Page 42 - 1962-09

m8
Să mobilizăm foate forfeie la
urgentarea construcţiilor zootehnie©
(Urmare din pag. l-a)
executarea construcţiilor zoo­
tehnice această gospodărie este
rămasă In urmă. Aceasta pen­
tru că tovarăşii din conducerea
gospodăriei n-au manifestat su­
ficientă preocupare pentru coor­
donarea Judicioasă a lucrărilor
de construcţii. S-ar fl putut,
spre exemplu, ca paralel cu ri­
dicarea magaziei de cereale,
care şi aşa nu se va da In fo ­
losinţă anul acesta, să se încea­
pă şi construcţia grajdului,
deoarece gospodăria a dispus de
cantităţi însemnate de m ate­
riale pentru construcţii şl de
braţe de muncă. In ceea ce pri­
veşte procurarea materialelor
trebuie arătat că pînă în pre­
zent au fost confecţionate şi
arse 130.000 cărămizi şi s-a
strîns o mare parte din lemnul
necesar. Lipsa de ciment se pu­
tea substitui, ca şi în alte gos­
podării, cu piatră, ceea ce ar fi
permis ca grajdul să fie ridicat
cel puţin pînă la acoperiş, fă-
cînd astfel posibilă darea lui în
folosinţă la timpul stabilit.
Lucrurile nu stau mai bine
nici la gospodăria colectivă din
satul Boz, unde de asemenea s-a
construit numai maternitatea
pentru scroafe, iar la grajd nu
s-a început nici săparea funda­
ţiei.
Potrivit planului şi...
în realitate
In planul de producţie al
G.A.C. din Lancrăm se prevede
ca la finele anului gospodăria
să deţină 270 bovine, 150 por­
cine, 402 ovine şl o m atcă de 500
păsări. Tot în planul de pro­
ducţie se prevede ca pentru a.
dăpostirea lor să fie construite
pînă la 1 septembrie un saivan
pentru ol, un adăpost pentru
păsări şl un grajd pentru 100
vite mari.
Cu mici excepţii, prevederile
planului pri.ind sporirea efec­
tivului de animale au fost în­
făptuite. Acesta-i un lucru bun.
Rău este însă că în ceea ce pri­
veşte realizarea construcţiilor
planificate aici nu s-a făcut a-
proape nimic. La saivan, deşi
timpul este foarte înaintat, nu
s-a lucrat deloc, iar la grajd S-a
terminat doar fundaţia. De
ce o asemenea rămînere în
urmă ? Explicaţia poate îi uşor
găsită în lipsa de preocupare a
conducerii gospodăriei faţă de
această problemă importantă,
în slaba organizare a muncii.
Potrivit posibilităţilor, la Lan­
crăm, toate construcţiile puteau
fi terminate pînă acum sau pu­
teau îi într-un stadiu avansat.
Spunem acest lucru întruclt
gospodăria are de mult timp a-
slgurate 200.000 bucăţi cărămi­
dă, 15 tone de ciment, o mare
parte din lemnul necesar, peste
22 tone var şi alte materiale de
construcţii.
Dar nimeni nu s-a gîndit ca
lucrările de construcţii să fie
începute încă din primăvară
cînd. braţele de muncă erau mai
Eh gs
Becul care ne luminează casa, maşi­
na, irenul sau avionul, care ne trans­
portă rapid la distanţe de sute şi chiar
mii de kilometri, uzinele şi fabricile
care construiesc utilaje complicate sau
ţes pînzeturi şi ştofe fine, — toate pre­ — savanţi recunoscuţi de ştiinţa mon­
supun un consum de energie. Omeni­
rea n-a aşteptat însă ca omul de ştiin­
ţă să ajungă Ia marea descoperire a
secolului al XIX-le: — legea conser­
vării energiei — pentru a înţelege fe­
nomenele degajării de căldură. Ea avea
nevoie de căldură, de energie şi a ştiut
să-i descopere sursele. Epopeea aceas­
ta durează din vremi imemoriale. In
cartea sa „Dialectica naturii“, Fr. En-
gels s c ria : „Trebuie să măsurăm cu
mileniile intervalul care s-a scurs de
la descoperirea focului prin frecare şi
pînă cîrtd Heron din Alexandria (prin
anul 120 î.e.n.) a inventat o maşină
care producea mişcare de rotaţie dato­
rită aburului care ţîşnea din ea. Şi de
atunci au mai trecut alţi aproape 2000
de ani pînă ce a fost construită pri­
ma maşină cu abur, primul dispozi­
tiv de transformare a căldurii în
mişcare mecanică cu adevărat utiliza­
bilă". Problemele resurselor energetice
ale pămîntului şi ale utilizărilor se în- petrolul, specialiştii îi atribuie o „via­
t Profitînd de această pauză încercăm
Bîw & o ex p erien ţă r m ş ttă , acad. prof. dr. E. B ădăran în m ijlo cu l un u i co lectiv de c e r­
cetători ştiinţifici.
DRWMTFE |ŞK»aWH^ *^*»*^*«?(1*^^ f3S2 Mtt8$MKjB*roiKntfzsA^^ Nr. 2402
3 ss?aa•m r& a G ta t& d & iffî& li IRWfejtf*te«%^ftra^7.<iJTTS>ffig«EIUBaasroaiBmtt<irag^yCK3BÍ^
^asMaffusssemeagí
Un film inspirat din trecutul de luptă
al minerilor Văii jiului 16 SEPTEMBRIE 1962
puţin solicitate la munca câm­ construcţiile zootehnice, preşe­ U n larg colectiv artistic, D E V A : M ongolii — cin em a to ­
pului, ci abia acum cînd peste dintele gospodăriei, tov. Ştefan g r a f u l „ P a tr ia “ ; A v e n tu r ile Lui
puţin timp animalele vot tre­ Fălămaş şi inginerul agronom sub c o n d u c e re a r e g iz o r u lu i
bui retrase în adăposturi. Vino­ Gheorghe Dobrinescu ne.a rela­ K ros — cinem atograful „G rădi-
vaţi de starea de fapt privind tat totul în numai cîteva cu­ M ircea Drăgan, secondat de na de vară“; HUNEDOARA: P i­
construcţiile zootehnice din Lan­ vinte : A lecu C ro ito rii, tu rn e a ză In ra ţii aerului — cinem atograful
crăm se fac în bună măsură to­ prezent în oraşul m inier cel „V ictoria“: T oată lum ea rtde,
varăşii din comitetul executiv al — N-am făcut nimic pînă a. m ai reprezen tativ al V ăii Jiu ­ clntă şi dansează — cinem ato­
sfatului popular precum şi co­ cum. Am reuşit doar să ne pro­ lu i, f ilm u l „ L u p e n i- ’29“ . grafia „Stadion C orvinulţ ;
mitetul comunal de partid care curăm o parte din material. SEBEŞ: A partam entul — cine­
n-au acordat atenţia cuvenită A vînd la îndem înă tex tele m atograful „P rogresul“; Sentin­
asigurării construcţiilor zooteh­ O asemenea stare de lucruri literare existen te închinate e-
nice. este cît se poate de nesatiSîă- roicei greve a m inerilor din ţa — cinem atograful „M. Sado-
cătoare. L u p en i d in 6 a u g u st 1929, f o ­
N u e s u f ic ie n t s â ar losind u v bogat m aterial do­ v e a n u P E T R O Ş A N I: Lăsarea
Aceasta, cu atît m al m ult cu cum entar, cules de un colec­
procurat doar olt în gospodărie sint posibilităţi tiv larg, sem n a ta rii scen ariu ­ n o p ţii — cin em a to g ra fu l „Al. S a -
pentru formarea unor echílpe lui regizoral se străduiesc să
m aterialul permanente de constructori. De creeze secvenţe cit m ai a u ­ hia“; Plăcerile oraşului — cine­
asemenea, cantitatea de ciment tentice, cu personaje con vin ­ m atografu l „7 N oiem brie“ : AL­
Obţinînd an de an venituri tot care lipseşte putea fi substitui­ gătoare. V iaţa m inerilor fi- BA IU LIA : 49 de s ile In P a ci­
mai însemnate de pe urma creş­ tă foarte bine cu ” 'atră, care se Indu-le m ai p u ţin cunoscută,
terii animalelor, colectiviştii găseşte in apropiere de sat şi aici la Lupeni s-a deplasat fic — cinem atograful „V ictoria“ :
din satul Doştat aii hotărît să care, folosită, ar îi contribuit întreaga ech ipă de turnare, P oveste nordică — cin em ato­
dea o mai mare dezvoltare sec­ la reducerea preţului de cost al de la scenarişti şi regizori
torului zootehnic. Astfel, la construcţiilor zootehnice. p în ă la operatori, îm preu n ă grafu l „23 A u gu st“; O RAŞTIE:
sfîrşitul anului, potrivit preve- cu a cto rii in clu şi In d is tr i­ M -am sătu rat de căsnicie — ci­
deriior planului de producţie co­ întrebaţi cum vor asigura a- bu ţia viito ru lu i film . nem atograful „V. R oaită“; Ex­
lectiviştii vor deţine ca proprie­ dăpostirea animalelor, tovarăşii
tate obştească aproape 300 bo­ din conducerea gospodăriei au P entru întregirea textelor perien ţa prim ejdioasă — cine­
vine, 640 ovine şi un număr în­ răspuns că In timp de 30 de zile literare valorificate s-au fo ­
semnat de porcine. Pentru în­ construcţia grajdului va fi ter­ lo sit şi m artori ai grevei din m atografu l „Flacăra“; Procesul
făptuirea sarcinii privind spo­ minată. Practica a dovedit că a u g u st 1929. D a te le fu rn iza ­ m aim uţelor — cinem atograful
rirea efectî lui de animale şi a acest lucru este posibil, dar mi­ te de ei, c o m p le tă rile u lte r i­ „G rădina de vară“ : SIM BRIA :
productivităţii acestora, o im­ mai In cazul cînd problemă oare, vor da film ului o notă
portanţă deosebită, alături de construcţiilor este privită că ele m a i m a r e a u te n tic ita te , Profesiunea doam nei V arren —
asigurarea bazei furajere o pre­ mai mult sim ţ de răspundere. care îl va situ a pe scara op e­
zintă şi realizarea construcţiilor relor cinem atografice a rtisti­ cinem atograful „I. P intilie“; HA­
zootehnice planificate. Pentru o O situaţie asemănătoare cu ce cu pronunţat accent do­
bună adăpostire a animalelor, cea de la Doştat se găseşte şl cum entar. A ceastă creaţie c i­ ŢEG: Poveste sentim entală —
la această gospodărie s-a sta­ la gospodăriile colective din Vin- nem atografică va fi un nou cinem atograful „P opular“; BRAD:
bilit a se construi un grajd gard, Tău, Ohaba, Reciu etc. a ct de acuzare la adresa o- Zece paşi spre răsărit — cinem a­
pentru 100 capete bovine şi o rînăuirii burghezo-m osiereşti,
m aternitate pentru 50 scroafe. Faţă de o asemenea stare de to g ra fu l „ stea u a ro şie“: LONE/a
lucruri se impune ca neîntîrziat # sub care m inerul era tra ta t Casa surprizelor — cin em a to ­
Cu ocazia raidului întreprins conducerile gospodăriilor,' cu | m ai rău ca un dine. Cu preg- graful „M inerul“ ; TEIUŞ :
sprijinul organelor locale de ? nanţă el va arăta cum in
ne-am oprit şi la gospodăria partid şi de stat să ia măsuri i trecu t cerinţelor om eneşti de M uzicantul orb — cinem atogra­
colectivă din Doştat. Interesîn- mobilizatoare care să ducă la } a duce un trai m ai bun ale fu l „V. R oaită“; Z LAT NA: P ri­
) m inerilor, li se răspundea cu m ele încercări (seria l şi II)
du-ne de stadiul în care se află asigurarea In timpul cel mai
^ glonţ şi ascu ţiş de baionetă. — cinem atograful „M uncitorul“ :
scurt a adăposturilor necesare
( Ideea centrală a film ului I U A : Caidul — cinem atograful
pentru animale. „Gh. D oja“; APOLDUL DE SUS:
$ u rm ăreşte scoaterea tn evi- D in toam .nă p în ă în p rim ă va ră
Rămânerea în urmă trebuie lichidată 1. L ica G h eo rg h iu , In r o ­ — cin em a to g ra fu l „23 A ugu st
1 ăenţă a faptului că in ffu n - lul eroinei principale, In­
p p p p n n n n f—s } tea lu ptei pen tru o viaţă m al tr-u n cadru din film . ooo^ooo
) bună a m inerilor au fo st co-
Din constatările făcute pe teren cu prilejul raidului, re­ Pciiirn siiălilci oamcalltr m PH08BAMUL DE
zultă că exceptînd situaţia bună ce există în Unele gospodării, ţ m uniştii, care nu au da t ina-
ritmul construcţiilor zootehnice se desfăşoară încă anevoios în Tîrziu în noapte, maşina sal­ o brigadă a centrului de recol­ 10 SEPTEM BRIE 1932
G.A.C. din raionul Sebeş. Datorită acestui fapt, pînă în pre- î pot nici în faţa m orţii, în- vării goneşte cu viteză pe şo­ tare din Hunedoara s-a depla­ PROGRAMUL I 6,00 Concert
) zent. din cele 41 de grajduri n-au fost date în folosinţă nici sea. Ajunge la poarta spitalului. sat in ziua de 7 septembrie la de dimineaţă; 7,40 DLn comoa­
umil, abia 10 sînt la înveliioare, 17 la zidărie şi 8 la fundaţie, ji d e m n în d la o p o z iţie îm p o t r t - Bolnavul este coborlt şi dus în Brad printre oamenii muncii de ra folclorului nostru; 8,10 Şcoa­
; iar la 11 nici măcar nu s-au început lucrările de construcţie. grabă pe masa de operaţie. Ziua aici, donatori de slnge. Brigada la şl viaţa; 9,30 Teatru la mi­
O situaţie similară, sau aproape similară, există şi în ceea ce t va n edreptăţii, pînă in ul- şi noaptea medicii fac interven­ a făcut examinarea medicală crofon pentru copil: „Şcoala
priveşte executarea construcţiilor de saivane şi maternităţi. ţiile necesare. Bolnavul are he­ a donatorilor, a stabilit grupa
Pînă la ora actuală au fost terminate doar 8 saivane din cele ţ tim a .clipă. moragie. Trebuie să i se admi­ sanguină a fiecăruia şi la urmă din Humuleşti“, dramatizare
22 planificate şi numai 5 m aternităţi din 24 cît se prevede în nistreze sânge. Flaooanele cu a întreprins recoltarea. Peste radiofonică de Ion Luca; 11,00
planurile de producţie. Restul saivanelor şi maternităţilor se In rolurile principale vor sînge conservat stau la înde- 150 de donatori, oameni ai mun­ înfrăţiţi In muncă. In clntec şi
; află în diferite stadii. e v o lu a : Ana Golcea, vădu va mîna medicilor. Intervenţia a cii de pe şantierul de construc­ Joc — program de muzică popu­
unuia din tre m artirii m ineri, reuşit, sîngele pierdut a fost ţii al oraşului nou Brad, de la lară românească şl a minorită­
> O asemenea situaţie nu poate să satisfacă mai cu seamă alături de cunoscuţii actori E. M. Barza, de la uzina elec­ ţilor naţionale; 11,30 Vorbeşte
dacă avem în vedere faptul că timpul este înaintat, că în scur- Lica G heorghiu, Colea R ăuiu, recuperat; faţa bolnavului se trică, învăţători şi gospodine aş­ Moscova; 13,10 De toate pentru
destinde, se luminează trep­ teptau să II se recolteze sîngele.
( tă vreme animalele gospodăriilor colective trebuie retrase în şt. C iu b o tă r a ş u , G . C a lb o - tat... Erau acolo tovarăşii Rozalia toţi; 16,10 Vitrina cu noutăţi
[ adăposturi. De aceea, consiliile de conducere ale gospodăriilor Benea, Alexandru Moraru, Vir- de muzică uşoară (reluare);
agricole colective, îndrumate de către organele locale de partid reanu, C onstantin llarion, G. Sîngele acesta’ este donat de giil Cazan, Florica Trifa şl alţi 18,45 Ointeoe şi jocuri populare
( şi Consiliul agricol raional, trebuie să ia cele mai eficiente mă­ M ăruţă, F ory E terle etc. româneşti; 19,50 Cântă corul Rta-
suri. La realizarea construcţiilor zootehnice planificate să fie oameni ai muncii de Ia oraşe donatori fruntaş!. E o faptă diotelevlziunill; 20,00 Teatru la
mobilizate în aceste zile toate forţele, iar Şantierele să fie a~ Im aginea film ului va fi microfon premiera „Sonda 212“
provizionate cu imaterialele necesare. Acolo unde se simte ne- realizată de Aurel Sam son, şi sate, In mod benevol, centre­ de un profund umanlsmt scenariu radiofonic da Corne-
i voia cimentului (şi asemenea cazuri sînt destule în G.A.C. din iar scenografia de Llviu Popa. ltu Axente. \ m.ţ .
!.raionul Sebeş) să fie luate măsuri pentru folosirea pe scară lor de recoltare, de unde ia ca­ întreaga această acţiune de
i cît mai largă a pietrei, îndeosebi la fundaţiile diferitelor con- 1. STRĂUT PROGRAMUL II: 7,00 ZI de
i strucţii. Tot în aceste zile, pînă cînd timpul permite, să fie lea spitalelor, maternităţilor şi donare a slngelui reflectă la odihnă cu voie bună — pro­
; luate măsuri pentru urgentarea transportării lemnului din par- M agazin fru n taş gram de melodii populare ro­
clinicilor, unde se administrează oamenii din raionul Brad o mâneşti; 7,30 Clntece colhozni­
- chetele de unde a fost tăiat şi fasonat ţînînd seama că în ca- Lucrătoarele magazinului „Sport fo-
rzul cînd vor începe să cadă ploile, drumurile din păduri vor pacienţilor în mod gratuit. înaltă conştiinţă, grija pe oare ce; 8,30 Clubul voioşiei; 10,30
i deveni inaccesibile. to-muzică“ din Alba Iulia acordă o Revista presei străine; 12,00 Ac­
Oamenii de pe meleagurile ra­ o poartă faţă de tovarăşii lor tualitatea oultural-artistică;
{ Posibilităţi pentru terminarea construcţiilor zootehnice pla- atenţie deosebită bunei aprovizionări
( nificate există în raionul Sebeş. Este necesar doar ca ele să fie ionului Brad, conştienţi de aju­ de muncă aflaţi la nevoie. E o 14,30 La microfon: Satira şl u-
ţi deserviri a populaţiei. m oru l; 16,00 Oameni şi fapte ;
| din plin folosite. Numai în felul acesta se vor putea asigura a- torul pe care-i dau bolnavilor trăsătură de caracter proprie o- 17,15 Emisiune literară.
Ca urmare a acestui fapt vânzătoa­ cu sîngele lor. s-au înscris în
( nimalelor condiţii corespunzătoare de adăpostire, factor ho- muiui nou format de societa­ Buletine de ştiri şi radiojur­
rele Domniţa Lahman şi AnuţaBeleni mare număr în rîndurile dona­ nale: 7,00; 13,00; 19,00; 22,00;
; tărîtor în obţinerea unor producţii sporite de lapte, carne, ouă torilor. tea noastră socialistă. 23,52 (programul I) 7,50; 14,00;
( şi lină. îşi îndeplinesc şi depăşesc cu regu­ 18,00; 20,0 0 ; 23,00 (programul
Pentru a veni în ajutorul lor GH. sucm
u iU u JU t. laritate sarcinile de plan lunare în H).
proporţie de 15-20 la sută, situîndu-se
fruntaşe pe unitate.
ION ŞTEFĂNESCU
corespondent
.asm a«te$> sinteza fermo.nucleară se efectuează mişcare mult mai mare ca în celelalte peratură de 3—4000 de grade şi ames­ reacţie. Toate instalaţiile de cercetare
numai în plasmă, aceasta se dovedea stări). Mărind această energie de agi­ tecat cu potasiu gazul se transformă
posesoarea unor resurse de energie taţie se poate ajunge în urma ciocni­ în plasmă. Dacă-i vom comunica o vi­ a plasmei care sînt utilizate astăzi în
neînchipuit de ieftine şi practic inepui­ rilor violente chiar la distrugerea legă­ teză de 10.000 metri pe secundă şi o
zabile. turilor existente în interiorul atomu­ silim să treacă printr-un cîmp magne­ întreaga lume folosesc într-un fel sau
lui ; elecronii „îşi iau zborul“, fapt tic, în plasmă se generează curent e-
iată-ne „pe urmele plasmei“ Ia Insti­ care face ca restul atomic rămas sâ nu iectric ce poate fi lesne captat şi uti­ altui această „capcană“ magnetică, —
tutul de Fizică al Academiei R.P.R. La­ mai fie neutru din punct de vedere lizat în industrie. Intr-o asemenea cen­
sumează într-unul din capitolele cele ţă“ de numai cîteva sute de ani, chiar boratoarele acestui cunoscut centru de electric. Aceste resturi atomice poartă trală electrică vor fi Inutile turbinele. principiu elaborat acum 12 ani. Expe­
mai vaste ale ştiinţei şi tehnicii con­ şi mai puţin). E adevărat, statisticile cercetări ştiinţifice au adăpostit multe numele de ioni pozitivi. Gazul în care Perspectivele tehnice sînt grandioase.
temporane. medii demonstrează că abia într-un din experienţele care au impus peste se produce fenomenul de mai sus de­ Plasma, care poate fi produsă şi din rienţele care au urmat au atestat tem­
mileniu şi jumătate rezervele generale hotare şcoala romînească de fizică a vine un gaz ionizat sau plasmă. Me­ apa de mare, ascunde în ea incalcu­
R. Mayer, Colding, Joule, Helmholtz de combustibil ale planetei noastre se plasmei, a „descărcătoriştilor“ romîni diul de gaz ionizat în care numărul labile rezerve de energie“. peraturi de zeci şi sute de milioane
vor epuiza. Dar aceste calcule au stîr- — şcoală recunoscută ca atare şi apre­ electronilor este aproximativ egal cu
dială ca descoperitori ai legii conser­ nit o profundă emoţie. însăşi ideea ciată pretutindeni. Anul trecut de pil­ cel al ionilor are proprietăţi n o i: de Intr-adevăr specialiştii au constatat de grade. O simplă comparaţie poate
vării energiei — au înaintea lor secole unei limitări în timp a resurselor ener­ dă, cu prilejul Congresului Interna­ pildă, cu toate că este practic neu­ că apa dintr-o căldare de dimensiune
de căutări infructuoase care relevă ten­ getice a creat în lumea ştiinţei o no­ ţional de fizică a plasmei (fenomene tru din punct de vedere electric, el este obişnuită conţine 200 mg. deuteriu; caracteriza forţa acestei fantastice ener­
dinţa oamenilor de a construi un apa­ bilă nelinişte creatoare. de ionizare în gaze) la care au par­ bun conducător de electricitate. Gazul cantitate care poate da o energie su­
rat producător de forţă motoare din ticipat peste 500 de fizicieni cu re­ ionizat se obţine prin descărcările elec­ ficientă pentru o călătorie cu automo­ gii : soarele, care încălzeşte şi lumii
nimic. Tîrziu s-a ajuns la înţelegerea Cea de-a patra stare nume mondial, drept preţuire pentru trice în gaze. Deşi această ştiinţă nu­ bilul din Bucureşti pînă în... Bucu­
că un asemenea motor ideal, veşnic a materiei îşi dezvălui® succesele fizicii romîneşti în acest do­ mără cîteva decenii mai sînt încă foar­ reşti, înconjurând de circa două ori nează întregul nostru sistem planetar,
(un perpetuura mobile) este imposibil. meniu, reprezentantul ţării noastre, te multe lucruri de clarificat. Elucida­ planeta, şi cum Pămîntul nu duce
Intre timp, în cîteva sute de ani, pen­ fainele academicianul profesor Eugen Bădă- rea problemelor legate de descărcările lipsâ de lacuri, mări şi oceane pro- are o temperatură de 6.000 grade (la
tru a astîmpăra „foamea de combusti­ rău, a fost invitat să prezideze o şe­ electrice în gaze, de gazele ionizate, bler. a combustibilului va pţ’tea fi deci
bil“ a industriei şi comunicaţiilor, pă­ Descoperirea unei noi surse de ener­ dinţă a congresului (secţia care s-a au o mare importanţă teoretică şi mai rezolvată pentru miliarde şi miliarde suprafaţă) şi de 10—40 milioane ţ
duri întinse au fost devastate. Apoi a gie —- sinteza nucleară — a pus în ocupat de problemele străpungerii ga­ ales practică. Fără cunoaşterea plas­ de ani.
început consumarea cărbunelui şi pe­ circulaţie publică o noţiune care părea zelor ionizate). mei, nu’ se poate aprofunda reacţia grade în interiorul său. J
trolului. Din păcate aceste surse de la prima vedere cu adevărat fantas­ fermo-nucleară (de pildă transformarea Oamenii de ştiinţă au rezolvat în
energie nu sînt inepuizabile. Se cu­ tică : plasma. Savanţii ou de.numit-o Cînd am intrat în laboratorul de în plasmă, a hidre enului greu în he­ prezent problema separării deuteriului Cercetările efectuate în numerOi.oe
noaşte şi data aproximativă cînd se „cea de-a patra stare a materiei“. Des­ gaze ionizate al institutului de Fizică liu), pentru ca această uriaşă sursă dc apă şi transformarea sa în gaz.
vor epuiza chiar şi combustibilii nu­ coperiri uluitoare ţineau treze interesul din Bucureşti, colectivul de cercetători de energie să ' fie pusă în slujba in­ Dar pentru a rentabiliza energetic reac­ instalaţii şi aparate bazate pe ideea
cleari (ca uraniu, toriu etc.) posesori pentru această problemă captivantă a în frunte cu Academicianul Eugen Bă- tereselor paşnice ale omenirii. Dar ga­ ţia de fuziune e necesar să încălzim
ai unor surse extraordinar de mari de dărău aştepta cu înfrigurare rezulta­ zele ionizate mai au şi multe alte apli­ deuteriul la o temperatură de cîteva cîmpurilor electro-magnetice („Ogra“,
energie. Savanţii au dat publicităţii cal­ fizicii moderne. Spiritul iscoditor al tele unei experienţe complicate. In­ caţii începînd de Ia obişnuitul bec sute de milioane de grade, cu alte
cule îndeajuns de precise cu privire la omului începea să pătrundă în tainele tr-un tub de sticlă, montat la un apa­ fluorescent (care nu-i altceva decît cuvinte, să producem pe pămînt tem-, „Tokomak“ etc-) au dovedit însă că
consumarea tuturor rezervelor de com­ plasmei care, pînă mai ieri, erau de rat complex, apăreau şi dispăreau cu o descărcare electrică în gaze) şi pînă peraturi existente în natură doar în
bustibil din lume (de pildă, unei im­ domeniul inaccesibilului, şi, deoarece o iuţeală fantastica fulgere luminoase. la aşa numitele „cuţite electrice“ — adîncul soarelui sau al stelelor. Dar plasma e capricioasă şi se lasă foarte
portante resurse energetice cum este Schimbaţi tubist — spune cu o jeturi de gaze ionizate care pot tăia ce reactor ar rezista unei asemenea
voce calmă profesorul Eugen Bădăran. sau topi în cîteva clipe chiar şi cel temperaturi fără să se prefacă în greu domesticită. încălzită la zeci de
mai dur metal. Nu demult agenţia so­ scrum într-o fracţiune de microsecun-
vietică TASS a transmis ştirea care a dă ? De fapt însă, savanţii au avut de milioane de grade, prinir-o explozie
să aflăm' amănunte despre experienţa făcut rapid înconjurul lum ii: rezolvat o altă problemă mult mai di­
care are loc în laborator. ficilă. Dificultatea principală în ce atomică, produce o reacţie termonu­
Specialiştii energeticieni din U.R.S.S. priveşte realizarea unui asemenea reac­
— Experimentăm un nou tip de des­ au construit un bec de iluminat cu tor termonuclear, — arăta savantul cleară, adică să silim nucleele elemen­
cărcări electrice în gaze — rie spune xenon cu o putere de 300 kW. Fluxul Piotr Petrovici Lazarev — constă în
profesorul' Bădăran, — situîndu-ne ast­ luminos esfe egal cu 15 milioane lu­ aceea că pe măsură ce plasma se în­ telor uşoare să fuzioneze. Durata ex­
fel la nivelul înaintat a! progreselor minări. Puterea becului poate fi mărită călzeşte, particulele rapide încep să se
obţinute în cercetările din domeniul pînă la 500—1.000 k\V. Este suficient împrăştie în multiple direcţii, fără să ploziei de hidrogen este însă neînchi­
tehnicii producerii plasmei. să se fixeze 3 sau 4 astfel de becuri la m-ai participe Ia reacţii, iar tempera­
o mare înălţime pentru ca o metropolă tura în loc să crească, scade. Ca atare, puit de mică, temperatura plasmei ar­
— De ce se acordă atîta atenţie a. modernă să fie în întregime iluminată. oamenii de ştiinţă s-au preocupat in­
cestor probleme? Noua sursă de lumină artificială nu tens de crearea unei termoizolaţii pu­ zătoare scade, şi mai grav este faptul
este altceva decît un tub de sticlă ternice care să nu permită particule­
— Gazele ionizate cărora fizicienii lung, umplut cu xenon în stare de lor plasmei să evadeze din zona de că nu s-a descoperit încă mijlocul prin
!e zic şi „plasmă" (a nu se confun­ plasmă. Prin el trece un curent elec­
da cu acelaşi termen folosit şi în bio­ tric, sub acţiunea căruia becul dă o lu­ reacţie. încă în anul 1950 academi­ care plasma să cedeze treptat formi­
logie), constituie — după părerea unor mină de o uriaşă intensitate. Primul cienii sovietici I. E. Tamm şi A. D. Sa.
oameni de ştiinţă — un fel de a pa-', bec cu xenon — un adevărat soare în harov au conceput „un vas magne­ dabila ei energie. Cea mai enigmatică
fra stare a materiei. După cum sc miniatură — a şi fost experimentat tic“ în care au renunţat la ideea de
ştie, materia se prezintă în mod obiş­ a ţine „prizonieră“ plasma între pa­ dintre stările substanţei, plasma, nu
nuit sub trei s tă ri: solidă, (care Să dăm un alt exemplu: s i ne în­ tru pereţi metalici. Ei au apelat la un
chipuim un viitor generator magnetic „material invizibil, şl anume Ia pu­ vrea să-şi păstreze o temoeratură ul-
se caracterizează prin- legăturile foarte hidro-dinam ic. In cuptor păcura se ternic« dmpuri magnetice care con­
strînse dintre atomi), lichidă (unde densează plasma şi o fixează, oprind traînaltă decît cîteva milionimi de .se­
legăturile dintre atomi sau molecule transformă în gaz. încălzit la o tem­
sînt mult slăbite), şl gazoasă (în care astfel ieşirea particulelor din zona de cundă.
legăturile dintre atomi sînt rupte, miş­
cările lor fiind libere; aioi există, întreaga energie a oamenilor de
deci, o mare energie clneffcă, sau de
ştiinţă de pretutindeni care se ocupă
cu fizica plasmei e concentrată astăzi,
în această principală direcţie; a sili
plasma să rămînă la o temperatură
înaltă cît mai multă vreme. Rezolva­
rea acestei probleme va apropia consi­
derabil clipa în care prima instalaţie
din lume va produce energie prin di­
rijarea reacţiilor termonucleare. Aceas­
tă clipă care va revoluţiona din temelii
energetica actuală nu e atît de înde­
părtată.
Intr-adevăr, munca acelora care se
ocupă de fizica plasmei — problemă
numărul 1 a tehnicii şi ştiinţei seco­
lului nostru — este de o fantastică
cutezanţă. In pofida dificultăţilor —
spunea recent savantul sovietic Lev
Arţîmovici, şeful secţiei pentru cerce­
tarea plasmei dc la Institutul de Ener­
gie Atomică „I. V. Kurceatov“ din
Uniunea Sovietică, — am ajuns Ia
convingerea că sinteza dirijată va fi
înfăptuită. Substanţa stelară va fi do­
mesticită ; „soarele terestru" va fi
creat... pentru că întotdeauna şi în
toate, victoria va reveni raţiunii...
B. UKSUj