Page 4 - 1962-09
P. 4
¦pag. a DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2391
TELEGRAMA ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIR I ULTIMELE Ş T IR I
Tovarăşului HO Şi MIN,
Preşedintele Comitetului Central
al Partidului celor ce muncesc din Vietnam
şi Preşedintele Republicii Democrate Vietnam
Tovarăşului FAM VAN DONG,
Primul ministru al Republicii Democrate Vietnam
H A N !0 I Declaraţiile lai U Thant Guvernul Revoluţionar al Cubei Leonid Brejnev va vizita
Dragi tovarăşi, după vizita în Uniunea Sovietică respinge născocirile calomnioase R. P. F. iugoslavia
Cu prilejul celei de-a 17-a aniversări a proclamării VARŞOVIA 1 (Agerpres). mitetului celor 18 state, pot ale Casei Albe MOSCOVA 1 (Agerpres). TASl
Republicii Democrate Vietnam, în numele Comitetului Central Discuţiile mele -cu conducăto transmite:
al Partidului Muncitoresc Romîn, al Consiliului de Stat şi al rii U.R.S.S. au fost sincere şi deveni o bază pentru realiza HAVANA 1 (Agerpres). — sau deasupra teritoriului S.U.A.
guvernului Republicii Populare Romîne, precum şi al întregu deosebit de prietenoase, a de rea acordului în problema în TASS transmite : Dimpotrivă, navele şi avioa Leonid Brejnev, preşedintele
lui popor romîn, vă transmitem dv., Comitetului Central al clarat U Titani, secretarul gene cetării acestor experienţe. Aces Prezidiului Sovietului Suprem
Partidului celor ce muncesc din Vietnam, Consiliului de Miniştri ral provizoriu al O.N.U., Ia te propuneri corespund hotă- La Havana s-a dat publicită nele militare ale Statelor Unite al U.R.S.S., a acceptat invitaţia
şi întregului popor vietnamez cele mai cordiale felicitări. conferinţa de presă care a avut rîrilor Adunării Generale a ţii o declaraţie a Guvernului au violat în repetate rînduri preşeăintelv Iugoslaviei, Iosif
loc la 31 august la Varşovia. O.N.U. şi constituie un aport Revoluţionar al Cubei semnată spaţiul aerian şi apele noastre Broz Tito, de a veni in R.P.F.
Oamenii muncii din R.D. Vietnam au obţinut sub condu Părăsind Moscova, a adăugat Important în rezolvarea proble de primul ministru Fidel Cas- teritoriale, au efectuat zboruri Iugoslavia intr-o vizită oficială.
cerea Partidului celor ce muncesc importante succese în con el, mi-am dat mai bine seama mei dezarmării. tro prin care se resping cate
struirea socialismului şi luptă cu abnegaţie pentru îndeplini de poziţia şi concepţiile con goric născocirile calomnioase razante asupra navelor noastre. Leonid Brejnev va vizita Iu
rea primului plan cincinal de dezvoltare a economiei naţionale. ducătorilor sovietici asupra pro Problema dezarmării, a su ale unei declaraţii a Casei Albe Teritoriul nostru este bombar goslavia intre 24 septembrie şi
Poporul romîn se bucură sincer de aceste rezultate şi sprijină blemelor internaţionale mai im că două nave militare cubane dat de la baza maritimă milita 4 octombrie.
lupta dreaptă a poporului vietnamez pentru reunificarea paş portante, bliniat U Thant, va fi una din ar fi deschis foc împotriva unui ră nord-americană Guantana
nică şi democratică a patriei sale. cele mai importante probleme avion american, în timp ce se Ratificarea acordului
U Thant a declarat că In u r şi unul din punctele ordinei de afla deasupra apelor interna mo, teritoriu zmuls Cubei în
Consacrîndu-şi eforturile operei de construcţie paşnică, po ma discuţiilor avute cu condu zi a apropiatei sesiuni a Adu ţionale. mod ilegal. dintre Indonezia
poarele noastre, împreună cu popoarele celorlalte ţări ale la cătorii R. P. Polone, a înţeles nării Generale a O.N.U.
gărului socialist, sînt însufleţite de măreţele ţeluri ale luptei mai bine concepţiile şi poziţia Nici un avion cuban şi nici „Cuba, se subliniază în con şi Olanda
pentru pace, pentru înfăptuirea dezarmării generale şi totale, lor faţă de multe probleme. A- După cum anunţă agenţia o navă cubană nu ati comis ni tinuare în declaraţia guvernu
pentru statornicirea principiilor coexistenţei paşnice, corespun cum plec Ia Praga, a spus în PAP, U Thant şi-a exprimat ciodată vreun act ostil, nici îm lui revoluţionar nu a răspuns DJAKARTA 1 (Agerpres).
zător năîiuinţelor fierbinţi ale întregii omeniri. continuare U Thant, şi sper că convingerea că crearea unor zo potriva avioanelor, nici împo nici o dată cu aceeaşi monedă Agenţia Antara anunţă că la
discuţiile pe care le voi avea ne denuelearîzate ar avea o Ia provocări. 1 septembrie parlamentul Indo
Sîntem convinşi că relaţiile de prietenie şi colaborare din vor contribui într-o anumită mare însemnătate şi ar consti triva navelor, nici împotriva in neziei a ratificat acordul, sem
tre Republica Populară Romînă şi Republica Democrată Viet măsură Ia succesul lucrărilor ce tui „un fel de dezarmare regio Născocirea neruşinată despre nat la 15 august între Indonezia
nam, se vor dezvolta continuu, spre binele popoarelor noastre, lei de-a XVH-a sesiuni a Adu nală“. şi prin aceasta, ar con stalaţiilor Statelor Unite şi nu şi Olanda cu privire la transm i
în folosul unităţii şi coeziunii lagărului socialist. nării Generale a O.N.U. tribui la întărirea păcii. acest incident — declaraţia că terea de către Olanda a admi
au pătruns în apele teritoriale nave cub ane ar fi deschis foc nistraţiei Irianului de vest In
Urăm din toată inima oamenilor muncii din R.D, Vietnam U Thant a declarat că pro împotriva unui avion american doneziei prin intermediul O.N.U.
noi şi strălucite succese în construirea socialismului, în lupta în largul mării — care coincide Intr-o rezoluţie, adoptată în u-
pentru apărarea păcii în lumea întreagă. punerile grupului ţărilor nean nanimitate în cadrul şedinţei
cu campania isterică anticuba- plenare, parlamentul Indoneziei
gajate în problema încetării ex a aprobat hotărirea preşedinte
na ce se desfăşoară în prezent lui Sukarno de a semna acor
perienţelor. cu arma nucleară, Declamaţia Partidului Comunist în S.U.A., confirmă faptul că în
mod just Cuba a atras atenţia
GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ din Hrazilia
ION GHEORGHE MAURER întregii lumi că ţara noastră şi
Prim-secretar al Comitetului Central
al Partidului Muncitoresc Romîn, Preşedintele Consiliului de Miniştri pacea în întreaga lume sînt
al Republicii Populare Romîne
Preşedintele Consiliului de Stat RIO DE JANEIRO 1 (Ager- P. C. din Brazilia cheamă co ameninţate de politica aventu
muniştii şi întregul popor Ia ristă, războinică, a guvernului
pies). — dul menţionat.
propuneri făcute in cadrul Co Partidul Comunist din Bra luptă împotriva planurilor Fon Statelor Unite“.
, al Republicii Populare Romîne
zilia a publicat în numărul din dului Monetar Internaţional şl
Cu prilejul împlinirii a 23 de ani de la dezlănţuirea 30 august al ziarului „Novos împotriva programului „Alianţa Tratative secrete între Salazar şi guvernul S.U.A,
celui de-al doilea război mondial Rumos“ o declaraţie în care a- pentru progres“, pentru a re
rată că in ultimele săptămîni duce transferul peste frontieră PARIS 1 (Agerpres). — duieşte să obţină din partea Washing
Puternice demonstraţii şi mitinguri antirăzboinice situaţia politică din Brazilia a al profiturilor monopolurilor Săptămînalul „France Observateur" tonului o serie de avantaje economice
în Germania occidentală devenit deosebit de încordată. străine, pentru extinderea mo informează că în momentul de faţă şi diplomatice în schimbul reînnoirii
Grupările şi cercurile reacţiona nopolului de stat asupra petro au loc tratative secrete între repre contractului... El cere astfel de la Pen
re legate de imperialismul stră lului şi naţionalizarea între zentanţii dictaturii lui Salazar şi gu tagon diferite materiale de război şi
in urmăresc să frîneze proce prinderilor străine. vernul american în vederea reînnoirii tancuri amfibii care urmează să fie
sul de democratizare a ţării. contractului prin care Portugalia acor
Declaraţia subliniază necesita dă S.U.A. o bază militară în insulele folosite pentru reprimarea mişcării
Pe de altă paTte — se spune tea înfăptuirii unei reforme
în declaraţie — ia amploare lup agrare radicale şi a transm i Azore. „Salazar, scrie revista, se stră pentru independenţă din Angola“.
litare. La Hanovra, poliţia a in boi mondial, prezidiul subli ta forţelor care tind să obţină terii către ţărani a pământuri
BONN i (Agerpres). —
In legătură cu împlinirea terzis demonstranţilor să poar niază că cei care au dezlănţuit progresul şl eliberarea Braziliei. lor latifundiarilor, a unor ma
a 23 de ani de la dezlăn te panouri, chemînd Ia refuzul acest război, se află astăzi din Se intensifică lupta împotriva suri concrete împotriva infla
ţuirea de către Germania hl- de a satisface serviciul în Bun nou la putere în R.F. Germană. imperialismului şi a marilor la ţiei. Partidul comunist cheamă Soldaţi fran cezi în a rm a ţi
tleristă a celui de-al doilea deswehr. La Kassel s-a interzis „Travestindu-se in democraţi, tifundiari, se întăreşte unitatea ia luptă pentru „promovarea pe s ir ă z ile Algerului—
război mondial, in Germania demonstranţilor să difuzeze ma se spune in apel, ei deţin po rîndurilor clasei muncitoare, ca unei politici externe indepen
occidentală se organizează de nifeste în care sînt demascate ziţii Importante In viaţa publi dente, pentru extinderea comer
monstraţii şi mitinguri anti ca „fals grosolan şi pregătire că. Ei cer frontierele stabilite re exercită o influenţă tot mai ţului exterior al Braziliei, pen PARIS 1 (Agerpres). — TASS franceze circulă pe străzile ora
războinice. La Hanovra a şi avut pentru război" afirmaţiile cu în mod ilegal de Hitler, el cer hotărîtoare asupra vieţii politice tru coexistenţă paşnică între ţă şului în jeepuri.
loc o retragere cu torţe la care privire la „caracterul defensiv" arma atomică şi încearcă să îm a ţării şi creării frontului na rile cu sisteme sociale diferite, transmite :
au participat sute de tineri şi al înarmării R.F. Germane. piedice orice acord. Acestea ţional democratic unic. pentru dezarmare şi pace gene La 1 septembrie, pe străzile După cum anunţă agenţia
tinere. La Hamburg a avut loc sînt forţe tenebroase, prea bine rală“.
un mare miting. Autorităţile poliţieneşti din cunoscute, care au transform at In acelaşi timp, se relevă în Algerului au apărut soldaţi France Presse, în cercurile mi
Düsseldorf au interzis adversa republica federală într-un focar declaraţie, se intensifică în toa francezi în căşti albe şi cu puşti litare franceze se declară că
La 1 septembrie au avut loc rilor Înarmării atomice să orga de crize, primejdios păcii. te direcţiile activitatea duşma „aceste patrule sînt un fenomen
demonstraţii şi mitinguri la nizeze un miting şl un marş de Istoria celor două războaie ara nilor naţiunii. Ambasada S.U.A. automate în mîini. Patrulele
Bremen, Frankfurt pe Main, protest în acest oraş. In mani- tă că vinovaţi pentru aceste s-a transformat intr-un centru firesc“, că ele „sînt doar întări
Stuttgart, München, Nürnberg, restul lansat cu acest prilej, ad războaie sînt militariştii ger de finanţare a reacţiunii. Asu Sosirea avioanelor „U-2“ In Anglia te şi înarmate“ şi că în compo
Kassel, Saarbrücken şi intr-o versarii din Düsseldorf ai înar mani. De aceea, Înlăturarea pri pra guvernului se exercită pre nelinişteşte pe norvegieni
serie de oraşe din regiunea mării atomice arată că Înarma mejdiei unul al treilea război siuni pentru ca acesta să-şi nenţa lor „intră doar reprezen
rea R.F. Germane constituie o mondial este sarcina primordia. OSLO 1 (Agerpres). — V. Va minale împotriva Uniunii Sovie tanţi ai poliţiei militare“.
Ruhr. Iniţiatorii acestor mani primejdie. „Oare am uitat, se lă a germanilor". schimbe politica externă. Sînt vilov, corespondentul agenţiei
spune în manifest, că propa TASS, transmite : tice. Dar, după părerea ...multor
festări sînt Uniunea germană a ganda anticomunistă a făcut folosite toate mijloacele pentru De data aceasta, autorităţile observatori care urmăresc ””cu
Opinia publică norvegiană a atenţie situaţia din Algeria,
păcii, organizaţiile adversarilor cu putinţă dezlănţuirea celui a determina ruperea relaţiilor primit cu mare nelinişte ştirea norvegiene s-au pomenit din apariţia soldaţilor francezi
din Londra potrivit căreia avi nou complet neinformate des
vest-germani ai înarmării ato de-al doilea război mondial ? cu Cuba şi, in primul rînd, cu pre proiectatele zboruri ale a- înarmaţi pe străzile Algerului
dovedeşte tendinţa autorităţilor
mice, organizaţiile sindicale, de Uniunea Sovietică.
franceze de a interveni în con
flictul dintre conducătorii al
gerieni.
tineret etc. Demonstranţii au Ziua de 1 septembrie trebuie oane americane de recunoaşte vioanelor „U-2“ deasupra teri
cerut încetarea înarmării Ger să amintească fiecărui german Presa efiopiană intensifică critic i!e re „U-2“, care şi-au cucerit o toriului Norvegiei. După o stu C. G. M. din Franţa
maniei occidentale şi Înfăptui că sarcina noastră nu constă tristă faimă, au fost aduse la diere amănunţită a problemei
rea dezarmării generale. în înarmare In vederea unul la adresa Piefei comune baza aeriană militară americană „în cele mal înalte instanţe“ ele salută pe greviştii
nou război, ci in muncă spre „Upper Hayford“ pentru efec au dat unui corespondent al
Asemenea revendicări, de folosul Înţelegerii reciproce şl ADDIS-ABEBA 31 (Agerpres). Abeba. La 30 august, ambasa tuarea de recunoaşteri deasu ziarului „Verdens Gang“ asigu spanioli
bună seamă, nu sînt pe placul păcii între toate popoarele"; In ultima vreme, in presa e- dele Franţei, R.F.G., Belgiei, I- pra regiunii Atlanticului de rări că „avioanele „U-2“ nu
autorităţilor oficiale din R.F.G., tiopiană s-a intensificat critica taliei şi Olandei au trimis unor nord, care, după cum reiese din trebuie să zboare deasupra re PARIS 1 (Agerpres);
care iau măsuri poliţieneşti îm Prezidiul Uniunii persoanelor Împotriva Pieţei comune euro persoane şi organizaţii din E- ştire, cuprinde, de asemenea. giunilor norvegiene“. „Cel pu Confederaţia Generală a mun
potriva participanţilor la de persecutate de nazişti a cerut pene, pe care ziarele din Etiopia tiopia „un document“ în care, Groenlanda şi Norvegia. ţin, după cum s-a comunicat cii din Franţa (C.G.T.) a adre
monstraţii. Ministerul Afaceri să se înceteze Înarmarea R.F. fără să-şi ascundă enervarea, se sat un mesaj de salut oamenilor
lor Interne al landului Hessen Germane care constituie o prl- o califică ca o nouă formă a co piîng împotriva presei etiopiene Norvegienii ţin perfect de bi corespondentului, din partea a- muncii din Spania, cu prilejul
a dat dispoziţii poliţiei să ia mejdie pentru pace. Intr-un apel lonialismului. Caracterizînd Pia pentru critica pe care o face ne minte că avionul de spionaj mericană nu s-a spus nimic reluării Luptei greviste a mine
măsuri severe de control şi să lansat cu prilejul împlinirii ţa comună ca o unealtă a blo Pieţei comune. despre aceasta“. rilor din Asturia. In acest me
interzică organizarea demon a 23 de ani de la dezlăn cului militar agresiv al N.A.T.O., al lui Powers urma să ateri saj de salut, dat publicităţii la
straţiilor în faţa cazărmilor mi ţuirea celui de-al doilea răz- ziarele subliniază că scopul a- Corespondentul TASS s-a a- După cum se ştie, după epi Paris, C.G.T., în numele clasei
cesteî organizaţii este jefuirea dresat unor redacţii din Addis- zeze pe aeroportul norvegian sodul cu avionul Iui Powers gu muncitoare din Franţa, felicită
Criza politică din Argentina economică a ţărilor lumii, inclu Abeba cu rugămintea de a co vernul norvegian a protestat în călduros şi frăţeşte pe minerii
a produs ţării grave consecinţe siv a celor africane, precum şi menta acest demers al ambasa Bodoe şi că acest lucru a fost mod oficial pe lîngă guvernul spanioli care, în ciuda teroarei
înrobirea lor politică pentru a delor ţărilor occidentale. In toa S.U.A., şi americanii au dat Nor regimului fascist, luptă cu ab
economice împiedica dezvoltarea lor inde te redacţiile i s-a răspuns că zădărnicit numai de racheta so vegiei asigurări solemne că aşa negaţie pentru drepturile lor la
pendentă. Această critică justă presa etiopiană nu va publica ceva nu se va mai întîmpla în viaţă şi libertate. C.G.T. decla
nu este de Ioc pe placul repre acest „document“. „Noi ştim, au vietică în regiunea Sverdlovsk. viitor. Or, în realitate umbra ră că oamenii muncii francezi
zentanţilor oficiali ai ţărilor oc răspuns redactorii, ce înseamnă avioanelor de spionaj planează sînt solidari cu minerii din As
Atunci s-a constatat că ame din nou deasupra teritoriu lut turia şi sprijină lupta lor.
norvegian.
ricanii nu făcuseră autorităţi
lor norvegiene nici o aluzie la
posibilitatea folosirii teritoriu
lui norvegian pentru acţiuni cri-
cidentale participante la Piaţa Piaţa comună şi care este va
BL'ENOS AIRES 1 (Agerpres)., — nuă a monedei argentinene, France comună, care se află Ia Addis- loarea propagandei occidentale“
Referindu-se la haosul din Argentina, Presse scrie: „In ultimele trei sâptâ-
La urinare a certurilor dintre militari, mîni peso-ul (moneda argentineană — Realităţi din lumea capitalului
agenţiile occidentale de presă sînt una N.R.), a înregistrat o nouă scădere pe @ PE SCURT SCURT
nime în a recunoaşte că actuala situa piaţa schimburilor. Dolarul, care a va
ţie politică a ţării a produs grave con lorat aproximativ 118 pesos în luna MOSCOVA. La 1 septembrie, în 17 septembrie. In acest timp „Lisis- S e g r e g a f i a r a s i a l ă îrt ş c o l i l e d in S .U .A . Creşterea preturilor
secinţe economice. Gitînd o declaraţie iulie, a crescut treptat, ajungînd în şcolile de cultură generală, şcolile me trata" va fi prezentată de nouă ori.
u ministrului economiei, făcută cu pri ultimul timp Ia peste 128 pesos“. „După dii tehnice şi institutele de învăţămint NEW YORK 1 (Agerpres). tatea Duras au fost acceptaţi în Olanda
lejul unei dări de seamă asupra finan părerea experţilor financiari — conti superior din Uniunea Sovietică a în H A V A N A . In capitala Cubei a fost „Singura şcoală confesională cinai copii de negri, ceea ce a
ţelor ţării, în care acesta arăÎ3 că nuă agenţia — această tendinţă... este ceput noul an şcolar. Aproximativ 40 semnat între U.R.S.S. şi Cuba pro catolică din Louisiana, care îşi dezlănţuit furia rasiştilor. La 31 HXGA 1 (Agerpres).
„funcţionarii statului nu au fost plă o consecinţă a instabilităţii ţării, pro de milioane de elevi şi studenţi au tocolul cu privire la construirea unei deschisese porţile copiilor de cu august, după cum menţionează Ini Olanda cresc continuu pre
tiţi de două luni“, corespondentul la vocată de criza militară endemică“. păşit pragul şcolilor. In acest nou an noi uzine de reparaţii auto. Întregul agenţia directorului şcolii, Chri- ţurile. La 31 august s-a comuni
Buenos Aires al agenţiei France Preş- 6 ontinuîndu-şi reflexiile asupra soar- şcolar, în întreaga ţară a fost introdus utilaj şi metalul pentru piesele nestan loare a trebuit să se închidă stopher Schneider a anunţat că cat despre majorarea preţurilor
se consideră că „o dată în plus, fac fei monedei argentinene, France Pres învăţămîntnl general de opt ani. dardizate vor fi livrate de Uniunea vineri, ca urmare a ameninţă la benzină, iar de la 1 septem
torul politic — sau mai degrabă fac se consideră că „pe termen mai în Sovietică. „şcoala se închide din cauza a- brie intră în vigoare legea cu
torul poJitico-militar — determină si depărtat peso-ul se află sub amenin MOSCOVA. Teatrul de la Kremlin rilor formulate de partizanii se meninţărilor“ din partea rasiş privire la majorarea chiriilor cu
tuaţia financiară a Argentinei“. „Mo ţare sigură“, deoarece datoria externă şi-a început sîmbătă seara stagiunea HELSINKI. La 31 august a intrat gregaţiei“, relatează agenţia tilor şi faptului că „poliţia nu
neda argentineană — scrie France publică şi particulară a Argentinei a cu opereta romînească „Lisistrala“ de în-funcţiune primul reactor atomic din protejează şcoala“ împotriva a- 10—12 la sută. Se află în stu
Presse — suferă din nou efectul de- atins aproape 4.000.000.000 de dolari, Ghcrase Dendrino, în interpretarea co Finlanda. France Presse.
zordinei întreţinute de trei săptămîni exigibilă în bună parte în viitorii 8, lectivului teatrului de operetă din O- In această şcoală din locali cestor ameninţări. diu perceperea unor noi genuri
de luptele fracţiunilor militare şi de ani. In ce priveşte datoria publică — desa. Opereta este pusă în scenă de BAMAKO. Luînd cuvintul la îna
revoltele generalilor, care îşi duc în relevă agenţia — scadenţele sînt de regizorul Nicuşor Constantincscu, deco poierea sa din Republica Coasta dc mm de impozite de
mod inconştient ţara spre haos“. 277.000. 000 dolari anul acesta, de i urile aparţinînd lui George Voines- Fildeş, preşedintele Republicii Mali. la populaţie. Ast
Modibo Keita a declarat că în timpul
Corespondentul AFP relevă că, avînd 334.000. 000 dolari anul viitor, şi vor cu acestei vizite au fost semnale între fel, autorităţile <9
în vedere actuala situaţie disperată a cele două ţări un tratat de prietenie,
finanţelor Argentinei, „în timp ce anar atinge în 1964 un plafon de 459.000.000 Teatrul de operetă din Odesa, care acorduri economice, precum şi un pro municipale din
tocol financiar.
dolari, ceea ce va supune la grea în a făcut un turneu şi la Leningrad, va capitala Olandei
au propus scum
hia armatei se extinde treptat asupra cercare finanţele ţării. prezenta spectacole la Moscova pînă la SAIGON. Partizanii din Vietnamul pirea preţurilor
întregii ţări, trezoreria a lansat un pentru... locurile
de sud au doborîl două elicoptere a-
împrumut intern numit de „recuperare in Portugalia : Creşte rezisten ţa îm potriva mericane care au participat la atacu din cimitire.
naţională“, menit să permită statu rile împotriva poziţiilor ocupate de
lui reluarea plăţilor“. Or, în actua partizani.
lele condiţii, — caracterizate, după Iul Salazar COPENHAGA. Parlamentul danez
cum arată aceeaşi agenţie, prin „slă a adoptat o lege cu privire la spo
biciunea guvernului Guido, recent do LISABONA 1 (Agerpres). — cratice din opoziţie, un grup de rirea cu 15 la sută a preţurilor la o
50 de membri ai opoziţiei din serie de produse agricole.
vedită de revolta generalilor, prin După cum reiese din relată Lisabona, printre care nume Iată în ce con
faptul că o mare parte a întreprinde rile presei occidentale, în ciuda roase personalităţi politice in BANGKOK. In Tailanda există diţii mizere sînt
rilor industriale şi-au încetat plăţile măsurilor represive adoptate de fluente, a adresat preşedintelui 3.170 medici la o populaţie de peste nevoiţi să tră
şi prin criza de încredere a publicului autorităţile salazariste, în Por republicii, amiralul Tomaz, un 26 de milioane de oameni, adică an iască oamenii
argenlinean tot atît de profundă ca şi tugalia se accentuează rezisten apel cerînd demiterea actualu medic la aproximativ 8.200 de oameni,
dispreţul lui faţă de armată“ — este ţa împotriva regimului dicta lui guvern Salazar şi instaura, In regiunile din interiorul ţării un mmm muncii din Chile.
rea unui regim democratic în medic revine la 26.000 dc oameni, iar
greu de apreciat posibilitatea realizării torial. La cîteva zile după ce ţară în altele un medic la 30.000 de oa
acestui împrumut. meni.
s-au anunţat numeroase ares-
Referindu-se la devalorizarea conţi' 1 ţări în rîndUl elementelor demo
gedacjia şi adoţlnistrajia ziarului; str. 6 Martie nr. 9. leîeiun 188, 189. 75, 674. Taxa nlătită în numerar conform aprobâru Oirecliei Generale •nul o*jsj