Page 35 - 1962-09

Nr. 2400 DRUMUL SUOrAi.tSMl!! llî M ff *

^^^.^vj^jBtMasraaaaBarawamiaiSMsaaamaBMgBMaaBaaetaMawiBBBot^M

I ndemnul conştiinţei O rezervă imporfardă:

Ktţbnomisirea.

ţ De două zile nu mal p rt- ei doi au confecţionat pete- $ materialului Iemu®s
i ăideau cu lucrul. E drept cui din tablă groasă de 78— $

? că nici in restu l zilelor n -a - 80 m m . p e care l-au. su dat (

t veau vrem e de odihnă, dar in interioru l şi exteriorul <¦ Pentru traducerea în viaţă, a tre cele mai frumoase. Co­

* in aceste două zile lucrurile fundului oalei. sarcinilor trasate prin Directi­ lectivul condus de maistrul Ioan

parcă se încurcaseră. Cu oa­ Totul a decurs normal p in i ? vele celui de-al Ill-lea Congres Aloman a economisit 500 m.c.

i lele de turnare se stătea pe spre seară, Conducerea sec­ al P.M.R. cu privire Ia valorifi­ lemn rotund răşinoase la par­
f muche. Două erau in repa- ţiei le a-dusese oameni de carea superioară a masei lem­ chetul Prigoana, prin construi­

j raţie de clteva zile. schimb, de acasă le veniseră noase şi reducerea pierderilor rea unui canal de pămint în

^ — De mai perforează una, pachete cu mineare, iftim ie de exploatare, I. F. Sebeş a în­ locul canalului din lemn, adţi-
4 s-a zis cu evacuarea — il
) auzise zicind pe unul de la tnsă nici n-a vrut să audă a treprins anul acesta o serie de cînd totodată şi economii în

nici de una. nici de alta. ( acţiuni valoroase. valoare de 25.000 lei.

i cuptoare. — Noi n-avem nevoie de Prin introducerea In exploa­ De asemenea colectivul con­
sch im b: cine vrea să ne ? tări a noi mijloace de scoatere dus de maistrul Mihai Romo-
f Asta ar însemna alte clteva mecanizată a materialului lem­ şan, prin schimbarea unor so-
l sute de tone de oţel pierdut, schim be pe noi, să lucreze \ nos ca funiculare, linii dcco- Îuţii în procesul tehnologic al
f a socotit in sine Iftim ie, gin- vil, tractoare etc.. cum şi prin parchetului Gropata, folosind
t ăindu-se desigur şi la fum t- la calele celelalte. Cit despre ( construirea de noi drumuri auto unele instalaţii mai vechi, cu
f nerea In urm ă faţă de pian forestiere ca acelea de pe Valea mici reparaţii, a economisit 600
\ p— e care o avea o ţe lă rla* \4- /> 7 Pi/r» t n nouă/»1 /\a I f i mineare, mai e vreme... (J Dobra şi Valea Bistra, vechile m.c. lemn de lucru din răşi­
mijloace dle seos-r.propiat ca noase,
^ _____ ~ Spre seară au făcut insă o ţ şl de plutire liberă consuma­
a Combinatului. Ei, dur n-o scurtă pauză în care au ser- ^t toare de mult material lemnos, O acţiune Importantă în sco­
să se întîm ple aşa! Şi parcă 4V'.)itt ămrriahs&ări. NJJiiHcif ăuianiourll *nri-_ra» socnonos t sînt abandonate, duclnd astfel pul economisirii materialului
pentru a-şi argumenta cele ia economisirea dc importante lemnos a fost pornită pentru
glndite, a apucat aparatul o vorbă, deşi mâncau laolaltă. cantităţi de material lemnos şi curăţirea văilor şi demolarea
de sudură şi s-a afundat In- în special de răşinoase. construcţiilor vechi. In urma a-
tr-o oală, Flecare cu glnăuriie tul. i f - i cestei acţiuni s-au recuperat
Sectorul Oaşa, oare exploatea­ cantităţi' importante de m ate­
A doua zi, in hala de tu r­ tim ie l-a Văzut in hală, lin- j ză toate parchetele de răşinoase, riale lemnoase pentru producţie,
nare a oţelăriet era mare fier­ gă o oală In care curgea şu- " cu un volum de peste 120.000 cit şi pentru aprovizionarea
bere. Ceea ce doreau oţela- m.c. anual precum şi unele par­ G.A.C. cu materiale de cons­
rll să nu se întîm ple, s-a in- voiul incandescent de oţel, chete de foioase, a luat din trucţii. Astfel de materiale s-au
tim plat: d perforat încă o pe secretarul organizaţiei de timp măsuri în vedera reduce­ valorificat la G,A.C. Răhău. De
oală. c e -i drept, oţelul fusese rii la minimum a consumului asemenea din Valea Bistra s-au
sdlVat, dar evacuarea Viitoa­ partid. Şi-a am intit ăe ziua bUteţlnihă 1h bune condiţii de material lemnos in construc­ valorificat anul acesta 130 m.
relor şarje era dificilă. dgregUels, lăcătuşii losif Pre- ţiile de instalaţii de scos-apro- steri răşinoase (lemn despicat,
tn care comuniştii l-au pri­ Din acffvitafeâ Mfiefetiiltii cilp, IoAn Frenftm fi iudortil piăt. Spre exemplu, cu ciţiva provenit din curăţirea văii, din
Era pe aproape şi Iftim ie Ioan Nistor. de la lUînăloriă ani în urmă la acest sector se care 100 m. steri au fost li­
Gheorghe, şeful echipei de m it tn rindurile lor. veche a uzinei „Victoria“ Că­ consumau 15—20.000 m.c. lemn vraţi secţiei talaj de la U.I.L.
lăcătuşi. Fără să-l îndemne lări îşi aduc din plin contri­ rotund de răşinoase ceea ce în­ Sebeş ca lemn de lucru, iar res­
nimeni, s-a oferit singur: — ce angajam ent îţi iei ? C re s c rîn d u riie org an izaţiei U. T. M. buţia la ’rcallm eti sarcinilor semna un consum de circa 10— tul ca lemn de foc la „Combu­
de plan Ale secţiei. 12 Ia sută din masa lemnoasă stibilul“ Sebeş).
— Asta lăsaţi-o pe mina l-a întrebat atunci secretarul. exploatată. In anul 1961 con­
m eaI In cel m u lt 24 de ore Se impun sumul a fost redus cu 50 la sută Echipa de muncitori condusă
vă prom it că va fi gata... — Să fiu totdeauna acolo Organizaţia U.T.M. a şantie­ gătirea tinerilor Artgheî Tomes- măsuri... de Gheorghe Napău Dodiţa, sub
unde e mai mare nevoie ăe rului T.C.M.M.C. de la Coroieş- cu şi Floriea Şerban, utemistul
Şi oamenii l-au lăsat. îl ti esté biné Apreciată de Către Nicolae Dumitreseu de tînărul Anul acesta Colectivul secţiei tur­
cunoşteau ca pe unul care nu m ine... Comitetul orăşenesc U.T.M. Vul­ Gheorghe Mitrache eic. nătoria dc lingotiere de la uzina
face deosebire între vorbă şi „Victoria“ Călân a obţinut succese
Acum, cină îşi amintea ăe can pentru făptui că desfăşoară De pregătirea tînărului Didi- importante. In primele 7 luni plahul

ziua aceea, se găsea Intr-a­ In rînduriie tineretului o sus­ du Ţicău s-a ocupat cu multă

devăr acolo unde era mai ţinută tautncă politico-educati- sîrguinţă Nicolae Doilosic. De
mare nevoie de el. Vorba-i
vă, se proocupă de creşterea şi aceea, în adunarea generală a
devenise aşadar faptă. La organizaţiei U.T.M, care a avut
educarea tinerilor atrăgîndu-i
constatarea aceasta Iftim ie loc de ciuind, cu prilejul că­
pe cei mai buni In rînduriie or­
s-a bucurat. Şt parcă obo­ reia s-a discutat şi primirea tl-
ganizaţiei U.T.M,
seala i-a dispărut. Şi-a în­
dem nat tovarăşul:

faptă. O dovedise şi cu alte —¦ C ontinuăm ? S ă-i dăm Biroul organizaţiei U.T.M. ur­ nărtilui D. ŢlCâu în cadrul or­ de producţie S-a depăşit, s^a îmbu­ ceea ce reprezintă 3,5 la sută îndrumarea maistrului Ioan Stă-

prilejuri. zor că oţeiarii ne aşteaptă. măreşte îndeaproape activita­ ganizaţiei U.T.M., s-a remarcat nătăţit calitatea produselor turnate, din masa exploatată. nuş, au terminat demontarea
Şi-a luat ca ajutor pe Bur- Şi au continuat cu şi mai tea tinerilor, felul cum se pre­ faptul că el se prezintă bine au fost realizate economii. Bine ar In semestrul I al acestui an, unui mare opufit vechi din Valea
gătesc ei profesional şi politie, pregătit, cunoaşte îndatoririle şi fi fost ca şirul succeselor să fi con­ Bistrei care alimenta pînă în
ţ kos Cotoi „un meseriaş m ultă hotărîre, tfi seara d- li mobilizează la rezolvarea unor drepturile unul utemlst, sarci­ tinuat şi în luna august. In faţa co­ In urma .masurilor tehnico-or- anul acesta cu debit mărit de
de Mina in iţia “, după cum céea, nuaplea toată, plnă di­ sarcini ce stau în faţa organi­ nile ce-i revin în producţie etc. lectivului stăteau doar aceleaşi sar­ gănizatorice luate, consumul s-a apă plutirea liberă a buşteni­
mineaţa. Fără pic ăe zăbavă. cini; Acest lucru îiisă 3c pare că a redus la 0.4 m.c. faţă de în­ lor pe această vale. Pe această
» îl apreciază însăşi tftim îe — treaga masă lemnoasă exploa­

L şi după ce au îm brăcat cos- Se scurseseră 24 de ore de zaţiei de tineret. O metodă bună !Proeedlnd Sn acest fel organi­ fost uitat de maiştrii Adam Munteânu tată, fiind economisită cantita­ Vale se construieşte noul drum

i tum ele de azbest au început cină lucrau ei în hală. Erau este şi actíea că cei m ai buni zaţia U.T.M. a şantierului şi-a şi Gheorghe Andrea prin a căror „bu­ tea de 1.700 m,c. lemn de lu­ auto forestier pe o lungime de
năvoinţă“ au pictat în concediu ma^ cru din răşinoase. La parche­ Circa 20 km. Care va fi folo­
i lucrul. Condiţiile erau ne- obosiţi, dar nu părăseau lu­ uiemişti se ocupă de unul sau sporit neîncetat rînduriie. în joritatea şefilor d i echipe. tele de fag, de asemenea con­ sit în viitor pentru transportul
sumul de material a fost re­ materialului lemnos. Din demo­
l sims de grele. G înăiţi-vă că crul. Mai aveau puţin. In doi tineri neutemişti pentru a prezent ea cuprinde 150 de ti­ Lipsite de o îndrumare âtehtă şi de dus cu 40 la sută faţă de can­ larea opustului, a unui canal
coordonare permanentă a muncii, e- titatea planificată pentru con­ vechi de un kilometru, cum şl
» au început lucrul la puţină oală intraseră zidarii şamo- cunoaşte prevederile statutului neri care aduc un aport pre­ chipele acestea au lucrât mult sub sum, revenind 0.9 la sută pe din curăţirea acestei văl, a re­
( vreme după ce oţelul fterbln- tori. încă o jum ătate de oră U.T.M., linia politică a partidu­ ţios Ia realizarea sarcinilor de valoarea lor. Piesele lucrate au fost întreaga masă lemnoasă dată în zultat o cantitate de 500 m.c.
< te fusese evacuat din oală. şi gata. Oala putea prim i din lui nostru, îi atrag Ia diferite plan ale şantierului. de slabă calitate şi au contribuit în producţie. material Lesmnos.
J Lucrau deci la mare tem pe- nou oţelul incandescent. acţiuni patriotice. Aşa de pildă, mare parte la depăşirea rebutului ad­
( ratură. Pentru început tnsă utemistul Nicolae Nanti a pri­ N. ROVENŢA mis pe secţie cu 1,01 la sută. La Cum au fost obţinute aceste Mai sînt desigur şi alte re­
J ei şi-au fixat un barem: 5 Iftim ie şi tovarăşul său mit sarcina să se ocupe de pre- rtlembru al biroului Comitetului această situaţie s-a ajuns şi datorită succese? Toţi maiştrii de par­ zerve în sectorul nostru. Da­
Bu/rlcos au fo st la înălţim e. ^ faptului că unele echipe conduse de chete şi muncitorii au fost mo­ toria întregului colectiv este pu­
orăşenesc U.T.M. Vulcan muncitori cu experienţă îndelungată bilizaţi în cadrul întrecerii so­ nerea lor neîntîrziată în valoare
în turnatorie, ca Dumitru Bratu, Ni- cialiste cu obiective ca: econo­ pentru a contribui din plin la
minute. Adică fiecare lucra In loc de 3—4 zile, cit dura Tinerii colectivişti — participanţi activi colae Sînziana, Ioan Kopandi, Nico­ misirea materialelor lemnoase realizarea a cit mai multe eco­
J; in oală 5 m inute, du pă care o reparaţie ăe oală, el au fă ­ ia lucrările agricole lae Racoviceanu .şi alţii s-au abătut prin toate mijloacele, recupera­ nomii.
t ieşea şi da rînd celuilalt. cu t acest lucru in tr-o zl. ‘Au de Ia prescripţiile procesului tehnolo­ rea şi Stringerea materiale­
i Acolo, In oală, demolau că- înfruntat însă temperatura în această perioadă la gospo­ gropile de siloz şi au participat gic. Trebuie de asemenea arătat că lor părăsite şi reducerea pier­ CLEMENT BODEA
ridicată, oboseala... Şi a.u fă ­ ia ridicarea unor construcţii ale nici conducerea secţiei nu a efectuat derilor de exploatare. Re­
rămida încinsă ăe pe locul cut toate aceste#, din îndem ­ dăriile colective din comuna gospodăriei. un control permanent asupra activită­ zultatele obţinute sînt din­ tehnician silvic la sectorul dc exploa­
i unde avusese loc perforarea, nul co n ştiin ţei.,...... . Berthelot toate forţele colecti­ ţii maiştrilor în special la începutul
Ca să vină în ajutorul consi­ lunii cînd a fost înregistrat ccl mal tare Oaşa-Tău-Scbeş
putea face apoi cre- N. ANDRONACHE viştilor au fost mobilizate pen­ liilor de conducere ale G.A.C. mare procent dc rebut.
( ţuirea conică, in tre tim p tot tru buna reuşită a campaniei fiecare organizaţie U.T.M. şi-a
de vară. O mare contribuţie la luat angajamente concrete ’ în Situaţia creată în luna august a
Cu confributla ufemîşfilcsir muncile agricole ce se desfă­ determinat biroul organizaţiei de bază Succese aie ceferiştilor
ceea ce priveşte asigurarea ba­ şi conducerea administrativă a Secţiei
şoară In această perioadă o aduc să ia unele măsuri. In lunile care ati Şi ceferiştii reviziei dc va­ sută făclnid să crească in ace­
şi tinerii colectivişti. Din iniţia­ zei furajere pentru acest an. mai rămas pînă la sfîrşitul anului, goane coordonatoare Simeria- laşi timp ou mult productivita­
tiva comitetului comunal U.T.M. conducerea secţiei Va urmări respec­ triaj In care sînt cuprinse şi tea muncii. Fruntaşi la obţine­
Berthelot, toţi tinerii au fost Aşa de pildă, tinerii din comuna reviziile Simeria-eălători, Peş-
tarea graficului concediilor, ridicarea tiş, Alba Iulia, Subcetate şi Că- rea acestor succese au fost Ma­
în scopul de a asigura o fu­ mitetul comunal U.T.M. în ziua mobilizaţi în timpul lor liber Berthelot s-au angajat să co­ la.n-Băi, au obţinut rezultate
rajare cît mai bună a animale­ de 8 septembrie, spre exemplu, la diferite munci patriotice. Ast­ sească 33 ha. fîneţe naturale şl nivelului profesional al ajutorilor şe-, frumoase în întrecerea socia­ tei Mihai, Iaoab Rangheţ, Vio­
lor, colectiviştii din satul Geoa- peste 30 de tineri au efectuat a- fel, tinerii au muncit cu mult să însitozeze trei vagoane de listă. In luna august de pildă ei
gîu, raionul Orăştie, vor însiloza proape SOO ore de muncă patrio­ elan la treieratul păioaseîor. porumb, angajament care a şi filor de echipe, asigurarea tuturor e- au realizat planul producţiei rel Chiciu, Petru Stoicev şi Ni­
anul acesta Însemnate cantităţi Asemenea activităţi s-au desfă­ început să prindă viaţă. globale în proporţie de 109 Ia
de nutreţuri. în prezent acţiu­ tică la Insilozarea a 10 tone po­ chipclor cu necesarul de scule şi ma­ colae Popa IL
nea se desfăşoară din plin. La rumb. In această muncă s-au şurat şî în satele Fărcădin Şl Pînă în prezent tinerii din or­
urgentarea însilozării furajelor evidenţiat utomiştii Viorica Ho- Găuricea unde tinerii colectivişti ganizaţiile comunei Berthelot au teriale corespunzătoare. Organizaţia de EMIL QREŢU
o contribuţie însemnată şi-o morodean, Elena Trif, Lucia Ti­ prestat aproape 1.300 ore de corespondent
aduc şi tinerii din gospodărie mar, Ioan Albii, Ioan Dudaş şi au cosit fîn şi trifoi de pe o muncă patriotică evidenţiîndu-se partid va trebui să exercite un con­
mobilizaţi de către organizaţia suprafaţă de 5 hectare. în satele în special brigăzile de muncă
alţii. patriotică conduse de utemîştii trol permanent asupra conducerii ad­
de bază din gospodărie şl co­ Tuştea şl Boita toţi tinerii din
E. PAMFIL
corespondent gospodăria colectivă au curăţat

Ionel Vaslu, Vaier Păleau, Mi- SPORT
nuţi Răzvan, Marla Ciulai, Vej
Utilaje reparate după dorinţa minerilor nera Chitescu şi alţii. ministrative a secţiei, să analizeze Campionatul individual la popice
mai des situaţia îndeplinirii planului
Este bine cunoscută Impor­ Ţlnînd seama de diversitatea pre îndeplinirea planului 'de ALEXANDRU MAGUREANU de producţie şi a calităţii producţiei. • Pe arena de popice a colec­ Iulia) 831 p.d. ; 3. Zoltan Albii
tanţa pe care o au utilajele In utilajului minier ce intră în producţie. In perioada 1 ianua­ corespondent tivului sportiv Ardeleana din (Stăruinţa Petroşani) 824 p.d.,
exploatarea minieră. Buna lor reparaţie, conducerea secţiei re­ rie — 31 august planul de pro­ V. TĂTĂRUŞ Alba Iulia a avut loc duminică F em inin: Margareta Martori
funcţionare asigură in mare paraţii mecanice a alcătuit bri­ ducţie al secţiei a fost realizat corespondent etapa regională a campionatu­ (U.M. Cugir) 351 p.d. ; 2. Vale-
măsură îndeplinirea ritmică a găzi specializate pentru repara­ numai In proporţie de 77,5 Ia lui individual de popice pe anul ria Pacepa (Ardeleana Alba Iu­
planului de producţie, reduce rea anumitor tipuri de utilaje, sută. Slaba organizare a mun­ Lucrarea a fost executată înainte de termen 1962, la masculin şi feminin. lia) ; 3. Maria Ciorogaru (Aurul
efortul fizic al minerilor şi spo­ în felul acesta se asigură o cii, lipsa aprovizionării din timp La această competiţie au parti­ Brad).
reşte mult productivitatea mun­ creştere calitativă a reparaţiilor cu piese şi materia primă ne­ Desfăşurînd o muncă rodnică fectuarea acestor lucrări şi-an cipat campionii raioanelor şi
cii. In această privinţă Uzina şi o adîncire a specializării mun­ cesară procesului de producţie muncitorii din cadrul depoului adus-o muncitorii din echipele oraşelor regionale. întrecerile ® Tot la Alba Iulia s-a desfă­
de reparat utilaj minier din Pe­ citorilor. Calitatea reparaţiilor sînt cîteva din cauzele rămîne- G.F.R. şi districtului nr. 2 din s-au desfăşurat la probele de 200 şurat faza interregională a Voin-
troşani poate da un ajutor pre­ este asigurată prin controlul Teiuş au reuşit să execute cu de lăcătuşi conduse de tov. lovituri mixte la masculin şi ţiadel la popice, rezervată echi­
ţios minerilor din bazinul făcut de maiştrii şi inginerii rii în urmă. două zile înainte de termen lu­ Virgil Trifu şi Nicolae Verdeş, 100 lovituri mixte la feminin. pelor feminine, în care s-au în-
carbonifer al Văii Jiului. Să secţiei pe faze de lucru şi opera­ crările de reparaţie a plăci! în- cît şi fierarul losif Polk3 şi zi­ In urma rezultatelor obţinute tîlnit echipele Voinţa Constanţa
vedem în ce măsură colecti­ ţiuni. La acest control se mai O altă cauză şl nu lipsită de vîrtitoare din cadrul depoului darul Petru Bîrlog. iată primii trei clasaţi. şi Voinţa Alba Iulia. Partida s-a
vele de mineri au primit acest adaugă şl cel efectuat de con­ importanţă constă în aceea că de locomotive. încheiat cu victoria echipei din
trolul tehnic de calitate al uzi­ exploatările miniere au pricinuit VASILE STREMŢSN M asculin: 1. Aurel Sasu (Ar­ Constanţa la scorul de 2.176—
ajutor. mari greutăţi secţiei de repara­ O deosebită contribuţie Ia e- corespondent deleana Alba Iulia) 848 p .d .; 2. 1.721 p.d. Jocul s-a disputat pe
ţii prin netrimiterea la timp în Aurel Dărămuş (Ardeleana Alba arena Ardeleana din localitate.

Preocupat îndeaproape de con­ nei. reparaţie a utilajului planificat. Atenfie cuvenită cererilo r oam enilor muncii
tinua îmbunătăţire a calităţii De exemplu E. M. Lupeni nu a
reparaţiilor, colectivul de mun­ Se ştie că există o mare legă­ trimis în reparaţie nici pînă în Sub îndrumarea permanentă levat preocuparea membrilor fie întocmite numai de către şe­ zolve cu operativitate reclama­
citori, tehnicieni şi Ingineri de tură între gradul de cunoştin­ prezent o locomotivă electrică a organelor şi organizaţiilor do comitetului executiv faţă de a- ţiile şi sesizările ce le reveneau.
la U.R.U.M. Petroşani a obţinut ţe, calificarea muncitorilor şi ca­ ce era planificată pe luna iulie. partid, sfaturile populare dove­ ceastă problemă. S-a scos în evi. fii de secţii şi secretarii sfatu­
anul acesta succese de seamă. litatea muncii lor. Trebuie evi­ Aceasta, pînă cînd U.R.U.M. Pe­ desc tot mai multă preocupare denţă faptul că lucrîndu-se cu rilor populare comunale. Şe­ Se mal găsesc însă tovarăşi In
Atît reparaţiile capitale cît şi denţiat faptul că secţiei de re­ troşani nu le trimite înapoi cea­ pentru rezolvarea problemelor simţ de răspundere în rezolva­ fii de secţii precum şl secretarii cadrul sfatului popular raional
cele curente executate la un paraţii nu i-a scăpat din vedere laltă locomotivă aflată în repa­ rea reclamaţiilor şi sesizărilor, sfaturilor populare comunale care neacordînd suficientă im­
mare număr de utilaje, au răs­ nici acest lucru. La cursurile raţie. Motivul nu este deloc în­ ridicate de oamenii muncii. Pe oamenii muncii se adresează cu să-şi întocmească evidenţe no­ portanţă acestei probleme fac ca
puns exigenţei beneficiarilor. de ridicare a calificării care temeiat. Locomotiva ce se află această linie au fost elaborate tot mai multă încredere sfaturi­ minale a scrisorilor date spre rezolvarea unor reclamaţii şi se­
La obţinerea acestor succese au au funcţionat în uzină au par­ în reparaţie, la rîndul el, a in­ şi o serie de hotărlri ce regie, lor populare, prin aceasta cre- rezolvare în vederea asigurării sizări să nu se efectueze în ter­
contribuit condiţiile bune de ticipat toţi muncitorii secţiei. trat cu două luni întîrziere. Nici îndu-se posibilitatea de a se re­ rezolvării lor în termen. Secţiu­ menul legal, provocînd nemulţu­
E. M. Petrila nu respectă trimi­ mentează modul în care trebuie zolva cu succes o serie de pro­ nile financiară, valorificări şi mirea oamenilor muncii. Aceas­
muncă şl Înzestrarea cu maşini Grija muncitorilor pentru con­ terea la timp a utilajelor pen­ să fie rezolvate reclamaţille şi bleme pe care oamenii le sesi­ oficiul de prevederi sociale să ta a dus la situaţia că în pre­
unelte corespunzătoare procesu­ tinua îmbunătăţire a calităţii tru a fi reparate conform pla­ sesizările oamenilor muncii. zează. Nu s-a trecut cu vederea informeze separat comitetul exe­
lui de producţie. Prin renova­ reparaţiilor se reflectă şi în ino­ nificării. De pildă, pompele cen­ nici faptul că faţă de bunele re­ cutiv în fiecare lună despre si­ zent un număr de 14 reclamaţii
rea şi modernizarea halei prin­ vaţiile şi raţionalizările multora trifugale de 3.000 litri pe mi­ Acordînd atenţia cuvenită a- zultate obţinute se mai găsesc tuaţia rezolvării cererilor şi con­ şi sesizări să fie rezolvate cu
cipale de reparaţii mecanice, dintre ei. Bunăoară, muncitorii nut au sosit cu circa o lună in- cestei probleme comitetul execu­ unele secţii ale sfatului popular testaţiilor primite. întîrzieri între 20-30 zile faţă de
Nicolae Laurenţiu şi Mateiaş tîrziere. tiv al Sfatului popular raional raional precum şi unele sfaturi termenul legal. La aceasta au
suprafaţa de producţie a cres­ Frederic I s-au ocupat de uşu­ Alba a urmărit prin organele Decizia comitetului executiv contribuit consiliul agricol ra­
cut de la 280 m.p. la 1.280 m.p. rarea pornirii locomotivelor Nerespectarea planificării du­ sale aplicarea cu stricteţe a populare comunale, care nu se a fost transmisă secţiilor şi sfa­
Noua hală dată în folosinţă la Diesel. Ei au adoptat sistemul ce pe de o parte la suprasolici­ notărîrilor. Astfel, Ia biroul spe străduiesc în suficientă măsură turilor populare comunale cu ional (vice-preşedlnte ing. Matei
1 iulie a.c.. avînd încălzire cen­ motor pneumatic rotativ cu pis­ tarea utilajelor menţinute încă cial care se ocupă cu primirea să rezolve operativ reclamaţiile obligativitatea ca acestea să co­ Suciu), serviciul de sîstematiza-
trală şi o iluminare perfectă toane libere în locul spiromoto- în funcţionare şi în consecinţă reclamaţiilor şl sesizărilor oa­ şi sesizările care le revin. In munice pînă la data de 25 iunie are (ing. Dumitru Cormos) şi
asigură muncitorilor condiţii op­ rului folosit la pornire pînă la degradarea lor. Iar pe de menilor muncii (şef de birou vederea îmbunătăţirii acestei a.c. măsurile luate. îmbucurător secţiunea comercială (şef Nico­
tim e de muncă tot timpul a- altă parte creează un gol de pro­ Maria Dreve), au fost înregis­ activităţi, s-a dat o decizie care este faptul că rezolvarea s-a fă ­ lae Meteşan).
nului. acum. Eficienţa inovaţiei constă ducţie secţiei de reparaţii me­ trate pînă la data de 5 septem­ cut în termenul legal în marea
în aceea că simplifică sistemul canice, care nu-şi poate folosi brie a.c., un număr de 263 de să ducă la Îmbunătăţirea mun­ majoritate a cazurilor. Privind Rezultatele bune obţinute pînă
Cu asemenea posibilităţi s-au de pornire, măreşte rezistenţa astfel integral forţele de pro­ reclamaţii şi sesizări. Consul- cii în direcţia rezolvării în ter­ In prezent de comitetul execu­
rezolvat multe probleme. Pînă şi reduce consumul de aer com­ ducţie. tînd registrul de evidenţă al men a reclamaţiilor şi sesiză­ cu mult sim ţ de răspundere a- tiv al sfatului popular raional
nu de mult repararea locomoti­ acestora, reiese că s-a muncit rilor. In decizie se prevede că ceastă problemă, unele secţii ale Alba dovedesc că acolo unde se
velor electrice cu troleu, de 200 primat. Experienţele făcute au Pentru activitatea de viitor se secţiunea secretariat-admînis- sfatului popular raional au adus munceşte cu perseverenţă sarci­
impune ca toate exploatările cu grijă, reclamaţiile şi sesiză­ trativă a sfatului popular raio­ o contribuţie deosebită la rezol­
cai putere, era o problemă greu dat rezultate foarte bune. miniere din Valea Jiului să tri­ rile fiind înregistrate la timp, nal să informeze lunar comite­ varea cu competenţă şi în ter­ nile se înfăptuiesc cu succes.
tul executiv despre situaţia re­ men a reclamaţiilor şi sesizări­ Este necesar insă ca în conti­
de realizat. In prezent prin ex­ Calitatea bună a reparaţiilor mită utilajele la reparaţii con­ repartizate secţiilor în funcţie zolvării reclamaţiilor şi sesiză­ lor repartizate. Astfel oficiul de nuare comitetul executiv să în­
de probleme, urmărindu-se re­ rilor pe probleme, termene, sec­ prevederi sociale (şef Aurel Ar­
tinderea colaborării cu uzinele executate au atras laudele mun­ form planificării. Uzina de re­ zolvarea lor în termen. ţiuni şi sfaturi populare comu­ delean)) oficiul juridic (şef Cor­ drume şi să tragă la răspun­
nel Stanciu), au. tratat în per. dere secţiunile pentru a se evi­
„23 August“ se asigură şl re­ citorilor de la exploatările mi­ parat utilaj minier din Petro­ Comitetul executiv a analizat nale. Pentru ca să se asigure manenţă cu multă seriozitate ta pe viitor întîrzierile în rezol­
situaţia rezolvării reclamaţiilor această sarcină reuşind să re­ varea cererilor oamenilor mun­
paraţia acestui tip de locomoti­ niere Petrila, Lupeni, Aninoasa şani la rîndul ei va trebui să-şi şi sesizărilor la data de 21 mai calitatea referatelor, acestea să cii.
şi altele. a.c. In urma referatului pre­
ve. Boghiurile sînt confecţionate intensifice eforturile în vederea U . RUGINESCU,
Dacă sub raport calitativ re­ zentat, discuţiile purtate au re­
şl montate de uzina cooperatoa­ realizării integrale a sarcinilor
zultatele activităţii secţiei repa­
re iar caroseria şi instalaţia de plan ce-i revin.
raţii mecanice de la U.R.U.M.
electrică sînt livrate de uzinele T. SEBASTIAN
„23 August“. Petroşani sînt mulţumitoare, nu

acelaşi lucru se poate spune des.