Page 41 - 1962-09

T V O -ţJ
Amil XIV. Nr. 2402
S U C C E S IN NOUL AN
ŞCOLAR !
Elevii, cadrele didactice şl pă­
rinţii trăiesc astăzi clipe de
emoţii fireşti şi deosebită bucu­
rie : în această dimineaţă, tra­
diţionalul clinchet al clopoţelu­
lui va chema şcolarii de toate
virstele, după plăcuta şi recon­
fortanta vacanţă de vară, la un
nou an de învăţătură. Mii de co­
pii se îndreaptă azi spre por­
ţile şcolilor. Cei mici, care iac
astăzi primul pas pe calea În­
văţăturii. ascultă cu luare amin­
te sfaturile părinţilor care-i că­
lăuzesc spre Intîlnirea cu lumi­
na cărţii, cu educatorii; iată-i
pe cei care se numără în rîn-
dul pionierilor, cu cravate roşii
ca macul la git, împărtăşindu-şi
în drum spre şcoală, gălăgioşi,
impresiile de vacanţă, interesîn-
du-se de noii colegi, de profe­
sorii clasei in care au trecut, de
noile materii ce şi le vor în su şi; atenţiei de care se bucură învă-
ori iată-i pe elevii ultimelor cla­
se, în grupuri de doi-trei, cu
uniformele frumos aranjate, dis-
cutind probleme cel mai adesea
legate de apropiata absolvire şi
intrare In producţie sau In în-
văţămîntul superior. Pe toţi
aceştia, care, indiferent de vîrs-
tă. Împărtăşesc emoţia şi bucu­
ria unui nou început de drum,
şcolile îi întîmplnă sărbătoreş­
te : In veşminte strălucind de
curăţenie, cu mobilierul şl ma­
terialul didactic împrospătate,
bine puse la punct. Mulţi elevi
vor avea surprize dintre cele
mal plăcute. Unii vor Învăţa
în săli de clasă noi, în şcoli mo­
derne, spaţioase, nou construite.
In regiunea noastră au fost
date în folosinţă numai în acest
an peste 70 săli noi de clasă la
Zlatna, Vulcan, Cunţa, Mică-
neştl, Runcşor, Gurasada şi In
alte localităţi, In care vor învă­
ţa peste 2.000 de elevi. Legat de
continua mărire a spaţiului de
şcolarizare, de construirea an
de an a noi şcoli şi săli de cla­
să, trebuie să arătăm că aceasta
este de fapt o consecinţă fireas­
că a creşterii numărului de elevi.
Faţă de anul trecut, clnd în
şcolile de cultură generală s-au
înscris 74.032 elevi, în anul şco­
lar ce începe, numărul acesto­
ra se ridică la peste 80.500.
Copiii vin la şcoală, de la an
la an mai mulţi. Vin dornici să
-Tm ~
Produse peste pían
Datorită unei bune organi­
zări a muncii, colectivul între­
prinderii de industrie locală din
Orăştie, îşi depăşeşte cu regu­
laritate sarcinile de plan. Cele
mai bune rezultate Ie-a obţinut
secţia de tîmplărie. Secţia amin­
tită a realizat planul produc­
ţiei globale pe luna august în
proporţie de 109 la sută, dînd
T,1Să" r a id a n c h e t ă m obilizăm toate forţei
la urgentarea construcţiilor zootehnice
M uncă organizată —
rezultate bune
In aceste zile la gospodăria a-
gricolă colectivă clin Apoldul
de Jos, pe lingă celelalte mun­
ci, o atenţie deosebită se acor­
dă terminării la timp a con­
strucţiilor zootehnice planificate
pentru acest an. In prezent gos­
podăria are în construcţie un
grajd pentru 100 vite mari şi o
njaternitate pentru 50 de scroa­
fe. Stadiul lucrărilor este avan­
sat la ambele obiective. Astfel,
grajdul a fost ridicat pinii la
acoperiş, iar maternităţii i se
fac acum amenajările interioa­
re. Tot în acest an aici au mai
fost date în folosinţă un grajd
pentru 100 taurine şi o hală în
care pot fi adăpostite 2.000 de
păsări.
Un merit în buna desfăşura-
re a construcţiilor îi are
consiliul de conducere al gos­
podăriei. Sub îndrumarea or­
ganizaţiei de partid, consiliul
de conducere şi-a întocmit in
această direcţie un plan de mun­
că cu obiective concrete de rea­
lizarea cărora la termenele pre­
văzute se preocupă permanent.
In plan slnt prevăzute sarci­
ni c a : procurarea materialului
de construcţii, mobilizarea zil­
nică a constructorilor la lucru,
asigurarea unui număr suficient
de braţe de muncă şi atelaje
la şantierul de construcţii etc.
Din partea conducerii a fost în­
sărcinat să răspundă de aceste
probleme tov. Nicolae Orăştea-
Hune c i o a r a - ^ 6 '’’®
Sîmbătă 15 septembrie 1962
înveţe temeinic, să-şl realizeze
visuri îndrăzneţe. Şi mai vin cu
certitudinea înfăptuirii tuturor
năzuinţelor. Această certitudine
îşi are izvorul in dragostea şi
grija părintească manifestată
permanent pentru elevi, pentru
învăţămînt, de partidul şi sta­
lul nostru, de condiţiile optime
de studiu create şcolarilor,, asi-
gurîndu-se în primul rînd invă-
ţămînt de cultură generală gra­
tuit în săli de clasă spaţioase,
cu mobilier corespunzător, ma­
teriale didactice din ce în ce
mai perfecţionate, mai adecvate
procesului instruct’v-educativ,
laboratoare eu largi posibilităţi
de a aplica în practică cele în­
văţate, cadre de învăţători şi
profesori cu o temeinică pregă­
tire profesională. Umil dintre
cele mal elocvente exemple ale
ţămîntul în regimul nostru de­
mocrat-popular 11 constituie de
asemenea acordarea manualelor
gratuite elevilor din clasele
I—Vil. Valoarea acestora, difu­
zate pînă în prezent numai la
noi în regiune se ridică la circa
2 .0 0 0 .0 0 0 lei.
In această zl se îndreaptă
spre şcoală şl cadrele didactice.
Cele mal multe dintre ele se
glndesc Intens la sarcinile noi
izvorîte pentru ele din documen­
tele de partid şi de s t a t : cum
vor face ca lecţiile să fie mai
strîns legate de viaţă, ca elevii
să capete cit mai solide deprin­
deri de muncă practică, ce mă­
suri vor lua pentru a preda la
înălţimea cerinţelor noul obiect
de învăţămînt „Agricultura“,
cum vor putea ridica pe o treap­
tă mai înaltă munca de educare
comunistă a şcolarilor.
Elevii şl profesorii se îndreap­
tă azi eh noi emoţii spre şcoli.
Clinchetul clopoţelului îi chea­
mă la un nou an de studiu. Cu
forţe noi, consecvenţi şi pasio­
naţi, aceştia nu-şl vor precupeţi
eforturile pentru ca sfîrşitul
anului şcolar să devină o ade­
vărată sărbătoare a bunelor re­
zultate.
Pentru aceasta vă urăm dragi
elevi, învăţători şi profesori,
spor la muncă In noul an şco-
laT ce Începe 1
peste plan 500 de scaune, 115
cuiere pentru antreu şi 30 p a­
turi de copii. Un aport deosebit
la realizarea acestor frumoase
rezultate au adus echipele con­
duse de Gheorghc Stan şi Fio-
rea Micu.
AVRAM PETRIC
corespondent In satul G altiu din raionul Alba
Anul acesta efectivele de animale proprietate obştească ale gospodăriilor agricole colec­
tive din raionul Sebeş vor spori considerabil prin reţinerile din prăsilă sau prin cumpărări
din credite şi fonduri proprii; Pentru adăposîirsa lor in bune condiţii, in planurile de pro­
ducţie ale G. AC. pe anul 1902 s-a prevăzu t construirea a 41 de grajduri, 22 saivane, 24 m a ­
tern ită ţi şi 11 coteţe pentru p ă să ri.
In scopul de a cunoaşte m odul in care se realizează ob iecttvele planificate, redacţia
ziarului nostru a orgam zaî un raid-anchetă in gospodăriile colective din acest raion. Iată
clteva din constatările făcute c u acest prilej.
nu, vicepreşedintele gospodăriei
care răspunde şi de sectorul
zootehnic. Zilnic, tov. Orăştea-
nu informează conducerea gos­
podăriei asupra mersului lucră­
rilor la construcţii. O legătură
strînsă cu conducerea gospodă­
riei ţin şi cei doi şefi de echipe
de constructori, Gheorghe Albu
şi loan Lupu.
Adăposturile ridicate pînă a-
eum cit şi cele cave se află în
construcţie sînt făcute in cea
mai mare parte din materiale
procurate pe plan local. Prin­
tre acestea amintim : cărămida
(270.000 bucăţi), lemnul, varul
etc.
Rune rezultate în privinţa rea­
lizării construcţiilor zootehnice
nu obţinut şi gospodăriile agri­
cole colective din satele Pianul
de Jos, Draşov, Cut, Miercurea
etc. La gospodăria agricolă co­
lectivă din Pianul de Jos, spre
exemplu, cele două grajduri pla­
nificate sînt acum la învelitoa-
re, au mai fost date în folosin­
ţă un saivan şi un adăpost pen­
tru păsări, iar la G.A.C. din Out
unul din grajduri cu o capaci­
tate de 100 vite mari este gata,
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNI ŢI - VAI
tiva iBazuisixiiatxi.'3SK2aia&iimB&isa&zvaa&ezttatnrmz&iz.-si&zufiix&a&EaatBziisassiisxBSBs&i&auBnxBWiaaia ton Răceamti
Şeful de echipă Nicolae Brătilă de la sectorul Ruda al E.M.
Barza şi-a depăşit planul pe luna august cu 44 la sută.
Iată-1 în fotografie împreună cu Gheorglie Laczi şi Angus-
tin Săbuş, citind ziarul după ieşirea din mină.
Asif soseşte în CapîfaSă delegafio
de partid şi guvernamentală
a i?. D. Germane
Astăzi, 1*5 septembrie, in ju­
rul orei 1 2 ,0 0 , posturile noastre Ulbricht, prim-secretar al Co­
de radio şi televiziune, vor
transmite sosirea în Capitală a
delegaţiei de partid şi guver­
namentale a R. D. Germane,
Delegaţia R. P. Romîne la cea de-a 17-a
sesiune a Adunării Generale a O. N. U.
Consiliul de Miniştri al Re­
publicii Populare Romîne a nu­
mit delegaţia R.P. Romîne la
cea de-a XVlI-a sesiunea a
Adunării Generale a O.N.U.
Delegaţia este condusă de
Corneliu Mănescu, ministrul
Afacerilor Externe. Din delega­
ţie mai fac parte : Mircea Ma-
liţa, adjunct al ministrului Afa­
cerilor Externe, prof. Mihail
Haşeganu, ambasador, repre­
Se lărgeşte reţeaua învătăm înSuiyf
in regiunea Hunedoara reţea­
ua tnvăţăm întului agricol s-a
lărgit cu noi unităţi. In com u­
na Geoagiu, raionul Orăştie de
exemplu a luat fiinţă o şcoală
tehnică agricolă şi horticolă iar
va funcţiona Incepînd cu noul
cel de-al doilea — aşa cum a-
îirma vice-preşedintele gospo­
dăriei, tov. Cornel Bitea, ur-
mînd să fie terminat pînă cel
tîrziu la 1 noiembrie.
Preocuparea de care dau do­
vadă conducerile acestor unităţi
faţă de realizarea construcţiilor
zootehnice planificate, Interesul
depus de colectivişti pentru res­
pectarea termenelor de dare în
folosinţă a construcţiilor sînt
garanţii sigure că animalele gos.
podăriilor amintite vor avea a-
sigurate condiţii din cele mal
bune pentru adăpostire.
A d ă p o s tu ri
c o re s o u n z ă to a re
pentru păsări
Pe baza recomandărilor făcute
de Consfătuirea pe ţară a colec­
tiviştilor, numeroase gospodării
agricole colective din raionul
Sebeş şi-au propus în planurile
de producţie să crească, pe lin­
gă bovine, ovine şi porcine şi un
număr mare de păsărL Potrivit
prevederilor înscrise în planu­
rile de producţie, gospodăriile
vor avea la sfîrşitul anului un
4 pagini 20 basil
condusă de tovarăşul Walter
mitetului Central al Partidului
Socialist Unit din Germania,
preşedintele Consiliului de Stat
al E.D. Germane.
zentantul permanent al Repu­
blicii Populare Romîne la Or­
ganizaţia Naţiunilor Unite, prof.
Mircea Nicolaescu, ambasado­
rul Republicii Populare Romîne
ia Cairo, Trai an lonaşcu, depu­
tat in Marea Adunare Naţională,
directorul Institutului de' Cerce­
tări Juridice.
Delegaţia este Însoţită de
membri supleanţi, consilieri şi
experţi.
an de învăţăm înt o şcoală teh­
nică veterinară.
La exam enul de adm itere in
noile unităţi ale învăţăm lntului
agricol s-au prezentat peste
1.000 de candidaţi, in cea m ai
m are p a rte fii ele co lectivişti din lui Marcel Şoma şl scenografia
satele regiunii.
efectiv de 11.000 păsări matcă.
In acest scop au fost procuraţi
din timp 16.000 pui.
Cunosclnd faptul că pe lingă
o îngrijire şi hrănire raţională,
păsărilor trebuie să li se asi­
gure şl adăposturi corespunză­
toare. trainice, şi ieftine, con­
siliile de conducere ale gospo­
dăriilor colective, îndrumate de
organizaţiile de partid, au luat
măsurile necesare pentru ridi­
carea la timp a coteţelor plani­
ficate. Ca urmare a măsurilor
luate, pînă la începutul acestei
luni toate cele 1J adăposturi
pentru păsări planificate au fost
terminate.
In ceea ce priveşte realizarea
cit mai ieftină a acestor con­
strucţii. trebuie evidenţiat exem­
plul colectiviştilor din satul Ră-
hău. care prin folosirea surse­
lor locale şi prin efectuarea unui
număr însem nat de ore de mun­
că patriotică, au reuşit să ridice
un coteţ pentru adăposfcirea a
1.000 păsări fără nici o cheltu­
ială. De asemenea, se poate ară­
ta că rezultate bune în aceas­
tă privinţă au obţinut şi colecti­
viştii <Jin Apoldul do Jos, unde
ÎN H U M A TU L Un om a! man „ 0»
f
DE ÂZi
— Enigmatica In anul acesta jurnaliştii din Călan au des­ nal, salvîndu-l — deşi nu mulţi s-ar fi încu­
plasmă. făşurat întrecerea socialistă ps baza iniţiativei metat să facă treaba aceea — i-a adus stima
pornita de ei de a realiza şi depăşi în 1962 colectivului. E vorba de ceva mai mult, de
(pag- 2-a) creşterea productivităţii jurnalelor prevăzută de un fel nou de a privi munca şi viata, de dra­
— . Constructori Congresul al Ill-lea al partidului pentru anul gostea fală de ele. Din acest punct de vedere
şi construcţii: Un 1965. După S luni de mttncă ei au reuşit să Răceanu c un pasionaţ­
ritm tot mai sus­ sporească indicii de utilizare cu aproape 49 la
ţinut. sută faţă de realizările din 1959 şi pe această ii
cale să dea peste sarcinile de plan 11.791 tone Omul îşi povesteşte viafa intr-un stil original,
— Dosarul comi­ fontă de bună calitate. de autobiografie şi povestire, sărind peste unele
tetului celor 18 în etape, revenind, repetînd, precizînd la zi anu­
Dacă întrebi la Călan care dintre oamenii mite evenimente. Fiu de miner, ucenic lăcătuş la
a j u n u l sesiunii secţiei de furnale au contribuit cel mai mult un patron în Timişoara şi începind din 1946
O.VU. la obţinerea acestui succes vei auzi, invariabil, muncitor la Hunedoara, Teliuc şi Călan.
printre alte nume şi pe acela al maistrului A n­ — Aici la Călan m-am făcut om — zice el.
(pag. 3-a)
— De peste ho­
tar« (pag. 4-a).
1Aici la Călan a condus prima echipă de
? muncitori, aici a făcut prima inovaţie, aici s-a
Cele ce urmează s-au petrecut acum doi ani. căsătorit. Acum e şeful serviciului utilaj la
intr-o noapte de aprilie, pe la ora două. Scu­ furnale, elev în clasa a X l-a a liceului seral,
lat din somn (n plină noapte, un om înalt, ma­ inovator apreciat.
siv, alerga către uzină. Gindea intens căutînd
să găsească cit mai curînd soluţia, să salveze S-ar putea vorbi multe despre el. Că împre­
furnalul, producţia. La faţa locului, sus la gitiil ună cu oamenii pe care-i conduce a reuşit,
agregatului, i se tnfă(işă ochilor tabloul avanei Prin întreţinerea perfectă a utilajelor, prin bu­
pe care cel ce-i adusese vestea nu reuşise să na organizare a muncii, să prelungească viata
il prezinte decit aproximativ. furnalului nr. 2 cu 2 ani deocamdată; că
prin măsurile luate timpul de mers redus al
— Să vină s u d o r u l.ş i specifică un nume. furnalelor a fost redus în acest an cu 55 la
Cu înfrigurare, in mintea omului prindea con­ sută fafă de 1951; că durata opririlor la rece
tur modul de intervenţie. Cu ajutorul apara­ a fost redusă considerabil fafă de anii tre­
tului de sudură va tăia o gaură în con, îl va cuţi...
lega şi înapoi cu el. Totul se cerea făcut repe­
de. cit mai repede. Exista posibilitatea ca masa S-ar putea vorbi multe de el ca inovator, li
încărcăturii să se taseze, conul prăbuşit deasu­ aparţine concepţia şi execuţia unei maşini uni­
pra ei in furnal să cadă şi mal jos şi apoi... versale de răsturnat oale de zgură, unei mori
Mai departe nu voia să gîndească. Mai departe de preparat masa refractară pentru orificiile de
însemna oprirea furnalului cu toate consecinţele fontă, a şuberelor de aer cald confecţionate din
ce decurgeau din aceasta. tablă cu răcire în carcasă (în experimentare)..
După un timp, veni si sudorul chemat. 1 se S-ar putea vorbi multe de el ca pedagog. Şte­
explică ce anume are de făcut, in cele mai fan Senleş, Vasile Borş, Ionel Urban sînt ciţi-
mici amănunte. Omul ascultă, parcă speriat şi va din cei care azi îi mulţumesc lui Răceanu
se porni pe plini. Trebuia să intre în furnal... pentru îndemînarea cu care minuiesc sculele
lăcătuşului.
Celălalt îl privi nedumerit, apoi în străfulge­
rarea unei fracţiuni de secundă îi înţelese plîn- Pedagog şi elev in acelaşi timp, Răceanu Îşi
sul. teama. Cu gesturi precipitate îşi fixă mas­ urmează cu fermitate un vis vechi, nutrit de
ca de gaze pe fufă, se asigură cu frînghia, luă ani în adîncul sufletului, neîmpărtăşit decit
aparatul de sudură în mină şi păşi sub privirile acum, cind e la sin pas de înfăptuire. Acest
îngrijorate ale celor prezenţi în jurnal. A lu­ om, în ciuda sarcinilor multiple, a grijilor mă­
crat înăuntru cam 20 de minute. Şi totul s-ar runte de fiecare zi, a găsit ore ist zi şi noapte
fi sfîrşit cu bine dacă în ultimele minute nu pe care te consacră setei de a cunoaşte, ridi­
s-ar fi produs o mică surpare a încărcăturii. cării de la condiţia celui cu 7 clase elemen­
Atunci s-a rupt şi furtunul măştii de gaze, atunci tare Ia titlul şi nivelul inginerului. Susţine
a inhalat gazul perfid, care ca un cleşte nemi­ ferm şi încrezător că 35 de ani nu e vîrsta
los l-a strîns de git mult timp după aceea. la care să abandonezi, la care să te împaci cu
inerţia.
Furnalul însă n-a fost oprit.
— Omul trebuie să vrea şi să lupte pentru
In fond Anton Răceanu, şeful utilajului de ce vrea.
la furnalele din Călan, este un om obişnuit. Lăcătuşsd, conducătorul, inovatorul, pedago­
Nu are pasiuni care să-l scoată din comun. Şi gul, elevul şi dorim sincer, viitorul student An­
totuşi se vorbeşte de el frumos, admirativ, a ton Răceanu. e membru al Partidului Munci­
dat ca exemplu. toresc Romin, e om al muncii.
Nu faptul că acum 'doi ani a intrat in fu r­ A. JURCA
Ş tirile zile i
Un nou complex Struguri de masă
ai cooperaţiei De clteva zile, în gospodăriile agricole de sta t din regiunea
meşteşugăreşti noastră s-a început culesul stru gurilor destinaţi consumului. In
In scopul unei tot mai bune m ai p u ţin de. 10 zile, p rin m a g a zin ele G o sta t sau ale O.A.D.L.F.
serviri a oamenilor muncii au fo st vîn du te p este 20.000 Jeg. de struguri. Cele m ai m ari can­
din oraşul Lupeni de către coo­ tită ţi au fo st recoltate şi livrate de către gospodăriile agricole
peraţia meşteşugărească, de cu­ de s ta t din Galda de Jos şi A p o ld u l de Sus.
rînd, a fost dat în folosinţă un Cadre pentru siderurgie
complex modern. In noul com­
plex îşi desfăşoară activitatea 9 Zilele trecute au luat sfîrşit au luat toate măsurile pentru
secţii de croitorie pentru băr la uzina „Victoria“ din Călan buna pregătire a viitoarelor ca­
baţi şi femei, o secţie foto, re­ examenele de admitere în anul dre de siderurgişti.
paraţii de radio, o frizerie etc. I al şcolii profesionale siderur­ I. CEAŞCA
Prin aceasta cerinţele mineri­ gice din localitate. Au fost de­ corespondent
lor din Lupeni vor îi satisfă­ claraţi reuşiţi 123 de ucenici, încă trei cinematografe
dintre care’ numai pentru spe­
cute din ce in ce mai bine.
I. PETRU cialitatea cocso-chimică 30. săteşti
corespondent Conducerea şcolii şi a uzinei
De la un an la altul, creşte
Deschiderea noii stagiuni teatrale numărul satelor din regiunea
noastră înzestrate cu unităţi ci­
la Petroşani nematografice. Asemenea uni­
tăţi au fost deschise de curînd
Astă seară, Teatrul de stat buţie cea mai mare parte a co­ şi în comunele Inuri, raionul
„Valea Jiului“ deschide noua lectivului artistic, între care pe Alba şi Blandiana, raionul Orăş­
stagiune, a XV-a de la înfiinţa­ Gheorghe lordăneseu, V. Haşi- tie.
rea sa, cu piesa „Nuntă la cas- ganu, Ion Tifor, V. Bojescu, Va­
tel“ de SUtd Andraş. ier Donca, D. Drăcea, Maria Du- Mîine, într-un cadru festiv, sfi
va deschide un cinematograf
Spectacolul, montat în regla mitrescu, Al. Codreanu, Astra sătesc şi la Cărpiniş, de pe raza
oraşului regional Deva. Cu aces­
lui Emil Moise, aduce în distri- Miclescu şi tinăra absolventă
ta, reţeaua cinematografică să’
a Institutului de teatru, Geor
tească în regiunea noastră va(
geta Nicolae.
M. IORDACHE creşte, ajungînd să cuprindă!
corespondentă un număr de 185 cinematografe.
coteţul pentru 2.000 păsări a =S8:
fost construit într-un timp scurt
foiosindu-se şi aici pe scară lar­
gă materiale provenite din re­
surse locale. Asemenea exem­
ple se pot da şi din gospodăriile
colective din Pianul de Jos,
Sebeş etc.
S e putea munci
m ai bine
In scopul de a asigura condiţii
corespunzătoare pentru adăpos-
tirea efectivului de animale în
continuă creştere, colectiviştii
din satul Şpring şi-au propus să
construiască în acest an un
grajd pentru 100 capete vite Laboratorul de analiză al fabricii de aglomerare a C. S.
mari, o maternitate pentru,
scroafe şi un saivan pentru ol. Hunedoara.
Pe lingă aceste construcţii zoo­
tehnice s-a mai prevăzut a se IN FOTOGRAFIE ; Tehniciană laborantă Nicoleta Teodo-
ridica şi o magazie pentru 100
vagoane cereale. rescu execută o analiză pentru determinarea oxidului Ide cal­
Pentru realizarea acestor o- ciu din aglomerat. Foto V. ONOIU,
biective consiliul de conducere,
la indicaţia organizaţiei de
partid, a luat o serie de măsuri
menite să asigure buna desfă­
şurare a lucrărilor de construc­
ţii. Astfel, au fost formate echi­
pe permanente de constuctorl
dintre membrii colectivişti şi
s-a trecut la aprovizionarea cu
materialele necesare pentru con­
strucţii. Datorită acestor mă­
suri, pînă în prezent s-a reuşit
să se termine construcţia ma­
ternităţii pentru scroafe, s-a ri­
dicat magazia pentru cereale,
iar acum se lucrează la construi­
rea saivanului.
La prima vedere s-ar părea că
situaţia de aici este bună. Dar,
ţinînd seama de faptul că la
grajdul planificat nu s-a început
nici măcar săparea fundaţiei,
rezultă că în ceea ce priveşte
V (Continuare în pag. 2-a)