Page 37 - 1962-09

PROLEŢARI VIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!
Ami! XIV. Nr. 2401
enle
In viaţa organizaţiilor de
bază din întreprinderi, institu­
ţii, şcoli şi cartierele oraşelor şi
pe măsură ce se vor termina
muncile agricole şi în unităţile
agricole socialiste, are loc în
aceste zile un deosebit eveni­
ment : adunările generale de
dare de seamă şi alegeri.
Partidul care-şi trage puterea ce în viaţă democraţia internă siderurgice. Organizaţiile de
din conştiinţa, spiritul de orga­ de partid.
nizare, unitatea de voinţă şi de
acţiune a membrilor săi, s-a
preocupat şi continuă să se
preocupe neîncetat de activita­
tea comuniştilor, de capacitatea
de luptă a organizaţiilor de
partid.
La baza organizării sale, parti­
dul are principiul centralismu­
lui democratic care îmbină uni­
tatea de conducere şi organiza­
re cu democratismul cel mai
profund.
Şi în acest an alegerile noilor
birouri ale organizaţiilor de
bază sînt nu numai în centrul
atenţiei tuturor comuniştilor,
dar şi a tuturor oamenilor mun­
cii, care văd în organizaţiile de
partid pe sfătuitorul şi condu­
cătorul lor încercat în lupta
care o desfăşoară pentru tra­
ducerea în viaţă a sarcinilor
stabilite de partid.
Buna organizare şi desfăşura­
re a acestor adunări de dare de
seamă şl alegeri, care trebuie să
contribuie la întărirea muncii
organizaţiilor de partid, la con­
tinua îmbunătăţire a activităţii
desfăşurată în toate domeniile,
îşi are chezăşia în buna lor
pregătire. Pentru a realiza acest
lucru, trebuie să se creeze în fie­
care organizaţie de partid o at­
mosferă în oare membrii şi can­
didaţii de partid să discute şi
să aprecieze multilateral, cu te­
meinicie, activitatea desfăşura­
tă de către birourile organiza­
ţiilor de bază, de către comite­
tele de partid, să se creeze con­
diţii pentru un schimb apro­
fundat de păreri, să se poată
critica lipsurile şi să se prezinte
propuneri concrete. Aceste adu­
nări de dare de seamă şi alegeri
trebuie să dovedească un înalt
simţ de răspundere pentru ale-
casc pregătiri pentra campaata
agricolă i c team a
In ra io n u l O ră stic
In gospodăriile agricole colec-
tive din raionul Orăştie se fac în
aceste zile pregătiri intense pen-
tru buna desfăşurare a campani-
ei agricole de toamnă. Membrii
consiliilor de conducere împreu­
nă cu inginerii şi tehnicienii a-
gronomi din gospodăriile colec-
tive de pe raza raionului Oraş-
tie se străduiesc să organizeze
cit mai bine munca astfel îneît
să fie posibilă efectuarea tutu- maşini şi tractoare din Miercu- scă în mod ritmic şi la toţi in­
ror lucrărilor agricole în timpul rea, la această gospodărie s-au dicii.
optim. Cu sprijinul tractoarelor
ele la S.M.T. au fost efectuate
pînă in prezent, în raion, ară-
turi adînci de vară pe o supra­
faţă de 8.455 ha. din care o bu­
nă parte sint pentru însămînţă-
rile de toamnă.
Paralel cu arăturile, în vede­
rea sporirii recoltei la hectar,
colectiviştii au încorporat sub
brazdă ÎO.OOO tone gunoi de
grajd.
[AVRAM PETRIC
corespondent
L a G. A. C.
d in A p o ld a l d e J o s
In toamna aceasta, colecti­
viştii din Apoldul de Jos, raio­
nul Sebeş, vor cultiva 460 ha.
cu grîu, 20 ha. cu orz şi 30 ha.
cu secară furajeră. Pentru a ob­
ţine producţii ridicate Ia ha.,
s-au stabilit din timp solele pe
care vor fi amplasate aceste
culturi, potrivit cerinţelor plan­
telor, după cele mai bune pre­
mergătoare.
Cu sprijinul mecanizatorilor
de la S.M.T. Miercurea, colecti­
viştii pregătesc terenul în ve­
derea însămînţărilor de toamnă.
Au fost arate şi discuite cele 40
ha. care se vor cultiva cu grîu
după grîu. O dată cu arătura de
vară s-au încorporat în sol şi cîte
20 tone gunoi de grajd ia hec­
tar. De asemenea au fost arate
cele 30 ha. de pe care s-a recol­
tat porumbul pentru siloz, iar
în prezent cei 6 mecanizatori
aflaţi la această gospodărie exe­
cută arături pe cele 120 ha.
unde se va cultiva grîu după
trifoi. Fruntaşi la efectuarea
Vineri 14 septembrie 1962
ANDREI CERVEN COVICI
secretar al Com itetului regional
H unedoara a l P.M.R.
gerea noului organ care să fie
efectiv în stare să îndeplineas­
că hotărîrile partidului, să apli­
întregul nostru partid, toţi
oamenii muncii desfăşoară o
muncă activă, plină de avînt
pentru îndeplinirea sarcinilor
ce izvorăsc din documentele ce­
lui de-al Ill-lea Congres al
P.M.R. şi din plenarele C.C. al
P.M.R. Adunările şi conferinţele
de partid vor trebui să analize­
ze activitatea desfăşurată în
scopul îndeplinirii directivelor
partidului, a hotărîrilor Confe­
rinţelor regională, raionale şi
orăşeneşti de partid, să anali­
zeze munca depusă de către or­
ganizaţiile de partid, de către
toţi comuniştii, pentru traduce­
rea în viaţă a hotărîrilor luate
la alegerile precedente, să sin­
tetizeze experienţa bună dobîn-
dită în această perioadă, să
scoată la iveală lipsurile care
s-au manifestat, să adopte ho-
tărîrl menite să ducă la îmbu­
nătăţirea continuă a muncii şl
vieţii de partid în vederea ereş-
terii rolului de conducător al
organizaţiilor de partid în toa­
te domeniile de activitate.
In centrul dezbaterilor este
necesar să existe probleme pri­
vind felul în care organizaţiile
de partid au desfăşurat munca
pentru mobilizarea oamenilor
muncii în întrecerea socialistă
în vederea înfăptuirii sarcinilor
de plan pe anul 1962 şi asigu­
rarea condiţiilor necesare pen­
tru realizarea sarcinilor de plan
ce le revin în anul viitor, creş­
terea producţiei şi productivi­
tăţii muncii, introducerea şi ex­
tinderea în producţie a tehni­
cii noi, folosirea .mijloacelor cir­ muniştii de aici care cunosc
culante, creşterea rentabilităţii
fiecărei întreprinderi, îndeplini­
rea angajamentelor luate cu
privire la realizarea“de econo-
mii şi beneficii peste cele pla­
nificate. O grijă deosebită tre­
buie acordată dezbaterilor asu-
arăturilor sint mecanizatorii
Ioan Florescu, Nlcolae Bozdoc,
Oprean Moise şi alţii. Paralel cu
executarea arăturilor, colecti-
viştii au transportat în cîmp
1.500 tone gunoi de grajd şi au
condiţionat 90 tone seminţe,
L a G. A. C. d in C u t
Multă grijă pentru soarta vil.
toarei recolte manifestă şl eo-
lectiviştii din satul Cut, raionul
Sebeş. Cu sprijinul Staţiunii de
executat pînă acum arături pen­ Ţara are nevoie de mai mult
tru însăminţări pe mai bine de metal. Pentru a satisface această
100 ha. şi au fost încorporate în cerinţă se cere să se mobilizeze
isol însemnate cantităţi de îngră­
şăminte organice.
Wl
•Brigada condusă de com unistul Diana Chlţu, din sectorul IV-A al minei Lupeni a depă­
şit planul pe luna august cu 1,4 la sută şi a ridicat randam entul cu 18.5 la sută.
IN FOTOGRAFIE: Toii. D. Chiţu cu o parte din brigada sa după ieşirea din mină.
pra măsurilor ce s-au luat pen­
tru înfăptuirea cu succes a sar­
cinilor ce izvorăsc din Directi­
vele C.C. al P.M.R. cu privire la
principalele criterii ale întrece­
rii socialiste, pentru ridicarea
continuă a calităţii produselor.
In regiunea noastră există
puternice unităţi ale industriei
partid din aceste întreprinderi
trebuie să se îngrijească ca în
aceste adunări de dare de sea­
mă şi alegeri să se discute în
mod activ felul în care s-a des­
făşurat munca în vederea înde­
plinirii în mod neabătut a sar­
cinilor de plan. Fără a se ne­
glija reliefarea succeselor, co­
muniştii de aici - vor trebui să
analizeze în spirit critic şi au­
tocritic cauzele rămânerii în
urmă în unele domenii de acti­
vitate. Nu trebuie neglijate mai
ales problemele sporirii neînce­
tate a indicilor de utilizare a
agregatelor, a întreţinerii în cele
mai bune condiţiuni a maşini­
lor şi agregatelor, obţinerii unor
noi mărci de oţeluri, realizării
sarcinilor de plan privind redu­
cerea preţului de cost al meta­
lului. Organizaţiile de partid
din sectoarele oţelării, furnale
şi laminoare de la C.S.H., tre­
buie să dezbată mai ales cau­
zele care au influenţat neînde-
plinirea angajamentelor luate
în întrecerea socialistă cu pri­
vire la sporirea producţiei de
metal şi realizarea unor însem­
nate economii la preţul de cost.
Pe baza propunerilor făcute,
aceste organizaţii de partid vor
trebui apoi să elaboreze măsuri
care să ducă la intensificarea
activităţii tuturor comuniştilor,
tuturor oamenilor muncii, ast­
fel îneît la sfirşitul acestui an,
angajamentele să fie întocmai
îndeplinite şi să se creeze cele
mai corespunzătoare condiţii
pentru ca în anulj,963 succese­
le să fié si mai mari. Prin ob­
servaţiile şi propunerile lor, co­
bine viaţa, cerinţele ei, au da
toria să contribuie la lichidarea
grabnică a unor lipsuri existen­
te în unele domenii de activita­
te. Ei trebuie să se dovedească
şi de această dată factori activi
în rezolvarea sarcinilor legate
de îndeplinirea planului de pro­
ducţie. De la ei se aşteaptă să
facă propuneri pentru a se pune
în valoare noi rezerve interne,
pentru a se folosi la maximum
capacitatea de producţie şi po­
sibilităţile tehnice ale tuturor
agregatelor, pentru a se perfec­
ţiona neîncetat tehnica în vede­
rea realizării unor noi şi impor­
tante succese.
Ţinînid seama că sarcinile ce
revin furnaliştilor, cocsarilor şi
turnătorilor de la uzina „Victo­
ria“ Călan sint din ce în ce
mai mari, organizaţiile de partid
de aici vor trebui să analizeze
ce trebuie făcut pentru ca şi a-
nui viitor prevederile planului
de producţie să se îndeplinea­
(Continuare în pag. 3-a)
-*•••«(>»» -
- t» ----
Conferirea titlului de „Erou al muncii socialiste
4 pagini 20 bani 9 Activitatea polilico-educa-
tivă de masă slrîns legată de
problemele producţiei.
• Cînd ţi-e dragă profesia
aleasă.
(pag. 2-a);
° Brigada de zidari
(pag. 3-a).
® De peste hotare
(pag. '4-a).
in oraşul Petroşani s-a construit un frumos complex
de deservire. In curînd acest complex va îi dat in folosinţă.
IN FOTOGRAFIE: A spect exterior al noului complex din
Petroşani.
----------------- ...IJAILL..-: W -----------------
inie zilei
In sprijinul o ţeîarilo r
Pentru a ajuta munca oţe larilor hunedoreni in lupta
pentru a da patriei cît mai mult oţel, ceferiştii de pe raza
secţiei L 7 Deva au intensificat întrecerea de colectare şi
expediere a fierului vechi spre oţelării. Organizaţi în între­
cere pe echipe şi districte, ei şi-au depăşit cu mult angaja­
mentul, expediind pînă în prezent 650 tone fier vechi şi avînd
colectate importante cantităţi care urmează să fie expediate.
EMIL CREŢII
impiegat de mişcare
Consum uri specifice reduse
j fM uncitorii atelie- reducerea consum a- m aistru l Petru Sa
ruliu cazane de la rilor specifice de nov a econom isit
Fabrica chimică din m aterii prim e şi la fiecare dulap me-
Orăştie se preocupă materiale.Astfel, talie executat cîte
in perm anenţă de schim bul condus de 2 leg. de tablă.
Un nou spiţa! în con strucţie
Pentru siderurgiştii şi con- ceput lucrările cîe construc-
structarii hunedoreni s-au a- ţie la un nou spital,
locat în fiecare an impor- Noul spital, care va fi con­
tante fonduri necesare con- struit după cele mai moder-
strucţiiîor de locuinţe şi so- ne proiecte, va avea o capa-
cial-cultivrale. Zilele trecute citate de 700 .paturi. In pre-
{ in oraşul Hunedoara s-au în- zent aici se sapă fundaţiile.
* de bună calita­
P e drum urile patriei
Comitetul sindicatului din Bicazaiîiui, Bicaz, Tg. Mureş
cadrul Sfatului popular raio­ etc.
nal Orăştie a organizai o ex­ Cei 59 de salariaţi partici­
cursie de trei zile. Excursia panţi la excursie, au vizitat
organizată prin O.N.T. Car- staţiunile balneo-climaterice
paţi a avut următorul traseu: de pe traseu, au admirat mă-
\ Sibiu-Braşov, Poiana Braşov, reţia barajului de la Bicaz,
. Ghcorghieni, Tuşnad, Miercu- precum şi noul peisaj al ora-
^ rea Cmc, Lacul Roşu, Cheile şuiul Tg. Mureş.
FLORI
De la deschiderea sa, noul Deva va pune In vinzare ga-
magazin de florărie a oferit _. .
locuitorilor din Deva felurite * man de rna’ cale> crl‘
flori, care să împodobească zanteme şi alte flori de sezon,
apartamentele.
In timp de 4 luni au fost
vindute aici peste 7.200 de
flori ghivece. Cele mai căuta­
te au fost Cineraria, Horten-
zia şi Zyklamen.
In curînd florăria nouă din
Fiecare om are cîte o pasiune; unii
poezia, alţii muzica. Pasiunea lui, a
inginerului Ioan Ivanciuc de la oţe-
laria nonă a combinatului hunedorean,
e tehnica. II interesează mult proble­
mele legale de exploatarea utilajului
de turnare a oţelului. Foarte firesc
dacă ţinem seama de biografia aces­
tui om tînăr, crescut o dată cu gene­
raţia lui 23 August.
...Contactul cu viaţa l-a luat la
Reşiţa, în marele combinat metalur­
gic de la poalele Semenicului. Aici a
văzut pentru prima oară un furnal,
un cuptor Martin. Şi tot aici a stu­
diat pentru prima oară diagrama fier-
carbon, lege de bază în siderurgie.
Elev al Şcolii medii tehnice siderur­
gice pe atunci, Ivanciuc se străduia
să fie mereu printre primii. Dorinţa
lui era să nu se oprească aici, ci
să meargă mai departe, să înveţe mai
mult.
Visul i-a fost împlinit. Fiind frun-
tas la învăţătură, a fost trimis să
studieze la Bucureşti cursurile Facid-
tătii de metalurgie. Aşa a devenit
inginer, cu specialitatea oţelărie. Ca
inginer a lucrat mai întîi la „Oţelul
roşu" şi apoi de cîţiva ani la Hu­
nedoara, bineînţeles în oţelării
Problema reducerii consumului spe­
cific de utilaj de turnare îl preocupă
încă de pe vremea cînd lucra în ha­
la de turnare a oţelăriei uzinei „Oţe­
lul roşu". Tînărul inginer a văzut încă
de acolo că se consumă prea mult
utilaj de turnare, motiv pentru care
FOTO ; I. TEREK se încarcă preţul de. cost al oţelului. bondajal* au şi ieşit din axm
din Republica Populară Romînă“
tovarăşilor Gheorghe Vasilichi, Shoorghe Stoica
şi Alexandru SencoviGi
Prin flecrete ale Consiliului de Stat al Republicii Populare
Rom îne, s-a conferit titlu l de „Erou ol M uncii Socialiste din
Republica Populară Rom lnă“ şi M edalia de Aur „Secera şi Cio­
canul", tovarăşilor G heorghe V asilichi, Gheorghe Stoica şi
A lexandru Sen ’covicl, p en tru a c tiv ita te a în d e lu n g a tă în m işca ­
rea m uncitorească şi m erite deo sebite în construirea socialis­
m ului.
Solemnitatea înmînării unor Înalte distincţii
aie R. P. Romîne
Joi Ia am iază, a avut la P alatu l Republicii Populare Ro-
m înc, solem nitatea înm înărli u n or înalte distincţii ale R. P. Ro-
m în e.
La solem nitate au particip at tovarăşii G heorghe Gheov-
gliiu-D ej, Ion Gheorghe Maurer, Chivu Stoica, Ştefan Voitec,
m em bri ai C.C. al P.M .R., ai C on siliului de S tat şi ai g u ­
vernului.
P reşedintele C onsiliului de S tat al R.P. Rom îne, tovarăşul
G heorghe G heorghiu-Dej, a în m înat tovarăşilor Gheorghe Va-
silichî, Gheorghe Stoica şi A lexandru Sencovici, diplom a de
„Erou al M uncii S o c ia liste din R.P. Rom înă" şi M ed alia de
Aur ,S e c e r a şl C io ca n u l“.
De asem enea a fost înm în at Ordinul „Steaua R epublicii
Populare Romîne" clasa I artistulu i poporului George G eor-
gescu, pentru m erite deosebite în activitatea artistică de pro­
m ovare a artei m uzicale rom îneşti şi ridicarea prestigiului ei
intern aţion al, cu p rileju l îm p lin irii a 75 de ani de viaţă, p r e ­
cum şl diplom a de „Medic em erit al Republicii Populare R o­
m în e“ şi „O rdinul M uncii“ c la s a I-a, p ro f. dr. C o n sta n tin C.
Iliescu, pentru m erite excep ţion ale şi realizări deosebite în do­
m eniul ocrotirii sănătăţii oam enilor m uncii, cu prilejul îm ­
plinirii a 70 de ani de viaţă.
In num ele Com itetului Central al Partidului M uncitoresc
Romtn, al Consiliului de S tat şi al guvernului, tovarăşul G heor.
ghe Gheorghiu-DeJ a felicitat călduros pe cei decoraţi, urîn-
du-le noi şi m ari succese In activitatea lor viitoare.
Veşti de pe întinsul patriei
IAŞI 30 la sută mai mult dccît s-au con­
struit aici în ultimii cinci ani. 1.0S1 de
In noul an de invăţŞmmt vor apartamente au şi fost dale în folo­
funcţiona la laţi noi facultăţi şi sec­ sinţă, iar alte 379. se află în faza
ţii. La Universitatea „Al. I. Cuza, in de finisare.
locul vechii facultăţi de fizico-mate-
matici au luat fiinţă două noi facul­ GALAŢI
tăţi — facultatea de fizică şi facul­
tatea de matematică-mecanică. Tot Gospodăriile colective "din regiunea
aici s-a înfiinţat o facultate de ştiin­ Galaţi pun anul acesta în valoare,
ţe economice at trei secţii — econo­ frrin lucrări 'de amenajare şi plantări
mie politică şi planificare, finanţe şi cu vii şi pomi fructiferi, încă 2.230
credit şi evidenţă contabilă. Studen­ de hectare terenuri erodate şi nepro­
ţii Institutului agronomic au la dis­ ductive, suprafaţă aproape dublă fa­
poziţie o nouă facultate de horticul­ ţă de anul trecut.
tura, care pînă acum a funcţionat ca
secţie. Pe lingă Institutul pedagogic SUCEAVA
de trei ani, a luat fiinţă o faadtate Valoarea economiilor realizate la
de istorie-geografie, iar la facultatea lucrările de întreţinere şi amenajare
de filologie a institutului, o secţie de a 'drumurilor prin contribuţia volun­
limba şi literatura germană. tară a cetăţenilor din regiunea Su­
ceava, în primele 7 luni ale anu­
CRAIOVA lui, depăşeşte 15 milioane lei.
]n regiunea Oltenia se construiesc
anul acesta 3.000 de apartamente cu
Comunista A-
reta Popescu, es­
te termoiehni-
dan ă la şantie­
rul electrotehnic
al I.C.S.H. Ea e-
xecută reparaţii
te la aparatele
de măsură.
ASUM E
De aceea şi-a propus să găsească so­ ¦Numai că cei "doi ingineri nu c<
luţiile potrivite pentru exploatarea şi sideră problema pe dc-a întregul
chiar construcţia utilajului în sco­ zolvată. Încă n-au determinat dini
pul măririi durabilităţii acestuia. Aco­ siunile optime ale bandajului. Şi-a
lo, la „Oţelul roşu", a reuşit parţial să secretarul comitetului de partid l
rezolve problema: prin cîteva măsuri făcut o propunere; bandajul să
luate la propunerea lui s-a redus con­ turnat, nu confecţionat din tablă. P
sumul de utilaj de turnare cu 2 kg, blema e in studiu.
pe tona de oţel. Destul de mult pen­
tru începui. Pe inginerul Ioan Ivanciuc îl i
preocupă însă şi alte probleme leg
— La Hunedoara am "dat peste de exploatarea utilajului de turna
probleme mult mai complexe — ne
spunea Iov. Ivanciuc. Aveam pentru In preajma punerii în funcţie
prima oară în faţă o oţelărie cu ade­ cuptorului Martin nr. 6 era mare
vărat modernă. Gîndtţi-vă că am fost voie de oale de turnare. Cele c:
martor ocular al elaborării primelor tente în oţelărie ar fi făcut cu g
şarje din cuptoarele de 400 tone. In­ faţă pentru că se perforau repede. J
gineri tineri ca Nalhan Kraft şi Sa­ terialul refractar nu era de cca 1
bin Faur s-au oferit bucuroşi să-mi bună calitate. Inginerul Ivanciuc
împărtăşească din experienţa lor. La venit cu o nouă propunere: să r,
rîndul meu depuneam multă străduin­ rim dimensiunile cărămizilor refu­
ţă. Stăteam în oţelărie şi cîte. 16 ore tare şi atunci creşte durabilitatea
pe zi... dariei oalelor. S-a discutai cu cei
la refractare şi au stabilit de con
Problema pe care începuse s-o stu­ acord să utilizeze cărămizi cu 4 o
dieze la „Oţelul roşu" n-a părăsit-o limetri mai mari... Efectul ? De ui
nici la Hunedoara. Pentru că şi aici înainte durabilitatea oalelor era
consumul de utilaj de turnare e ridi­ 6 turnări, acum a ajuns la aproi
cat. Nu mai departe decît în anul în S' turnări. Şi acestea nu-s cifre
curs s-au pierdut sute de mii de lei v îr f; s-au înregistrat şi 9 turnări
la preţul de cost din acest motiv. L-a
ajutat şi inginerul Faur, tehnologul 'Trebuie să recunoaştem că nu-i /
secţiei. Pînă la urmă au elaborat o lin lucru să-ţi masori atît de conc
soluţie: să bandajeze podurile de roadele unei preocupări susţinute
ani de zile. Dacă însă în tot ceea
turnare. A fost confecţionat un lot faci pui suflet, dacă eşti pasionat
meseria aleasă, c imposibil să nu
experimental, cu bandaj construit din vingi. Cel mai bun exemplu în ac
sens ni-l oferă comunistul h a n Ivi
tablă. Lotul acesta se află în exploa­ cmc, inginer crescut în anii noş,
and orice vis poate deveni realita
tare de mai bine de o lună. Se com­
portă bine. ' In schimb podurile ne-
N, ANDRONAC1