Page 36 - 1962-09
P. 36
pag. 4 DRUMUL 'SOCVALI RMULUI Nr. 2400
»•.«arîttrasa iAtazsqM&cagxa.?g^^ «
IILTIMELE 3TIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE Ş T I R I ULTIMELE Ş T IR I „Uniunea Sovietică ne-a întrecut deja
in construirea liniilor de Înaltă tensiune“
— C o n fe rin ţa Ue presa a lui S. U dall —
WASHINGTON 12 (Agerpres). - in construirea liniilor de înaltă, ten
Corespondentul agenţiei TASS, M. Sa- siune".
gnteiian, transmite : Corespondenţii !-au pus tuf S. Udall
„Vizita noastră a fost foarte utilă. o serie de întrebări referitoare In im
Am văzut tot ce am dorit şi am pri presiile sale generale despre Tara so
Declaraţia iJigeusţiei T4SS încheierea lucrărilor Şedinţa Comitetului O.N.U. pentru folosirea mit răspunsuri Ia toate întrebările. In vietică. S. Udall a spus că cel mai
urma vizitei mî-am format o idee mult mult l-a impresionat primirea priete
Simpozionului internaţional spaţiului cosmic în scopuri paşnice mai precisă despre modul de funcţio nească făcută delegaţiei pretutindeni în
p r i m i t ă e u u r i a ş ă bucurie nare a sistemului sovietic, despre via Uniunea Sovietică.
în Cuba de ia Moscova — Cuvântarea reprezen ta n tu lu i R. P . R om în e — ţa şi munca oamenilor sovietici“, a
declarat în cadrul unei conferinţe de S. Udall a declarai de asemenea că
I-IAVANA 12 (Agerpres). - TASS sub un titlu mare. La întreprinde MOSCOVA 12 Corespondentul Ager- NBW YORK 12 (Agerpres). - subcomitetul juridic nu a ajuns însă la presă, Stewart Udall, ministrul aface a fost foarte surprins de amploarea
transmite : rile şi în instituţiile din Havana au pres transmite! nici un acord concret. rilor interne al S.U.A. El a condus uriaşă a construcţiei de locuinţe din
avut loc mari mitinguri, s-a organizat Luînd cuvîntul în şedinţa din 11 sep delegaţia de energeticieni americani Uniunea Sovietică. Am vizitat, printre
Declaraţia agenţiei TASS în care citirea în colectiv a declaraţiei agen La 12 septembrie şi-a încheiat lu tembrie a (Somitotuiui O.N.U. pentru Referindu-se Ia propunerea delega care s-a înapoiat zilele acestea din- altele, Siberia, pe care o consideram
sînt demascate planurile agresive ale ţiei TASS. crările Simpozionul internaţional con folosirea spaţiului cosmic în scopuri ţiei sovietice prezentată acestui subco tr-o călătorie prin Uniunea Sovietică. pînă atunci ca o regiune foarte neplă
imperialismului american faţă de Re sacrat problemelor învăţămîntului teh paşnice, reprezentantul R.P. Romîne, mitet ca statele să adopte o declara cută, a spus el. Geea ce fac acum
publica Cuba şi care conţine un aver „Uniunea Sovietică a reafirmat din nic superior şi umanistic care a avut Ai Haşcganu, a arătat că în perioada ţie care să cuprindă principiile ce tre S. Udall, a vorbit în termeni elo- acolo ruşii, aceşti oameni toarte ener
tisment serios dat duşmanilor păcii şi nou că ea apără cauza păcii, a de loc la Moscova. care s-a scurs de Ia ultima sesiune a buie să le guverneze activitatea în cer gioşi despre actualul nivel de dezvol gici şi perseverenţi, merită admiraţie.
securităţii, a stimit în Cuba o uria clarat Giraldo Mazola, directorul In Comitetului, s-au înregistrat noi succe cetarea şi folosirea spaţiului cosmic, tare a energeticei sovietice şi, în spe La Bratsk, de pildă, am văzut nenu
şă bucurie şi un sentiment de caldă stitutului naţional cuban pentru prie In secţia pentru învăţămîntul ştiin se în cucerirea spaţiului de către om, vorbitorul a arătat că după părerea cia!, despre amploarea construcţiilor mărate case noi, frumoase şi bine con.-
recunoştinţă faţă de Uniunea Sovie tenia popoarelor lumii, în cadrul unei ţific şi tehnologic, şeful delegaţiei printre care cel mai important a fost delegaţiei R.P. Romîne, meritul deose de hidrocentrale în U.R.S.S. „Ruşii slruite care nu sînt mai rele decît alo
tică. adunări a lucrătorilor institutului. De R.P.R., prof. Ştefan Bălan, a prezen desfăşoară o activitate foarte impre noastre.
claraţia agenţiei TASS în care gu tat un raport despre „perfecţionarea lansarea de către U.R.S.S. a celor două bit al proiectului sovietic consistă în sionantă în acest domeniu —¦ a spus
La 11 septembrie toate posturile de vernul sovietic condamnă provocările cadrelor ştiinţifice, a inginerilor şi a ci. Am fost uimit de planurile lor de Răspunzând la o întrebare despre îm
radio din Havani au transmis în re imperialismului american împotriva cadrelor didactice“. nave cosmice sâtelit: „Vostok-3“ şi faptul că el con{ine prevederi care ga dezvoltare ă resurselor energetice. Sâ tîlnirea sa cu N. S. Hruşciov, S.
petate rînduri textul declaraţiei. Zia Cubei, este un document de o im „Vostok-4“. luăm de pildă, hidrocentrala de ia Udall a spus că a avut „un schimb
rul de scară „Diario de la Tarde“ a In aceeaşi secţie a luat cuvîntul rantează apărarea intereselor legitime Bratsk, cea mai mare din lume. Tur de păreri foarte interesant cu şeful gu
publicat declaraţia în prima pagină portanţă excepţională“. prof. Corncliu Penescu, prorector al Analizînd lucrările subcomitetului vernului sovietic“. „Americanii, a spus
Institutului politehnic din Bucureşti, ale fiecărui stat în parte, ca şi ale co
referindu-se la planurile şi programe ştiinţific şi tehnic — a spus Al. Haşe-
le din învăţămîntul superior şi teh munităţii internaţionale în ansamblul
nic, şi îndeosebi, la problemele pre ganu — delegaţia romînă împărtăşeşte
dării fizicii. ei, împotriva oricărei folosiri abuzive
aprecierea generală pozitivă pe care
a spaţiului extra-atmosferic.
F. C astro: Hl©sís°Sfi OU S - a In cealaltă secţie a simpozionului — alte delegaţii au exprimat-o cu privire (n continuare, reprezentantul R. P. binele construite de ruşi special pen S. Udali, cunosc deja personalitatea
Educaţia prin ştiinţele sociale şi istori la activitatea acestui comitet. Romîne a sp u s: O indicaţie cu privi tru această centrală sînt do tţouă ori lui Hruşciov. Eu aş vrea sâ remarc
n ă sc u t u lei nici laş ce — a prezentat un raport acad. re la consecinţele posibile ale unui act mai mari decît turbinele noastre. vioiciunea şi omenia lui precum şi
prof. Andrei Oţetea cu privire la „Le Dacă în domeniul ştiinţific şi teh arbitrar al unui stat în spaţiul cosmic Uniunea Sovietică ne-a întrecut deja simţul umorului de care dă dovadă“.
HAVANA 12 (Agerpres). - de faţă în S.U.A. El a criticat cu as gătura dintre învăţămîntul teoretic şi nic s-au înregistrat anumite rezultate o oferă experienţele nucleare ia mare
Agenţia Prensa Latina anunţă că prime lipsa de răspundere a politicie învăţămîntul practic*. pozitive, în cursul primei sale sesiuni
Fidel Gastro, primul ministru al Cubei nilor americani care se joacă cu focul. De asemenea, în cadrul simpozio înălţime efectuate de Statele Unite care Congresul partidului Uniunea
„Ei vorbesc ca şi cum ar fi stăpinii nului a mai luat cuvîntul Virgil Sop- au ignorat protestele a numeroase gu Sudaneză
revoluţionare, a reafirmat hotărîrea întregii lumi, a declarat Gastro. Nu tereanu, lector universitar, care s-a Fotografie „născută*' în verne, a numeroşi savanţi din toate
înţelegem un asemenea limbaj“. Dacă referit Ia predarea ştiinţelor sociale şi ţările, inclusiv din S.U.A. Astăzi Sta
guvernului şi poporului Gubei de a-şj ei cer să nu luăm măsurile necesar« a limbilor străine în învăţămîntul su stare de imponderabilitate tele Unite se văd nevoite să recunoască
pentru apărarea noastră, cer imposi perior. că temerile cu privire la consecinţele
apăra drepturile suverane în faţa pri bilul, deoarece poporul nostru nu s-a MOSCOVA 12 (Agerpres). TASS dăunătoare ale experienţelor nucleare
născut nici rob, nici laş, a subliniat Rapoartele şi intervenţiile repre transmite: la mare înălţime au fost întemeiate.
mejdiei de agresiune din partea Sta primul ministru. zentanţilor R. P. Romîne au trezit un
viu interes în rîndul participanţilor la Pilotul cosmonaut Pavel Popo- Ne exprimăm speranţa — a spus în
telor Unite. simpozion. vici a efectuat in timpul zboru încheiere vorbitorul — că în poziţia BAMAKO 12 (Agerpres). — TASS mii, fără nici un fel dc excepţie. Pro
lui o experienţă cu aparatul de comitetului va interveni în cele din transmite : blemele fundamentale ale Africii, a
.Poporul nostru, a declarat Gastro, filmat „Konvas“. Intorcind apara urmă o schimbare în favoarea poziţiei declarat cl, sînt lupta împotriva co
tul cu obiectivul spre el. l-a de înţelepte a majorităţii şi printr-un acord In raportul de activitate al Birou lonialismului şi lupta pentru pace.
are nevoie de pace. Şi dacă noi chel clanşat fi l-a împins uşor spre un unanim, comitetul nostru va putea trece lui Politic Naţional al partidului U-
colţ îndepărtat. „Konvas“ a înce cît mai repede posibil Ia examinarea niunea Sudaneză prezentat în şedin Diarra a subliniat în continuare că
tuim suine uriaşe pentru învăţămînt, put să plutească lin prin cabina principiilor fundamentale ale dreptului ţa din 10 septembrie a Congresului al unitatea africană constituie una din
navei fără să-l scape din obiec spaţiului cosmic şi va putea supune Vl-lea al Uniunii Sudaneze, Idrissa condiţiile necesare ale dezvoltării eco
pentru ocrotirea sănătăţii, pentru dez tiv pe cosmonaut. Adunării Generale O.N.U. concluziile Diarra, secretar politic al partidului, nomice şi ale industrializării Africii.;
sale. a spus:
voltarea economiei, trebuie de aseme Lt. colonel Popovici a relatat Ţara noastră sprijină cu hotărîre
despre aceasta la o întîlnire pe „Ne-am pus sarcina 'de a trece 'de lupta popoarelor pentru eliberare, îm
nea să cheltuim mijloace importante care a avut-o cu colectivul redac la stadiul colonial la stadiul socia potriva asupritorilor colonialişti. Re
ţiei ziarului „Ixvestia“ fi la care list ocolind stadiul capitalist dc dez publica Mali se va pronunţa îm
pentru apărarea securităţii noastre. în a participat fi Andrian Nikolaev. voltare“. potriva oricărui amestec în treburile
scopul apărării", , PE SCURT © SCURT Ziarul „Izvestia" a publicat la. Referindu-se la politica externă a. interne ale statelor şi se alătură efor
II septembrie această fotografie a partidului, Diarra a subliniat că Re
Ţara noastră, a subliniat primul mi cărei „naştere" se datoreşte im publica Mali se pronunţă pentru sta turilor tuturor acelora care luptă pen
ponderabilităţii. In fotografie se bilirea de relaţii cu toate ţările lu
nistru, luînd cuvîntul la al treilea GAGRA. — Nikita Sergheevic) Hruş- Sianuk a declarat la II septembrie în văd clar faţa cosmonautului şi tru pace şi dezarmare.
ciov l-a primit fa 12 septembrie pe cadrul unei conferinţe dc presă că dacă stiloul care planează în aer. ¦ţÂ<3< :
Congres naţional al consiliilor muni Ahtncd EI Sukeiry, ministru de stat, Vietnamul de sud va săvîrşi încă o
reprezentantul permanent al O.N.U. al dată un act dc agresiune împotriva
cipale de învăţămînt, a luat şi ia toa Arabiei Saudite, cu care a avut o con Gambodgiei, va rupe relaţiile diplo
vorbire călduroasă şi prietenească. matice cu agresorii.
te măsurile necesare în cadrul drep
ROMA. — Camera deputaţilor dio NEW YORK. — Agenţia Associa
tului internaţional şi al prerogativelor Italia s-a pronunţat pentru naţionali ted Press relatează că Garlos Bar-
zarea industriei elcctroenergetlce din bosa de Garvalho, care a îndeplinit
sale de naţiune suverană, pentru a-şi ţară. Toate centralele electrice, cu ex funcţia de consul al Portugaliei în ora
cepţia celor care aparţin deja autori
asigura securitatea faţă de primejdia tăţilor municipale, vor fi controlate de şul Boston, a demisionat din postul
Departamentul de Stat pentru energia
unei agresiuni imperialiste. electrică. său şi a anunţat că refuză să se îna
Fidel Gastro a de'mascat campania DJAKARTA. — Tribunalul militar poieze în ţară, în semn de protest faţă
anticubană care se duce în momentul
de politica dusă de guvernul Salazar.
Metalnrgiştii din Milano
Sn grevă
MILANO 12 (Agerpres). — din Djakarta a anunţat la Î2 septem
Peste 500.000 metalurgişti din Mi brie că au fost executaţi şase partici Azi se deschide la Moscova Circa 1.500 de de
lano au declarat miercuri o grevă de panţi ia încercarea de asasinare a pre legate ale munci
24 de ore. Această grevă precede gre şedintelui Sukarno din 14 mai a.c. A Adunarea Generală a Federaţiei mondiale toarelor sezoniere
va de 7 ore a metalurgiştilor din în fost executat printre alţii, Kartosii.virjo, a oamenilor de ştiinţă din Japonia au or
treaga Italic care începe joi dimi căpetenia mişcării rebele Darul Islam ganizat un miting
neaţa şi la care vor participa peste din Java de vest. MOSCOVA 12 (Agerpres). — tare şi Ie urăm succes în lupta nobi la Tokio spre a
un milion de metalurgişti din între Folosirea ştiinţei în scopuri paşnice, lă pentru un viitor mai fericit al în protesta împotriva
prinderile particulare. Greviştii cer li 1STANBUL. — La Istanbul s-a lupta pentru o lume asupra căreia să tregii omeniri“. legiuirilor reacţiona
bertatea completă de acţiune a sin deschis sesiunea Consiliului Executiv nu planeze primejdia războiului —
dicatelor, desfiinţarea regimului prefe a! O.N.U. pentru problemele îiivăţâinîn- iată problemele principale oare frătnîn- In timpurile noastre, oamenilor de re ale guvernului
renţial din întreprinderi, încetarea ac tuiul, ştiinţei şi culturii (U.N.E.S.G.O.). tă pe oamenii de ştiinţă adunaţi la ştiinţă le revine o răspundere mai mare japonez privind pro
ţiunilor arbitrare ale patronilor. La La lucrările sesiunii participă membri Moscova pentru a participa la cea pentru destinele păcii decît membrilor blemele muncii.
această grevă au aderat toate uniu ai Consiliului Executiv şi locţiitorii lor de-a 6-a Adunare Generală a Federa de rînd ai societăţii: omul de ştiinţă
nile sindicale de cele mai diferite ori ţiei mondiale a oamenilor de ştiinţă. vede mai clar primejdia care amenin In loto: In tim
din 24 de ţări. Intr-o convorbire cu un corespondent ţă lumea şi dispune de numeroase mij
entări politice din Italia. PNOM PENII. — Prinţul Norodom al agenţiei TASS, vicepreşedintele fe loace de luptă împotriva acestei pri pul mitingului.
deraţiei, acad. Alexandr Oparin, a ară mejdii.
C on frarevolu fion arii cubani se recunosc tat că Adunarea Generală a Federa
autorii atacului pirateresc îm potriva navelor ţiei, care se deschide la 13 septembrie, „Să unim eforturile tuturor oameni
se întruneşte pentru prima dată în lor de ştiinţă care se pronunţă împotri
va războiului — iată datoria şi obliga
engleză şi cubană Uniunea Sovietică. „Salutăm cordial, ţia noastră directă“, a subliniat acad*
a spus Oparin, pe colegii de peste ho- Oparin.
MIAM1 12 (Agerpres). - numită „Alfa 60“, în care „se admite
Contrarevoluţionarii cubani care au răspunderea pentru atacul din 10 sep La conferinţa de la Londra La Paris a Început 70 de monete din ţările capitaliste ameninţata
jăsit azil în Statele Unite au recunos- tembrie". Membrii grupului de contra procesai unei alte de devalorizare
¦.ut că sînt autorii atacului pirateresc revoluţionari au declarat în convorbiri bande a O. A. S.
»rganizat la 10 septembrie împotriva cu reprezentanţii agenţiilor occidentale
lavei comerciale engleze „New Land" de presă din Miami că nava lor a fost D eleg afia A n g liei supusă PARIS 12 (Agerpres). — NEW YORK 12 (Agerpres). - Acest lucru se 'datoreşte, după cum
!i a navei cubane „San Pascual“ în echipată cu tunuri de calibrul 50 şi „ tiru lu i de a rtile r ie c ritic ă Si La Paris, relatează Agenţia Fran relevă Pick, faptului că guvernele au
ipropierea părţii de nord a litoralului că au deschis focul cu tunurile şi mi ce Presse, a început procesul a 37 In prefaţa la „Picks Currency făcut datorii care continuă să submi-.
traliere împotriva celor două nave. al Com m onw eaStliuluî do membri ai organizaţiei ultracolo- Ycarbook“, anuarul monetar ediţia neze puterea dc cumpărare a devize-,
:uban. După cum transmite agenţia nialiste O.A.S. 9 dintre inculpaţi sînt 1962, economistul american Franr. Pick lor lor naţionale. Anuarul constată că,
Organizatorii acestui atac pirateresc LONDRA 12 (Agerpres). — cea de dimineaţă, delegaţia britanică foşti ofiţeri ai armatei franceze. Con- subliniază că „pentru monetele din „’deja periclitat de iluzia inviolabili
leuter, la Miami a fost dat publicită au declarat de asemenea că nava lor La şedinţa din după-amiaza zilei de a fost supusă, aşa cum remarcă cores, ducătorul lor a recunoscut fără ocol ţările capitaliste totul s-a terminat tăţii dolarului, ciclul expansionist al
s-a înapoiat „Ia o bază din Marea Ca marţi a conferinţei de la Londra a pondenţii, „unui adevărat tir de artile că ej au pus la cale o serie de aten rău“. Autorul anuarului relevă că din ţărilor capitaliste s-a sfîrşit şi s-a
ţi un „comunicat“ al uneia din orga- primilor miniştri ai ţărilor Sommon- rie critică" din partea delegaţiilor ţări tate cu plastic şi au declarat că nu tre cele 94 dc monete naţionale ana produs o nouă contracţie care creează
raibilor". wealthului, consacrate discutării aderă lor membre ale Gomrnonwcalthului, regretă faptele săvîrşite întrucît au lizate, 70 candidează la devalorizare. serioase complicaţii în structura fi-,
lizajiiie contrarevoluţionarilor cubani, rii Angliei Ia Piaţa comună, au luat care se opun aderării Marii Britanii făcut totul pentru a menţine Algeria
cuvîntul şefii delegaţiilor Indiei, Gha- la Piaţa comună. sub dominaţia colonială franceză.
 cfîuni iresponsabile ale rasiştilor nej şi Australiei.
în sudul S ta te lo r U n ite * nanciară a Occidentului*. Referindu-sc
Aşteptat cu deosebit interes, discursul LONDRA 12 (Agerpres). — la situaţia dolarului american, dr.
NEW YORK 12 (Agerpres). - diat în oraşul Sasser (Georgia), două primului ministru al Indici, Jawahar- Gea de-a treia zi a conferinţei pri Modificări în componenţa guvernului Pick subliniază că „diversele măsuri
biserici frecventate de negri. Nume- lal Nehru, s-a caracterizat printr-un milor îiniştri ai Gommonwealthului s-a francez intreprînse pentru a-i opri eroziunea*
In ultimele zile în oraşele din su roase incidente au avut Ioc şi împo aspru rechizitoriu la adresa politicii desfăşurat la Londra în aceeaşi atmos
lul Statelor Unite au continuat ac|iu- triva localurilor unde se făcea în externe a guvernului britanic. Răspun- feră încordată care a dominat şi în PARIS 12 (Agerpres). — nistru însărcinat cu informaţiile. Se n-au reuşit să ducă la sporirea încre-.
lile iresponsabile ale rasiştilor albi registrarea populaţiei de culoare pe zînd primului ministru a! Angliei, car« primele două zile. cretar de stat pentru problemele bu derii în dolar. „Climatul financiar de
;are se împotrivesc admiterii copiilor listele electorale. cu o zi mai înainte afirmase că Piaţa Primul ministru Macmillan a fost Gancelaria preşedintelui Republicii getului a fost numit Robert Boulin, favorabil — se recunoaşte în anuar —
legri în şcolile integrate. La Mar- comună ar duce, chipurile, „la micşo atît de contrariat de violenţa discursu a anunţat modificări în componenţa care n ocupat înainte postul de se arc drept rezultat împiedicarea pro-,
ero, localitate situată în apropiere Toate aceste acţiuni, după cum re. rarea încordării internaţionale", J. Ne. rilor ostile politicii sale incit — după guvernului francez. Ministru pe lingă cretar de stat pentru problemele re greşului economic al ţărilor capita
le New Orleans, relatează agenţia leva agenţiile de presă, s-au deslă- hru a declarat: „Eu consider că Piaţa cum sublinia miercuri seara agenţia primul ministru însărcinat cu infor patriaţilor. Toate aceste trei posturi liste“,
•'rance Presse, au fost descoperite şurat sub ochii binevoitori ai poli comună nu numai că nu contribuie la France Presse, — fel s-a abătut de Ia maţiile, a fost numit Christian Fouchet
micşorarea încordării internaţionale, şi tradiţia acestor conferinţe, renunţînd (o persoană nouă în componenţa ac au fos create acum.
rej bombe depozitate în clădirea şco ţiei. la reducerea pericolului de război, ei să mai pronunţe obişnuitul discurs de tualului cabinet francez). Ministru pe
li St. Joseph care „acceptase, pentru dimpotrivă, alimentează încordarea în închidere a primei faze a discuţiilor. lingă primul ministru pentru proble
La Englewood (New Jersey), în semn tre Răsărit şi Apus. Aranjamentele in La Londra se afirmă că se va convoca mele repatriaţilor a devenit Alain
rima oară de la înfiinţare, înscrierea de protest împotriva exceselor rasiste, tervenite pînă acum la Bruxelles (cu o şedinţă extraordinară a Cabinetului Peyrefitte, care a ocupat funcţia de
elevii de culoare au boicotat deschide privire al aderarea Angliei la Piaţa britanic pentru examinarea situaţiei. secretar de stat pe lingă primul mi-
i 5 copii negri“. In acelaşi timp, po- rea şcolilor. Liderul negru Paul Zuber comună — N. R.), nu sînt satisfăcă De ce şi-a atras Grewe nemulţumirea
rivit aceleiaşi agenţii, în două oraşe a adresat curţii federale din Newark toare nici pentru India, şi nici pentru Bonnului
lin vecinătate, Harvey şi Westwcgo, o petiţie în care cere să se pună capăt
de îndată demonstraţiilor rasiste şi să
asiştii au demonstrat violent împo- înceteze segregaţia din şcoli.
riva integrării rasiale. ,
La 10 septembrie, rasiştii au incen
ţările în curs de dezvoltare. Aceste C e p reved e planul O .N .U . p en tru C ongo BONN 12 (Agerpres). — corespon-. recheme "de la Washington. In ultima
aranjamente trebuie revăzute în mod dentui TASS, I. Borisov, transmite: zi a şederii sale în S.U.A., într-o dis
Militariştii gă radical. Prin prevederile sale, Piaţa LEOPOLDVILLE 12 (Agerpres). - deră că „Problema esenţială“ este de cuţie cu un corespondent al agenţiei
sesc limbaj comun. comună continuă politica colonială: ţă Autorităţile O.N.U. din Congo au a se obţine din partea jandarmeriei Cercurile guvernante ale Bonnului americane UPI, Grewe a mărturisit
rile producătoare de materii prime vor supus primului ministru Adoula şi şe katangheze o declaraţie de supunere s-au enervat serios din cauza păre că în R.F.G. se ascund cu o grijă
De Gaulle, către avea acelaşi rol, iar exporturile de fului secesioniştilor katanghezi Chom- faţă de preşedintele Kasavubu. rilor exprimate dc fostul ambasador deosebită dedesubturile relaţiilor din
mărfuri industriale din aceste ţări vor be programul de măsuri pentru apli al R.F.G. în S.U.A., Grewe, cu pri tre S.U.A. şi R.F.G.
Adenauer: — Gher fi supuse unor taxe foarte mari". carea planului O.N.U. privitor la Nu este greu de văzut că autori vire la relaţiile americano-vest-ger-
amil Hai să creştem Congo. Agenţia France Presse pre tăţile O.N.U. se feresc să nu lezeze mane. După cum susţine ziarul „Frank EI a subliniat că nu ar trebui să
împreună acest co După cum anunţă corespondentul cizează că măsurile propuse de autori cumva veleităţile lui Chombc. Cît pri furter Allgemeine“, apropiat de guver se supraapreciezc prestigiul dc care se
agenţiei France Presse. şeful delegaţiei tăţile O.N.U. constau în primul rînd veşte restabilirea unităţii Congoului, nul R.F.G., aceste păreri „au provocat bucură Germania occidentală la W a
pilaş 1 ghaneze, Goka, „s-a pronunţat cu vio în elaborarea unei constituţii federale măsurile preconizate sînt departe dc uimire în cercurile oficiale din capi shington. In S.U.A., a declarat Gre
(Desen dîn ziarul lenţă împotriva oricăror legături cu care ar unna să fie supusă parla a asigura readucerea reală a Katan tala Germaniei occidentale şi vor avea we, „există anumite cercuri, în primul
„Andere Zeitung“ Piaţa comună". La. rîndul său, Robert mentului congolez la începutul lunii găi în Republica Congo. probabil urmări*. rînd printre intelectuali şi cercurile dc
din Hamburg. Menzies, primul ministru al Austra noiembrie. Pe plan economic, autori pe coasta răsăriteană, care se situea
liei, a declarat că aderarea Angliei la tăţile O.N.U. preconizează ca prime Prins cu mîţa-n sac ... Prin ce şi-a atras de data aceasta ză pe o poziţie negativă“ faţă de
Piaţa comună este considerată de gu măsuri împărţirea egală între autori Grewe nemulţumirea Bonnului ? Germania occidentală. Descifrînd lim
vernul australian ca o soluţie „inac ©ALGUTTA 12 (Agerpres) — bajul diplomatic, ziarul „Die Wclt*
ceptabilă“. Totodată Menzies, după cum tăţile centrale şi cele ale lui Chombc Vameşii indieni au reţinut un tu In cursul ultimilor ani Grewe a fost arată în numărul său din 11 septem
anunţă corespondentul agenţiei Franc« rist american Ia graniţa cu Pakis un apărător activ şi un propagator
Presse, „a oferit lui Macmillan ocazia a venitului realizat de pe urma ta tanul de vest deoarece in automobi zelos «1 actualei linii politice mili brie că, vorbind despre „intelectuali
de a răspunde la nenumărate chestiuni lul său s-au găsit ascunse 185 bare tare periculoase a R.F.G. Nu de
pe care el Ie-a ridicat în faţa conte- xelor plătite dc societăţile străine care de aur în valoare de 165.000 lire ster mult. cînd relaţiile lui Grewe cu De tate“ şi 1,cercurile de pe Coasta ră'4
rinţei“. line. partamentul de Stat american' şi cu
exploatează bogăţiile Katangăi. preşedintele Kennedy s-au înrăutăţit, săriteană“, Grewe i-a vizat pe „eoni?
In şedinţa de după-amiază, ca şi In guvernul Adenaucr a fost nevoit să-l
In domeniul militar O.N.U. consi- silierii lui Kennedy“.
KeaacUa şi admmistrajia !" str- 6 Martle nr- 9- ‘elelou: lt*, IM, 75, 674. laxa plătită in numerar conlorm aprobam Direcţiei Ueueraie F.f.T.R. nr. 263.828 din b noiembrie 1949. - lipanii; Întreprinderea Pol'gralicâ „1 Mii"“ - Deva.
