Page 38 - 1962-09

Óf)?. ? vmrmrr socmusMm.m Nr. 2401

EflWWiMBBBBBBMBHHBBWWMHBWB8MMPWB^IfMWB<BBWW$8CH3KH>BaBBBWBBBBa88g3l *EaB0WBWBMB!BCBaBBBMBEaBMMBSBBBaB8BB8aBBBHgB^WWMB3^B^^

t iv if a t e a ' pofpfico-educafivă de masă C is ii noi j m PNS8 &AMU

C a d r e le

9 a {«sarp egali de problemele producţiei aggi*ie©Ie la sate (5 SEPTEMBRIE 1962

lila PROGRAMUL î : 5.10 Emisiunea
pentru sate; 5.40 Mici formaţii de mu­
Organele şi organizaţiile sin­ de utilizare a furnalelor, de tehnică sînt încă puţine, iar Aşa se intitulează noua broşură apă­ zică uşoară; 6.10 Valsuri interpretate
dicale, folosind puternica bază numărul celor ce le frecventea­ rută zilele acestea în Editura politică. de fanfară; 6.30 Jocuri populare romî-
materială de care dispun, des­ creştere a conţinutului de metal ză redus. Comitetele sindicate­ neşti; 6.45 Salut voios de pionier; 7.10
făşoară o susţinută activitate în minereul de fier şi elim ina­ lor nu au folosit suficient co­ După ce se face o privire de an­ Program de polci; 7.30 Sfatul medicu­
poiitico-educativă de masă, or- rea şistului din cărbunele coc­ misiile inginerilor şi tehnicieni­ samblu asupra dezvoltării agriculturii lui : Cauzele bolilor glandelor endo­
ganizind acţiuni variate şi in­ lor pentru a organiza, pe bază noastre socialiste şi a perspectivelor sale crine; 7.45 Cîntecc; 8.00 Concert de
structive, menite să îmbogăţeas­ sificabil. In urma acestor sesiu­ de program, acţiuni cu cartea de viitor, a rolului cadrelor de spe­ dimineaţă; 8.30 Muzică populară fo-
că cunoştinţele profesionale şi ni s-au elaborat măsuri concrete tehnică la'diferite niveluri. Exis­ cialişti din agricultură, în broşură sînt mînească; 9.00 Roza vînturilor;
de cultură generală ale celor privind folosirea unor procedee tă încă o slabă colaborare intre dşscrise munca şi realizările unor ingi­ Muzică din operete; 10.08 Cîniece pe-i-
ce muncesc, să-i mobilizeze la bibliotecile sindicale şi cele teh­ neri agronomi din cîteva unităţi socia­ tru cei mici; 11.03 Din cîntecele şi dan­
obţinerea unor rezultate cit mai perfecţionate de muncă. nice ale întreprinderilor. De a- liste. surile popoarelor; 12.00 Melodii dis­
frumoase In producţie. Una din preocupările orga­ semenea, consiile locale ale sin­ tractive; 12-20 Album sportiv; 13.10
dicatelor, deşi a trecut o perioa­ Prima parte prezintă munca şi re­ Muzică populară romînească şi a mi­
Un rol deosebit pe linia orga­ nelor sindicale a fost şi studie­ dă îndelungată de la constitui, zultatele obţinute de fînărul inginer norităţilor naţionale; 14.30 Solişti şi
nizării uno-r astfel de acţiuni îl rea şi generalizarea metodelor rea comisiilor inginerilor şi teh­ Nicolae Munteanu de la gospodăria orchestre de muzică populară romî­
are propaganda tehnică. Biroul înaintate de muncă a iniţiative­ nicienilor, nu au întreprins pînă colectivă din satul Plopu, regiunea Ga­ nească; 15.05 Concert distractiv; 16.00
executiv al Consiliului regional lor apărute în cadrul întrecerii in prezent nici o acţiune pentru laţi, 1.910 kg. ovăz la hectar în loc Prelucrări de folclor de Viorel Doboş;
al sindicatelor, ţinînd cont de socialiste cum sînt cea a fur- mobilizarea acestora la răspîn­ de 900, 5.044 kg. porumb boabe la hec­ 16.15 Vorbeşte Moscova; 16.45 Muzică
aceasta, a îndrumat consiliile naliştilor din Călan de a rea­ direa cunoştinţelor tehnice, în tar de pe întreaga suprafaţă în 1961 uşoară romînească interpretată de ti­
locale ale sindicatelor pentru liza şi depăşi în acest an indicii vederea ridicării calificării. faţă de 1.700 kg. în 1957, 1.650 kg. nerii noştri solişti; 17.15 Fragmente
a mobiliza mai activ comitetele de utilizare prevăzuţi pentru a- grîu la hectar, 33.900 kg. sfeclă de din opera „Trubadurul“ de Verdi; 17.50
sindicatelor şi conducerile teh- nul 1965, cea a furnaliştilor de Biroul executiv al consiliului zahăr la hectar, iată numai cîteva din Ştiinţa în slujba păcii; 19.00 Estrada
nico.admlnistrative ale între­ la secţia a Il-a furnale din ca­ regional al sindicatelor, consilii­ cifrele obţinute de harnicii colectivişti
prinderilor în vederea desfăşu­ drul C.S.H., de a se lucra o zi le locale ale sndicatelor şi comi­ din Plopu sub îndrumarea ing. N.
pe lună cu cocs economisit, a Munteanu.
minerilor de la Lupeni de a
scoate trei fîşii de cărbune în
rării unei propagande tehnice două zile, a minerilor din Te­ tetele sindicatelor din întreprin­ Intr-un alt capitol se vorbeşte des­
artistului amator; 18.20 Program mu­

concrete, temeinice, cu eficien­ liuc de a nu rebuta nici un va- deri trebuie să ia în scurt timp pre munca inginerului zootehnist Mihai zical pentru fruntaşi în producţie din

ţă sporită. In unele întreprin­ gonet de minereu şi altele. Pen­ cele mai eficiente măsuri pen­ Barta de la gospodăria colectivă din industrie şi agricultură; 19.05 Scrisori
deri unde propaganda tehnică tru aceasta consiliile locale ale tru înlăturarea lipsurilor sem­ Tătaru, regiunea Dobrogea, despre dra­ din ţară; 10.30 Muzică de dans; 20.00
s-a bucurat de atenţia cuvenită, sindicatelor şi comitetele sindi­ nalate. O activitate poiitico-edu­ gostea lui faţă de profesia căreia i Program pentru iubitorii de romanţe;
acţiunile întreprinse pe această catelor au organizat consfătuiri cativă de masă desfăşurată in­ s-a dedicat şl despre realizările dobîn. 20.30 Muzică de dans; 21.15 Ce e nou
linie au dat roade. De pildă, şi schimburi de experienţă ce tens în strînsă legătură cu pro­ dite în dezvoltarea sectorului zoooteh- în librării; 21.25 Canţonete şi serenade;
la E.M. Lupeni muncitorii, teh­ şi-au. dovedit din plin eficacita­ blemele ridicate de producţie, nic şi sporirea producţiei animaliere. 22.20 Muzică de dans.

nicienii şi inginerii, răspunzînd tea în rezultatele ulterioare de va contribui din plin la mobi­ Preşedintele colectivei are studii su­ PROGRAMUL I I : 12.35 Cîntă Eu. V<

chemării cocsarilor de la Hune­ producţie. Un exemplu in a- lizarea celor ce muncesc în uzi­ perioare, aşa se intitulează o altă parte nia Frunză şi Iosif Mihuţv la taragol,
doara şi Căi an, de a îmbunătăţi ceastă direcţie îl constituie ne şi fabrici pentru obţinerea a broşurii în care este prezentat dru­
calitatea cărbunelui cocsifica- schimbul de experienţă organi­ de noi succese în procesul de mul parcurs de ing. agronom Mircea D U M IC A 1, LrA STREI — în program muzică populară romî­
nească; 13.00 Fragmente din operete;
bil, au intensificat întrecerea zat între furnaliştii de la C.S.H. producţie.
Neagu din comuna Becicherecul Mic, 13.40 Muzică uşoară; 14.03 Cîntecc şi

socialistă pentru a nu rebuta şi cei de la uzina „Victoria“ din acum preşedintele gospodăriei agri­ Cu sprijinul tinerilor jocuri populare olteneşti; 14.30 Valsuri
din cauza şistului nici un vago- Călan acţiune ce i-a ajutat pe cole colective din satul natal. încă de de concert; 16.15 Muzică populară ro­
net de cărbune. întrecerea a aceştia să scurteze timpul de cînd era elev şi apoi student el visa mînească; 17.00 Muzică de estradă;

fost susţinută de comitetul sin­ mers redus şi al opririlor ac­ ® De curînd, pentru lucrăto­ să lucreze ca inginer agronom în satul Gospodăria agricolă colectivă din retul la strînsul şi transportul finu­ 18.05 Noi cîtece pioniereşti „Prima zi
dicatului, printre altele, şl prin- cidentale ale furnalelor. Aseme­ rii din sectorul reparaţii al de­ lui. Strădaniile în introducerea agro­ Pianul de Jos, raionul Sebeş, a pri­ lui. Tineri ca Todoran Melintan, Ma­ de şcoală“ de Marin Constantinescu. pe
tr-un ciclu de conferinţe tehnice nea schimburi de experienţă au poului C.F.R. Petroşani a fost tehnicii avansate, munca cu oamenii, mit un mare sprijin în efectuarea lu­ ria Muntean, Letiţia Popescu şi al­ versuri de Teodor Balş; 18.10 Din cele
pe teme cum s în t ; „Cum poate mai fost organizate cu bune re­ introdus iluminatul fluores­ preocuparea pentru ridicarea continuă crărilor agricole din partea tineretu­ ţii au participat cu entuziasm la a- mai cunoscute melodii populare romî-
fi îmbunătăţită calitatea cărbu­ zultate la E.M. Teliuc, E.M. Ghe­ cent. O contribuţie de seamă la a producţiei agricole i.au adus sa­ lui. Organizaţia U.T.M. de aici, des- ceastă acţiune. neşti; 18.35 Muzică din opere; 19.00
nelui“. „Ce trebuie făcut pentru lar şi in alte Întreprinderi. realizarea acestei lucrări şi-au tisfacţia de a i se încredinţa conduce­ făşurîndu-şi activitatea pe baza unui Cîntă orchestra de estradă a Radio-
puşcarea selectivă a cărbune­ adus-o electricienii I. Lugojan rea acestei gospodării. plan de muncă bine gîndit, a reuşit Sprijinul tinerilor s-a făcut simţii televiziunii, dirijor Sile Dinicu; 19.30
lui“, „Şistul şi alegerea lui“ In rîndul manifestărilor cul­ si Constantin Grecu. (I. DAS- întotdeauna să mobilizeze pe toţi ti­ şi în acţiunea de însilozare. Ei au în- Pe teme internaţionale; 20.00 Muzică
etc. Concomitent cu acest ciclu tural-educative organizate de CĂLU). In încheiere sînt prezentate condiţiile nerii colectivişti la lucrările care se silozat cea mai mare cantitate din
de conferinţe a fost mobilizat sindicate în sprijinul producţiei tot mai bune de muncă şi viată crea­ cereau executate într-un timp cit mai prima groapă de siloz cu capacitatea de dans; 20.30 Noapte bună copii:
un număr însemnat de tehnicie­ se numără şi alte acţiuni ca • De Ia un an Ia altul se te inginerilor agronomi şi perspectivele scurt. Era nevoie, de exemplu, să se de 700 tone. Aici, peste 100 tone s-au
simpozioane cu caracter tehnic, schimbă şi înfăţişarea satului minunate ale agriculturii noastre unde facă strînsul finului în acelaşi timp însilozat voluntar de către tineri ca „Aurel se duce la şcoală“ de Gheor­
ni şi ingineri pentru a da con­ recenzii ale unor cărţi tehnice Boz raionul Ilia. în ultimii trei lucrează cadre de nădejde cu pregătire cu treierişul, fără a micşora ritmul Maria Timar, Anuţa Simion, loan
sultaţii individuale minerilor pe ani colectiviştii de aici şi-au superioară: ingineri agronomi, zooteh- acestei lucrări. Atunci, consiliul de ghe Ştefan; 20.40 Interpreţi de odinioa­
tema îmbunătăţirii calităţii căr­ etc. construit 80. de case noi, şi un nişti, medici veterinari. conducere a apelat la ajutorul organi­ Cioran, Maria Savu şi alţii,
bunelui, Aceste acţiuni au fost In activitatea biroului execu­ frumos cămin cultural. Au mai r ă : violonistul Grigoraş Dinicu; 21.15
fost de asemenea construite a- zaţiei U.T.M., care a mobilizat tine­ MIHAI BIRK
eficiente. Calitatea cărbunelui tiv al Consiliului regional al dăposturi pentru întregul efectiv corespondent Muzică de dans.
sindicatelor, a consiliilor locale de animale al gospodăriei co­
cocsificabil s-a îmbunătăţit. lective (M. ŢIC şi I. SAVIN). In raionul B ra d BULETINE DE ŞTIRI ŞI RADIO­
Rezultate bune in organizarea ale sindieateor şi comitetelor
sindicatelor, desfăşurată pe tă­ O aprovizionare eu legume şi fructe eît mai buni JURNALE: 5.00; 6.00; 7.00; 10.00;
unor acţiuni de propagandă râmul muncii culţural-educaţive 11.00; 13.00; 15.00; 17.00; 19.00; 22.00;
s-au manifestat însă şi o serie Sarcina aprovizionării oame­ tone cartofi, 158 tone varză etc. ion. Există unele centre ca acele
tehnică a obţinut şi comitetul Şi lucrătorii unităţilor de des­ de pe Valea Arsului unde nu 23.52 (programul I) 12.00; 14.00; 16.00;
sindicatului de la uzina „Vic­ de deficienţe. Astfel, acţiunile A, S, Cug ir — Om ania nilor muncii clin oraşul şi raio­ facere s-au străduit şi au reu­ există nici un chioşc de desfa­
toria" din Călan unde inginerii, întreprinse nu au avut în toate şit să servească cetăţenii mai cere a legumelor şi fructelor. 18.00; 21.00; 23.00 (programul II).
întreprinderile un caracter larg Nicosia Cipru 2-1 (î-1 ) nul Brad cu legume şi fructe bine. Iată deci, că pe lingă o mai
maiştri şi tehnicienii expun cu de masă, nu au avut continui­ revine secţiei de valorificări a bună aprovizionare, în atenţia ooo^ooo
regularitate la locurile de mun­ tate. La C.S.H. şi I.C.S.H. de e- S-au constatat însă şi unele U.R.C.C. Brad trebuie să stea
că conferinţe ce au conţinut le­ xemplu, numărul celor ce par­ In oraşul Cugir s-a disputat un U.R.C.C, Este o sarcină plină deficienţe care trebuie lichidate. şi deschiderea de noi unităţi in HiEMinaancE
gat de problemele concrete ale ticipă la conferinţele tehnice Este vorba in primul rînd de centrele muncitoreşti.
producţiei. De obicei, aceste con­ rneei internaţional de fotbal între A.S. de răspundere mai ales în a- faptul că lipsesc unele sorti­ 15 SEPTEMBRIE 1962
ferinţe sînţ urmate de discuţii este încă mic în raport cu cel mente de mărfuri mult căutate. Nici Ia Brad cetăţenii- nu se
şi de multe ori pe marginea a- al salariaţilor, la E.M. Teliuc, Gugir şi Omoru'a Nicosia. Meciul a eeastă perioadă cînd cetăţenii Astfel, lipsesc aproape cu desă- pot aproviziona în cele ;nai DE V A : Mongolii — cinem ato­
cestora se stabilesc măsuri teh- E.M. Uricani, E.M. Vulcan, E.M. vîrşire ardeii, strugurii, perele, bune condiţii. Aici sînt cinci graful „Patria“ : Aventurile lui
nico-organizatorice menite să „Gh. Doja“ ZIatna şi în alte fost viu disputat, cu faze de gol crea­ fac aprovizionarea pentru iar­ piersicile, pepenii şi alte produ­ magazine şi chioşcuri dintre care Kros — cinematograful „Grădi­
ducă la îmbunătăţirea procesu­ întreprinderi acţiunile cu carac­ se. De altfel şi din situaţia exis­ funcţionează doar patru, unul na de vară“: HUNEDOARA: Pi­
lui de producţie. te îndeosebi do gazde. In min. 35 Boi- nă. Pentru a cunoaşte modul tentă Ia conducerea U.R.C.C. din ele (cel din piaţă), fiind raţii aerului — cinematograful
ter tehnic se organizează la in­ Brad reiese că n-a fost acor­ închis de cîteva săptămînl acum „Victoria“: Toată lumea rîăe,
Legat de propaganda tehnică tervale mari de timp. De aseme­ toş .îl deschide pe Mihai şi acesta •pre­ ¦cum secţia'-de valorificări a dată suficientă atenţie aprovi­ în plin sezon. Toate magazinele cintă şi danşează — cinem ato­
trebuie să amintim că o contri­ şi chioşcurile după ce că sînt graful „Staătan Corvinul“ ; Se-
buţie însemnată la rezolvarea nea, nu peste tot conţinutul a- lungeşte la Şnteu care înscrie specta­ - U.R.C.C.. Brad se achită de a- zionării cu fructe. Din cele 50 mici nu funcţionează nici unul BEŞ: Apartam entul — cinema-,
unor probleme tehnice şi-au cestora reflectă problemele- cele tone de fructe planificate a fi dintre ele în permanenţă. tograful „Progresul“: Sentinţa —
adus-o şi sesiunile tehnico-ştiin- culos. După numai un minut de la re­ ceastă îndatorire, zilele trecute desfăcute în trimestrul H i au cinem atograful „M. Sadoveanu“:\
ţifice organizate pe diferite teme mai actuale ridicate le produc­ fost procurate numai 20 tone. Secţia de valorificări a PETROŞANI: Frumoasa am eri­
de Consiliul regional al sindica­ ţie ; datorită organizării lor în punerea mingii în joc, oaspeţii atacă am vizitat majoritatea unităţi­ De aceea, la foarte puţine uni­ U.R.C.C. Brad are sarcina de a cană — cinematograful „Al. Sa-
telor şi consiliile locale ale sin­ pripă nu trezesc suficient inte­ şi egalează prin Pakos. In. continuare tăţi se pot întîlni fructe. Aceas­ pregăti şi însiloza produsele ne­ hia“: Plăcerile oraşului — cine­
dicatelor. Bunăoară, asemenea res şi n-au eficacitatea dorită se joacă într-un ritm rapid, gazdele lor de desfacere. Iată cîteva ta este cu atît mai grav cu cit cesare pentru iarnă. Dar, nici m atograful „7 N o i e m b r i e A L ­
sesiuni au fost organizate Intre din cauza tratării unor teme aspecte. la acest capitol situaţia nu se BA IULIA: 49 de zile în Paci­
siderurgiştii de la Hunedoara, intr-un mod greu accesibil pen­ in tot raionul nu există mai prezintă aşa cum trebuie. Este fic — cinematograful „Victoria“:
Călan şi minerii din Teliuc, tru marea masă de . muncitori. iniţiind dese atacuri, care însă nu sînt încă de la început trebuie mult de 10 unităţi de desfacere. suficient să arătăm că numai Poveste nordică — cinem ato­
Ghelar şi Lupeni în cadrul că­ fructificate din cauza ineficacităţii îna­ spus că faţă de anii trecuţi, ce­ Şi fiindcă e vorba de numărul cartofi trebuie să se însilozeze graful „23 A ugust“; ORAŞTIE:
rora s-au analizat posibilităţile In răspîndirea cunoştinţelor intaşilor. In min. 65 în urma unui tăţenii din oraşul şi raionul unităţilor, e bine să arătăm că 700 tone. Ce s-a realizat pînă M-am săturat de căsnicie — ci­
tehnice prin prezentarea, recen­ atac construit de gazde, Andonit Brad sînt mai bine ' aprovizio­ ele sînt mult prea puţine pen­ în prezent ? Aproape nimic. nem atograful „V. Roaită“; Ex­
tehnice de ridicare a indicilor zarea ori discutarea cărţilor de (Onionia) opreşte mingea în careu cu tru a satisface cerinţele oame­ Grav este şi faptul că nu au perienţă prim ejdioasă — cine­
specialitate se munceşte încă mîna. Lovitura de 11 m. acordată este naţi mai ales cu legume. Majo­ nilor muncii din întregul ra- fost luate măsuri de amenajare m atograful „Flacăra“; Procesul
transformată de Popovici. ritatea unităţilor au fost şi sînt maimuţelor — cinematograful
sporadic, acţiunile cu cartea aprovizionate ritmic cu produ­ „Grădina de vară“ : SIMERIA :
Profesiunea doamnei Varren —
După aspectul jocului gazdele au sele necesare. In special la uni­ cinematograful „I. Pintitie“: HA­

meritat victoria. S-au remarcat Nicu- tăţile din Gurabarza şi Brad

„Să vorbim ş]_să scriem corect* lescu, Tîrnăveanu, Buibucan şi Şuteu sint puse la dispoziţia cumpără­
de la gazde şi Pakos de la oaspeţi. torilor importante cantităţi de
Folosirea pronumelui de întărire cartofi, roşii, ceapă, varză şi
Arbitrajul lui Gheorghe Geancu (Bu­
cureşti) corect. alte produse. Este important de
arătat faptul că în cel de-al
M. VILGEANU treilea trimestru al anului au
T. SIRIOPOL fost desfăcute 277 tone roşii, 179

corespondenţi

Limba noastră are posibili­ rece, în ambele cazuri, pronu. şi curăţire a silozurilor existen­ ŢEG: Poveste sentim entală —

tatea de a exprima gânduri sau mele de întărire se referă la te ceea ce va întîrzia şi mai cinem atograful „Popular“ : BRAD:

sentimente în legătură cu un su­ persoane feminine. Cînd fi-e dragă profesia aleasă mult pregătirile în vederea Ultimul meu tango — cinema­
iernii. tograful „Steaua roşie“; LONEA:
biect fără ca acesta să fie ex­ Alţi vorbitori nu respectă nici -fr Cînd comedia era rege — cine­
primat. Aceasta mai ales în acordul după număr. Aceştia

conversaţie. spun greşit (se înţelege că ma­ OS>L>K>&> la casa denaş- Deficienţele semnalate trebuie m atograful „Minerul“: TEIUŞ:
— Ai citit noul roman a lui joritatea celor ce spun greşit şi să stea în atenţia U.R.C.C. Brad, Muzicantul orb — cinematogra­
scriu aşa) : Ei însuşî... şi-au re­ Trecuse de miezul nopţii. Co- era prea tlrziu. Şi medicul du- de naşteri de astfel ca ele să fie lichidate în ful „V. Roaită“; ZLATNA: P ri­
Zaharia Stancu ? lectîviştii se odihneau după o pă ce mai făcu cîteva reco- teri. termenul cel mai scurt. Luînd
— Aseară am fost la specta­ cunoscut lipsurile, iar corect toate măsurile în acest scop. mele încercări (seria I şi Ii)
este : Ei înşişi... — cinem atograful „M uncitorul“ :
colul de estradă.

In prima propoziţie, subiectul Mai gravă este greşeala de a zi de muncă pe ogoarele co- mandări părinţilor cu privire Apreciind cum se cuvine ac- oamenii muncii din oraşul şi II.IA : Caidul — civem aton m fv'

este persoana a II-a, singular, nu respecta nici acordul după lectivei. in casa, fam iliei co- ia alim entaţia fetiţei, le atrase tivita tea m edicului loan San- raionul Brad vor putea fi mai „Gh. Doja“ ; APOLDUL DE SUS:

(tu), iar în a doua, persoana I, persoană, nici după num ăr: lectîvistu lu i' Diomsie Netea atenţia ca pe viitor să apeleze da, com uniştii din comună bine aprovizionaţi cu legume Din toamnă pînă în prim ăvţ'T

singular, fără a fi exprimată. Noi însuşi ne-am interesat. Co­ lampa continua însă să ardă. cu mai m ultă încredere la ser- l-au p rim it în rîndurile lor. A- şi fructe. — cinem atograful „23 A u g u s t .

Posibilitatea aceasta ne-o dă for­ rect : Noi înşine ne-am intere­ Cei doi soţi, strîn şi in jurul viciile Iul. ceastă înaltă apreciere este

ma verbului prin desinenţă, care sat. patulu i în care se zvîrcolea R eîntors acasă, in tră In ca- p rivită de către tînărul m edic COMITETUL UE STAT PENTRU CONSTRUCŢII,

indică persoana-subiect. Aceste greşeli, destul de frec­ singura lor fetiţă în virstă de binetul dispensarului unde în- m ultă seriozitate. Se sim te

In propoziţia: Vom depăşi pla­ vente în vorbire şi in scris, pro­ 3 ani, nu ştiau ce să mai facă. semnd laviăar în registru: m ai m atur, m ai m obilizat în ARHITECTURĂ ŞI SISTEMATIZARE
nul se înţelege că subiectul, ne­ vin din faptul că cei ce le fac nu Mama cu o batistă udă, şter- ^Maria Netea, 3 ani şi 6 luni, muncă
exprimat, este noi. ştiu sau au uitat cum se for­ *<¦, de pe lîîigă Consiliul de Miniştri \
mează pronumele de întărire. Ei V Qea cu 9n 3a fru n tea copilului dispepsie toxică...“ R ăm ase a- Nimic nu i se m ai pare greui
Cînd însă vrem să Întărim, să se compune din două părţi: pri­ § acoPerita cu broboane de su- p iecat asupra registrului şi în- Cu cit este m ai grea sarcina, t ANUNŢĂ:
insistăm asupra persoanei-su- ma este un pronume mai vechi V,
biect, atunci se exprimă şi pro­ îns(u), pentru masculin, şi însă, § doare, incercind sa mai stingă cepu să se ginească. Emoţiile cu a ttt este mai pasionantă In anul şcolar 1962-1963, absolvenţii şcolilor \
numele personal respectiv : Noi pentru feminin ; la plural, res­ 1 fierbinţeala. Răpus de obosea- um m eior examene, nerăbdarea luPta pen tru îndeplinirea ei.
luptăm pentru calitate. Ori: Ai pectiv : Inşi, înse. La aceste for­
me se alipesc formele scurte de la. m oniste_ Netea aţipi pen- de. a af la apoi unde m „ re_ Gîndind în acest fel, com unis-
fost tu în stare de o asemenea dativ ale pronumelor personale
Ş T i ClUpa’ - aI u n J eam at partizat. Drumul de la Sebeş tul Ioan Sanda reuşeşte cu \de casifură generală se vor puîea pregăti în: *
faptă ? In această ultimă pro­ â slab îl făcu sa tresara. Fetiţa unde s.a prezentat spre cir. m ult succes să-şi ducă la tnăe-
ŞCOALA TEHNICĂ DE ARHITECTURA
poziţie, pronumele tu este pus cu tiuzele arse de febra res- cumscripţie. Sînt patru ani de Plinire a tît îndatoririle profe-
pira tot maţ greu. Sim ţi ca i aţunci Tînărul loan Sanda în sionale cit şi sarcinile încre- Şl CONSTRUCŢIA ORAŞELOR
pentru a marca nota de sur­ î f? sfişie imma. Se ridică ho- virstă de 2 5 de ani s-a apucat dinţate de către organizaţia de
ta n t şi fara sa zică nimic ieşi din prim a zi de m uncă. In Partid. In aceste zile după

priză, de consternare, pe care o (pers. I-a şi a II-a : -m i,-ţi,-ne, & dî!! caJ (L. K11, se o p n dL . aler: scu rt tim p oamenii au înce- terminarea programului, în o- D8INS BUCUREŞTI
dorim exprimată. -vă) şi a pronumelui reflexiv o gatura pina la casa medicului, p u t sâ _z ? C ea şcă şi să nu-l rele de de răgaz îşi revede
(pers. a IlI-a : -şi). La persoana notiţele şi conspectele pe care pentru următoarele specialităţi:
Limba noastră are şi cuvinte a IlI-a plural se poate alipi şi unde bătu cu putere la uşa. mai p riVeascd ca pe un străin,
speciale pentru Întărirea per­ forma pronumelui personal: -le, le'a întocm it la cursul de I. TEHNICIENI CONSTRUCŢII
soanei. Acestea sînt pronumele pentru feminin. Fara sa aştepte răspuns, cu Muncind şi citind cu pasiune Pregătire a propagandiştilor
de întărire. glas răguşit, iji spuse numele reviste de speCiaiitate, acor- de la Hunedoara. Cu pasiunea (durata de şcolarizare 3 ani)
şi am inţa pe doctor că fetiţa e dlnd muUd a tenu e fiecărui caz,
& conştiinciozitatea cu care-şi
grav bolnava In cîteva minute, medicul Ioan sanda şi-a clş-

In folosirea pronumelui de în­ Iată care sînt formele corec­ cu trusa intr-o_ mina, medicul tigat stima • respectui tutu- îndeplineşte sarcinile profesio- pentru specialitatea:
tărire se ivesc însă aspecte a- te ale pronumelui de întărire, loan _Sanda paşea alaturi de nale> propagandistul Ioan San-
su'pra cărora trebuie să insis­ alături de cele personale : Dionisie Netea spre casa a- rQŢ coiectiVistuor din comuna da, vrea să-şi îndeplinească — arhitectură şi construcţia oraşelor
tăm. Aici se înregistrează, atît — construcţii civile şi industriale
— pentru persoane masculi­ cestuia" p duca ’ & sarcina, de a îndrum a stu-
După ce o consultă cu aten- diul comuniştilor de la cercul
Fiecare zi este mnl niivâ
m ai lmnnU1 {71 notim tn te Pn

în vorbire, cit şi în scris, nume­ ne : eu însumi, tu însuţi, el ţie şi stabili diagnosticul, m e- siunea JDentru vrofesiunea a de stltăiere a Statutului P.M.R. — instalaţii
roase forme necorecte. Unii vor­ în s u ş i; noi înşine, voi Înşivă, el
bitori, de pildă, nu respectă a. în şişi; Stateţ ateul a început că lupte cu S f a K r e a « o ? care 1 s' “ ‘neredinfut. lî. TEHNICIENI TOPOGRAFI
cordul. Un bărbat, vorbind des Z9 beata, a ăm tntstrîn du -t m edica. 2 t J S Z J f u r l u tm 1 pr0'm s să “ » « • (durata de şcolarizare 2 ani)
pre o femele, spunea greşit: ea — pentru persoane feminine:
însuşi ne-a mărturisit. Slntînsă eu însămi, tu însăţi, ea în să şi; mentele necesare A rămas a- Z m Z care ° ‘m mal a- III. DESENATORI TEHNICI
şi persoane feminine care, întă- noi însene, voi însevă, ele înseşi
rindu-se pe ele înseşi, pronunţă sau însele. laturi de părinţii copilei, ve- tatea redată colectiviştilor bol- ProaPe de oraş şi la „şosea
fără acord : Eu însumi eram
hotărîtă să-i spun tot. Pronumele de întărire poate b 0 hind-o pînă în zori. De la o Z T ' S , ® ! asfaltată“. A refuzat! Aici este
fi întrebuinţat pentru a accen­
In cele două exemple date, tua şl alte pronume decît cele S ord 1“ <Ma trupul m icuţei a a î e m e d ic u m ioan Sanda Nu- nevoie de m ine ~ a spus el’ (durata de şcolarizare 1 an)
greşeala constă în lipsa acordu­ personale şi chiar substantive. ^ început să se liniştească, a- m , { t acordat m cunosc oamenii şi ei au în cre¦
lui dtupă gen. Corect este „ea Dar aceasta constituie o temă sp e c iaploitaatetemaata rh itectu ră s i corisfruclii.
însăşi ne-a mărturisit“ şi „eu pentru altă discuţie. dormind liniftită. Zm S e n S J u i Ta ete ,n
însămi ©ram hotărîtă.,," deoa-
V. ŞERBAN La despărţire m edicul a în- con su ltaţii pen tru copii şi 771 gr™ Ca, ln a M L a rte’ daL Cîf IV. LABORANŢI — ŞCOALA TEHNICA
lector universitar
trebat: pentru adulţi. Acestea sînt L ai . f ruL los- DE MUNCITORI CALIFICAŢI L
(durata de şcolarizare 2 ani) }
— De ce nu m -a ţi chem at doar cazurile înregistrate p r° fef;a P--e dragă, cină ţi-o

mal devreme? în evidenţa dispensarului, \ubef t l L u pasiune, nu poţi să

— Credeam c-o să -i treacă fără a m ai pune la so- A e si™fl. declt acol° un~ Exam enul de adm itere va avea loc Ia 25 septem brie fl.c. t
m . RUGINEKîOU
— răspunse tatăl fetiţei. coteală consultaţiile tntîm - Inform aţii siuplimenîare la secretariatul şcolii din B u c u - ţ

— Dacă m ai în tirziai puţin, plătoare şt a sisten ţa celor 60 reşti, B -dul Coşbuc nr. 24 telefon 14.94.98 f