economică; 18.40 In ritm de meni al muncii Ia respectarea cendiul la un garaj în oraşul
                                                                                          fel, majoritatea defecţiunilor semna­ din cele mai igienice.                                                                          cu stricteţe a regulilor şi mă­
                                                                                                                                                                                                                                surilor de pază contra incendii­
   e Brigada de mecanizatori condusă          la S.M.T. Dobra munceşte cu rîvnă pen-      late la celelalte unităţi se datorase        Conducerea O.G.L Alimentara Hu­            tango*, 19.00 Gârneţ cultural hunedo-         lor. Astfel de comisii s-au or­         Petroşani.
de tov. Covaci Ladislau din cadrul            tru realizarea şi depăşirea sarcinilor de   unor neglijenţe din partea lucrătorilor,   nedoara va trebui să ia grabnice mă­         renn; 19.15 Arii din opere interpretate       ganizat în toate Întreprinderile          Pompierii noştri slnt hotăriţi
S.M.T. Alba Iulia, permanentizată- la         plan. El a reuşit ca în campania de         a unor suprasolicitări a utilajelor. A-    suri de lichidare a lipsurilor şî de în­     de Petre Ştcfânescu-Goangâ, artist al         industriale din regiune, majori­
gospodăria colectivă Vlnţui de Jos, este      vară să-şi depăşească planul cu 161         semenea situaţii se găsesc îrt multe din   lăturare în viitor a acestor defecţiuni,     poporului; 20.15 Gîntece revoluţionare        tatea lor aducîndu-şl un aport          să lupte pe mial departe pen­
fruntaşă pe staţiune în ceea ce pri­          la sută. Pentru munca depusă de cînd                                                                                                din Guba; 20.30 Noapte bună Copii:            tot mai mare în paza contra             tru îndeplinirea misiunii încre­
veşte realizarea planului de hantri şi        se află la această staţiune şi pentru       unităţile O.G.L. Hunedoara. Astfel la                                  A. OARGA         „Legenda lacului Wielochowo", legen­          incendiilor a obiectivelor res­         dinţate lnţelegind ca munca lor
efectuarea unor lucrări de bună cali­         comportare exemplară, el a fost primit                                                                                              dă polonă; 20.40 Muzică de dans; 21.15        pective. Dintre acestea cităm           face parte integrantă din acti­
tate. In campania de vară această bri­        direct în rîndul membrilor de partid.       im porfanfâ realizări ale m uncitorilor                                                 Jurnalul satelor; 21.40 .„Viaţa nouă a        pe cele de la U.M.C. Zlatna, fa­        vitatea desfăşurată de poporul
gadă şi-a realizat planul în proporţie        (R. OSOlANU),                                                                                                                       satelor" — program de cîntece şi jo­          brica chimică Orăştie, Exploa­          nostru pentru apărarea cons­
de 122 la sută. (E. HAIDUCI).                                                                     fe ro v ia ri                                                                   curi populare romîneşti.                                                              trucţiei socialiste
                                                 o Membrii gospodăriei agricole co­                                                                                                                                                         PENTRU 24 ORE
   o Pentru creşterea veniturilor gos­        lective din satul Tuştea, raionul Haţeg,      Ceferiştii de pe raza de activitate a    narea vagoanelor la încărcare-dcscăf*           PROGRAMUL II: 13.25 Muzică de.                Vremea devine nestabilă cu cerul                 IOAN N. GEORGESCU.
podăriei, colectiviştii din satul Vîlcelele   au obţinut în cadrul întrecerii Orga­       R.C.M. Petroşani desfăşoară o însufle­     care a fost redusă cu 3 la sută ol>-         balet din opere; 15.00 Din folclorul          mai mult noros ziua. Se vor semnala
Rele, raionul Haţeg, îndată după ter­         nizate între gospodăriile de pe raza        ţită întrecere socialistă pentru a ob­     ţinîndu-se o economie de 11.843 ore-         popoarelor; 16.30 Solişti şi formaţii ar­     ploi slabe. Temperatura staţionară, va  potrivit din sectorul vest şi nord-vest.
minarea treierişului păloaselor au li­        comunei Berihelot cele mai bune re­         ţine realizări cît mai btmerin exploa­     vagon, iar în tranzit cu manevră cu          tistice de amatori; 19,18 Muzică de           fi cuprinsă ziua Între 24 şl 29 grade,       PENTRU URMĂTOARELE
vrat, în afară de cerealele contractate       zultate în ceea ce priveşte efectuarea      tarea feroviară. Avînd ca obiective        22 la sută, economisindu-sc 33.820 ore-      estradă; 19.30 Teatru la microfon                                                                         3 ZILE
cu statul, o însemnată cantitate de grîu      la timp şi de bună calitate a lucrărilor                                               vagon.                                       „Tania“ scenariu radiofonic după piesa
peste prevederile contractului. (0.           agricole. Pentru realizările înregistrate,  principale asigurarea încărcării tutu­                                                  Iui A. Arbtizov; 21.15 Jocuri populare                                                   Vreme schimbătoare cu cerul noros
ANTON).                                                                                                                                 La aceste realizări a contribuit per­     romîneşti; 21.45 Muzică de dans; 22,35
                                              această gospodărie a primit steagul         ror mărfurilor prezentate la transport     sonalul tuturor staţiilor şi în spe­          Gîntă Marino Marini; 23.10 Muzică
   ® Gospodăriile agricole colective din                                                                                                                                          de cameră.
satele Bunila, Florese, Alun şi Vadul         de fruntaşă pe comună. (A. L1VIU).          si reducerea staţionarii vagoanelor la     cial cel din staţiile Vulcan, Baniţa,
Dobrii, de pe raza oraşului regional                                                      încărcare-descărcare şi în tranzit cu
Hunedoara, au predat pînă acum la                o La gospodăria agricolă colectivă                                                  precum şi mecanicii de locomotivă de
I.G.I.L., în baza contractului încheiat,                                                  manevră, ei au încheiat luna august,
                                              din Orăştie au fost însiiozate peste 550
                                                                                                                                                                                                                                iar noaptea între 12 şi 18 grade. Vînt şi temperatura staţionară.
                                              tone furaje, din care 100 tone trifoi.
25.251 litri lapte de vacă şi 14.7911 li­ De asemenea s-au asigurat 160 tone cu depăşiri importante la toţi indi«- la depoul C.F.R. Petroşani.

tri lapte de oaie. (P. URDEA).                frunzare şi s-au însămînţat tt ha. cu cii. Astfel, planul de încărcări a fost                             I. CRÎSAN

© Mecanizatorul Octavian Crişan de secară furajeră. (I. STRICAI U).                       { depăşit cu peste 57.000 tone, staţio­                 ¦ corespondent                         14 SEPTEMBRIE 1962

                                                                                                                                                                                     D eva: Mongolii — cinem ato­               ;TRUSTUL REBIONAL OE COHSTROCŢI
                                                                                                                                                                                  graful „Patria“ ; Aventurile lui                                                                                                                      Lt
                                                                                                                                                                                  Kros — cinematograful „Grădi­
r ~ I a d u h u l m inerilor din                                                                                                                                                  na de vară“ ; HUNEDOARA: Pi­                  ~ HUNEDOARA-DEVA                                                                          5
                                                                                                                                                                                  raţii aerului — cinematograful                                    --------------------------— ---------------------------- 4
                                                                                                                                                                                  „Victoria“ ; Toată lumea rlde,
                                                                                                                                                                                                                                                    an u n ţă                                                             \

        Dacă vei face o călătorie pe pla­     care, eşalonat, după un program             audiţie muzicală preferată, un film        face faţă greutăţilor care se nasc, >        cîntă şi dansează — cinem ato­                     că înscrie candidaţi pentru ŞCOALA!
     iurile Gheţarului cu siguranţă pri­      stabilit îşi desfăfoară activitatea di­     vizionat, îfi are plăcerea sa. E o         prin aceea că numărul celor care K           graful „Stadion Corvinul“ ;                   |TEHNICA DE ARHITECTURĂ 'şi CON-!
     virea va remarca una din numeroa­        ferite cercuri. Biblioteca, înzestrată      destindere reconfortantă. Tinerii Dra­     vin la club e sporii, pe cînd sălile ei      SEBEŞ: Apartamentul — cine­                   i STRULŢJA ORAŞELOR din Bucureşti, \
     sele clădiri din această localitate      cu peste 11.000 de volume aranjate          gau Traian, Bratu Costică. Furdtti         rămîn aceleaşi. In acest caz anu- •()        matograful „Progresul“ ; Sentin­              \ în specialităţile : J
     minieră, care prin frumuseţea ei do­     cu multă grijă în rafturi, îfi aş­          Eugenia sînt cîţiva dintre nelipsiţii      mite activităţi au loc în alte loca- J       ţa — cinem atograful „M. Sa­
     mină peisajul din jur. De o cons-        teaptă zilnic cititorii. Sala de lec­       prieteni ai clubului. Clubul Pentru        luri. Pînă acum, în serile cînd nu r         doveanu“ ; PETROŞANI: Fru­                    ţ — tehnicieni construcţii >
()! trucţie simplă, cu o (imită frumoasă,     tură, destul de spaţioasă, în fiecare       ci e o a doua familie.                     era frig aveau loc activităţi şi pe i)l      moasa americană — cinem ato­                  i c i v i le şi i n d u s t r i a l e ;
ri clubul minerilor „Nicolae Bălcescu“                                                                                               terasa clubului, joile de tinerel sau ol     graful „Al. Sania“ ; Plăcerile o-
     din Ghclar te mlxmpiriă cu o al-         Fiecare sală de cultură, fiecare spaţiu dimcluburi                                     serile de dans. Acesta e un exemplu '()      raşului — cinem atograful „7                  â
     moşieră vie, prietenească.                               să fie folosite din plin!                                              care arată foarte limpede felul în a         N oiem brie“ ; ALBA IU L IA : 49
                                                                                                                                     care sînt folosite spaţiile clubului. jj-    de zile in Pacific — cinem ato­                    - tehnicieni construcţii
        Ordinea fi curăţenia, te încon-       zi este arhiplină. Se citesc atît cărţi,      Desigur că numai aceste aspecte                                                       graful „Victoria“ : Poveste nor­
(L joară, din toate părţile. De cum           cît fi ziare, reviste; se răsfoiesc al­     nu reflectă nici pe departe toată             Faptul că la clubul „N. Bălcescu“ 4       dică — cinem atograful „23 Au­                                    şi i n s t a l a ţ i i;
ri intri te surprinde atenţia cu care         bume, se fac audiţii muzicale. Clu­         activitatea clubului. Nici nu ne-am        din Ghelar î n . fiecare zi găseşti o ţ\]    gust“ : o r ă ş t ie : M-am sătu­
'A sînt îngrijite sălile acestui club. Pe     bul are un aparat de radio cu picup         propus să facem acest lucru. Să ve­        activitate bogată, se clatorcşte în ma-      rat de căsnicie — cinem atogra­               i dintre absolvenţii şcolilor medii de cui-!
«îj pereţii zugrăviţi în culoarea bron-       fi un magnetofon.                           dem cum e gospodării spaţiul cln-          re parte programului care este alcă- A       ful „V. Roaită” ; Experienţă p ri­
;j‘ zului, atirnă intr-o simetrie plăcută                                                 bului ? Fiecare încăpere, fiecare sală     tuit judicios, atractiv şi variat, lată      mejdioasă — cinematograful                    (tură generală cu diplomă de maturitate;
K diferite tablouri înrămate, înfăţişînd         Nici sala de şah nu-i mai prejos.        cît de mică, chiar fi fiecare colţi­       cîteva spicuiri din planul de acli-          „Flacăra“ ; Procesul m aim uţe­
(j) conducători de partid fi de stat,         Aici au loc pasionante dispute.             şor este întrebuinţat la maximum.          vitale al clubului, pe luna septem-          lor — cinematograful „Grădina                 j sau cu certificat de absolvire, în vîrstă {
"ij scriitori fi poeţi, precum fi opere                                                   Aceasta aste o problemă ce preo­           brie. Printre altele e trecută ţinerea 'A    de vară“ ; SIMERIA : Profesiu­
A de pictură decorativă fi grafică,              Clubul mai despune de o fru­             cupă la ora actuală conducerea clu­        unei recenzii asupra cărţii „Uşi des- A      nea doamnei Warren — cine­                    |de 17—25 ani.                                                                            ţ
;r fotomontaje redind scene din viaţa         moasă sală de spectacole, cu a-             bului şi a sindicalului. Pentru ca         chise“ de Rohan, seri literare pe Jt         m atograful „Ilie PintiUe“ ; HA­
t! minerilor, panouri cu fruntafi în          proape 300 de locuri, în care în            activitatea să se desfăşoare neslin-       tema operei lui Ion Creangă şi a lj!         ŢEG : Profesorul Mamlolc — ci­                | irsscrieriie se fac !pîr&a la 20 sep- !
                                              zilele de marţi, miercuri, joi fi           gherit. s-a întocmii un orar de func­      romanului „Venea o moară pe ol               nematograful „Popular“; BRAD:
      producţie, vitrine cu cărfi ele. In     sîmbătă ale fiecărei săptămîni ru­          ţionare a clubului în aşa fel încîl        Şirei“ de M Sadoveanu, o sea- 'u             Ultimul meu tango — cinem a­                  tembrie 1962, îivilre orele 7-15 la sediul)
¦A h o l: un impresionant fotomontaj,         lează filme iar în celelalte zile aici      să nu existe nici un timp nefolo­          ră numită „Dansul cărţilor“, un con- -K      tograful „St. roşie“ ; LONEA :
*(j care surprinde aspecte din timpul         se ţin consfătuiri, simpozioane pe          sit în activitatea clubului. De exem­      curs literar pe tema „Poeţii chită t         Cînd comedia era rege — ci­                   T.R.C.H., serviciul de cadre, birovfl deii                                                r
                                              diferite teme. De curînd a avut loc         plu : pînă în amiază, în unele zile,       partidul“ conferinţe pe teme tehui- ))!      nem atograful „Minerul“ ; TE-
      zborului celui de-al doilea cosmo­      aici un concurs „Cine ştie cîştigă“,        au loc repetiţii la fanfară, orchestră     ce. simpozioane etc. în afară de ac- ţjl     IU Ş: Vîntul s-a oprit în zori —              îrsvăfămînî din D e v a strada H orea!
      naut — G. S. Titov.                     organizai pe tema „Festivalurile            ele., iar după-mesele în aceleaşi săli     tivilatea cercurilor, cum ar fi cercul uj    cinem atograful „V. Roaită“ ;                 nr. 12—14.
                                                                                                                                     dramatic, corul, fanfara şi orchestra. A     ZLATNA: Cazul G leivitz —                                                                                                               i
         Viata clubului ifi are aspectele     mondiale ale tinerelului — tradiţie         repetă brigada artistică de agitaţie,                                                   cinematograful „M uncitorul“ ;
 ol sale nu lipsite de frumuseţe. In fie-     scumpă“.                                    corul etc.                                    Astfel fiecare spaţiu din club este t     ILIA : Am supraveţuit m orţii
                                                                                                                                     întrebuinţat în întregime, îneît acesta r):   mele — cinematograful „Gh.
      care zi, peste 200 tineri fi virslnici     Am văzut aici tineri plini de en­           Sini zile cînd cu anevoie se poale      a devenit un mijloc eficace de dezvol.-      Dofa“ : ftpOLDVL DE SU S:
                                               tuziasm. După ore de muncă o                                                          tare multilaterală a vizitatorilor săi.      Cinci cartuşe — cinemtaograful
 uj vin aici să-fi petreacă timpul liber,      carte citită, o partidă de făli. n
                                                                                                                                                                   GH. JURCA
 *U fiecare îndeletnicindu-se cu ceva, fie-

 ,, care cu pasiunea lui.

 jJ| Clubul are mai multe săli. i?i

                                                                                                                                                                                  „23 August“.
   29   30   31   32   33   34   35   36   37   38   39