Page 43 - 1962-09

Nr. m 2
Toată grifa peitiim pregătirea
şl deschiderea noului an
ele îiivăfăsMÎnt politie U. T0 M»
Desfăşurarea in bune condi­
ţii.« i a întregului an ele învăţă- secretar ai Comitetului regional mai scurt timp încadrarea
mint politic U.T.M. depinde în
cea mai mare măsură de serio­
zitatea cu care se recrutează şi
se pregătesc propagandiştii, de în Lunile iui ie-august-septembr ie care tînăr, pe baza pregătirii
felul în care se desfăşoară ac­ de pildă, au fost pregătiţi a- şi dorinţei exprimate de aceştia.
ţiunea de recrutare a cursanţi­ proape toţi propagandiştii de la In acest an de învăţămînt vor
lor în cercuri.
Selecţionarea unor propagan­
dişti bine pregătiţi, cu experi­
enţă în domeniul muncii de e-
ducare comunistă a tineretului,
constituie una dintre problemele
cheie ale Invăţămîntului politic
U.T.M. Propagandistul este pri­
mul ajutor de nădejde al Co­
mitetului organizaţiei do bază
U.T.M. in buna organizare şi
desfăşurare a anului de invăţă-
mint politic. împreună cu co­
mitetul organizaţiei de bază
U.T.M. el este chemat să asigure
înarmarea tinerilor cu politica oraşe la cursurile serale şi înar­ tru tineri din întreprinderi, In­
partidului nostru, cu învăţătura mării lor cu cunoştinţe tem ei­ stituţii, şantiere, unităţi socia­
marxist-leninistă. De pregăti­ nice. Va trebui să se acorde mai liste din agricultură etc. care
rea politică şi culturală a pro­ mult timp pentru dezbaterea au absolvit cercurile politice „Să
pagandistului, de temeinicia cu­
noştinţelor lui, de priceperea de
a explica politica partidului, ho-
tărîriie partidului şi ale guver­
nului, sarcinile organizaţiei trebui organizată pregătirea lu­ formă de învăţămînt politic
U.T.M., de a trage învăţăminte nară a propagandiştilor de la U.T.M. vor fi mobilizaţi să parti­
pentru activitatea practică a fie­
cărui utemist şi tinâr, depinde
nivelul la care se vor desfăşura
lecţiile şi convorbirile în cercuri.
Iată de ce Comitetul regional
U.T.M., sub conducerea şi îndru­
marea Comitetului regional de
partid, a acordat şi acordă o
deosebită atenţie selecţionării şi
pregătirii temeinice a propagan­
diştilor.
Organele şl organizaţiile U.T.M.
din regiunea noastră sub Îndru­
marea şi sprijinul direct al or­
ganizaţiilor de partid s-au stră­
duit să selecţioneze ca propa­
gandişti tovarăşi cu o bună pre­
gătire politico-ideologică şi cul­
turală, membri şi candidaţi de
partid, cei mai buni utemişti cu
aptitudini şi experienţă în mun­
ca de propagandă. In momentul
de faţă organele şi organizaţiile
U.T.M. din regiune acordă de a-
semenea o mare atenţie pregă­
tirii acestor propagandişti.
Analizlnd desfăşurarea învă­
ţăm întulul politic în anul 1961—
1962, biroul Comitetului regional
U.T.M. a considerat că unul dtn-
‘re principalele învăţăminte care
se desprind este continua Îmbu­
nătăţire a pregătirii propagan­
diştilor. In acest scop au şi fost
luate măsuri de a se cuprinde
toţi propagandiştii la cursul de
pregătire din vara şi toamna a-
cestui an. In cursurile organiza-
Rezultatele
al cîntecului şi dansului
„Pe plaiurile Hunedoarei“
In urma întrecerii formaţiilor par­
ticipante la Festivalul regional al cîn­ şi Obreja, raionul Alba; Menţiune se
tecului şi dansului „Pe plaiurile Hu­
nedoarei", după încheierea fazei re­
gionale, juriul a acordat următoarele
premii fi menţiuni:
A. In sistemul sindicatelor
FORMAŢII GORALE : 1. Gorul 0.S.
Hunedoara şi U.V. Gălan ; 2. Gorul
clubului sindicatelor din Lonea ; 3. Go­ şi Gîlnic, raionul Sebeş; 3. Echipa de
rul U.M.Q. Zlatna, côriil clubului din
Gugir şi corul clubului din Simeria.
FORMAŢII DE DANSURI: 1. Echi­
pele de dansuri ale clubului din Lu-
peni şi C.S. Hunedoara; 2. Echipa de
dansuri a clubului din Cugir; 3. Echi­ lui cultural din Boholt, raionul Ilia, partid.
pa de dansuri a clubului din Gura- Gînţaga, raionul Haţeg şi Hărţăgani,
barza; Menţiune se acordă echipelor raionul Brad.
de dansuri ale sindicatului sanitar din
Piclişa şi comitetului sindical E. M.
Muncelul Mic.
FORMAŢII INSTRUMENTALE: FAN­
FARE : I. Fanfara clubului din Petri-
la ; 2. Fanfara clubului din Gurabarza;
3. Fanfara clubului din Cugir; Men­
ţiune se acordă fanfarei de copii din
Petreşti-Sebeş.
ORCHESTRE, TARAFURI: 1. Tara­
ful I-C.S.M. şi orchestra de mandoli­
ne a clubului din Deva ; 2. Orches­
tra semisimfonică a clubului din Lu-
peni; 3. Orchestra de muzică popu­
lară şi uşoară a clubului din Deva;
Menţiune se acordă tarafului de la
E.M. Muncelul Mic şi orchestrei de mu­
zicuţe din Alba Iulia.
BRIGĂZI ARTISTICE DE AGI­
TAŢIE : 1. Brigada artistică de agi­
taţie E.M. Deva; 2. Brigada artistică
de agitaţie a U.M. Cugir şi a fabri­
cii „S. Bărnuţiu" din Sebeş; 3. Briga­
da artistică de agitaţie a U.V. Gălan;
Menţiune se acordă brigăzii artistice
de agitaţie a uzinei „Gh. Doja“ din
Zlatna.
SOLIŞTI VOCALI: 1. Marta Cornel
de la clubul Cugir, Dumitru Maria-
Hunedoara, Coşler Elena — U.M.C-
Ziafna; 2. Bente Ioana — sindicatul
sanitar Pîelişa, Vlad Ileana, clubul
Deva şi lancu SImion — Aninoasa; 3.
Galic Petru — clubul Deva, Goia Ni-
colae, clubul E. M. Muncelul Mic, Ma­
rin Eugenia, clubul I.C.S.H.
SOLIŞTI INSTRUMENTIŞTI: 1. Pa­
nait Nicolae, clubul — Lonea; 2. Bo.
beanu Titu, clubul Gugir şi Cotea Va-
sile, clubul Petroşani; 3, Pavel Mar­
tin — clubul Cugir şi Puică Gheorghe,
I.C.S.H-
SOLIŞTI DANSATORI : I. Glubul
sindicalelor din Deva.
B. In sistemul căminelor culturale
FORMAŢII CORALE: I. Gorul că­
minului cultural din Dobra. raionul
lila; 2. Gorul căminului cultural din
Reciu, raionul Sebeş; 3, Gorul cămi-
t it u s V in iş o a r a
U.T.M. Hunedoara
te de Comitetul regional U.T.M.
sate. Propagandiştii de la oraşe
se pregătesc de asemenea in a-
ceastă lună în cadrul unor
cursuri serale de 14 zile. In ma­
joritatea raioanelor aceste cursuri
sînt în plină desfăşurare. Bi­
roul Comitetului regional U.T.M.
a luat măsuri din vreme pentru
a ajuta la Întocmirea progra­
melor, la asigurarea unui con­
ţinut corespunzător. Este nece­
sar ca în continuare comitetele
raionale şi orăşeneşti U.T.M. să
acorde toată atenţia mobilizării
tuturor propagandiştilor de la
problemelor şl mal multă aten­
ţie pregătirii metodologice a
propagandiştilor. De asemenea,
încapînd cu luna octombrie va
sate şi bilunară a propagandiş­
tilor de la oraşe.
Paralel cu recrutarea şl pre­
gătirea propagandiştilor, orga­
nele şi organizaţiile U.T.M. din
regiune au acordat şl acordă o
mare atenţie recrutării cursan­
ţilor în cercurile politice. In mo­
mentul de faţă încadrarea tine­
rilor la formele de învăţămînt
politic este aproape pe sfîrşite.
In majoritatea organizaţiilor de
bază U.T.M. s-a format cîte un
colectiv din care a făcut parte
secretarul organizaţiei de bază
U.T.M., responsabilul cu educaţia
comunistă şi propagandistul
care au discutat individual cu
flecare tînăr. Cadrele U.T.M., ti­
nerii cu mai bună pregătire po­
litică care au frecventat în a-
nul trecut formele invăţămln-
tului politic U.T.M. au fost re­
comandaţi organizaţiei de partid
pentru a urma învăţămîntul de
partid. Discuţiile purtate cu fie­
care tînăr au creat în mod prac­
tic posibilitatea ca aceştia să
fie încadraţi în acele forme de
învăţămînt care corespund nive­
lului lor de pregătire politică,
de cultură generală şi dorinţei
.exprimate.
Este Insă necesar ca în acele
organizaţii de bază unde acea­
stă acţiune nu s-a terminat sau
s-a făcut în mod birocratic, „pe
bază de tabele“, să fie luate ime-
Festivalulregionalmai mult pe asigurarea unor in­ Pentru impulsionarea ritmului
formări temeinic pregătite, bi­ de lucru s-a trecut la organiza­
nului cultural din Daia, raionul Sebeş
acordă corului căminului cultural din
Geoagiu, raionul Orăştie şi Băieşti, ra­
ionul Haţeg.
FORMAŢII DE DANSURI: 1. Echi­
pa de dansuri a căminului cultural din
Sîngătin şi Apoldul de Jos, raionul
Sebeş; 2. Echipa de dansuri a cămi­
nului cultural din Stremţ, raionul Alba
dansuri a căminului cultural Ruda,
oraşul regional Hunedoara şi Mărti-
neşti, raionul Orăştie; Menţinune se
acordă echipei de dansuri a căminu­
FORMAŢII INSTRUMENTALE: 1.
Taraful căminului cultura! din Vaţa de
Jos, raionul Brad, şi grupul de flu­
ieraşi al căminului cultural din Şu-
gag, raionul Sebeş; 2. Grupul de flu­
ieraşi al căminului cultural din Jieţ,
oraşul regional Petroşani.
FANFARE: 1. Fanfara căminului
cultural din Apoldul de Sus, raionul
Sebeş.
BRIGĂZI ARTISTICE DE AGITA­
ŢIE : 1. Brigada artistică de agitaţie
a căminului cultural din Geoagiu, ra­
ionul Orăştie; 2. Brigada artistică de
agitaţie a căminului cultural din Cîinic, Apoi, s-a căzut de acord asupra unor
raionul Sebeş şi Băiţa raionul Brad;
3. Brigada artistică de agitaţie a că­
minului cultural din Rîu de Mori, ra­
ionul H aţeg; Menţiune se acordă bri­
găzii arustice de agitaţie a căminului
cultural din Cui, raionul Sebeş.
SOLIŞTI VOCALI: 1. Oprea n Elena
— Daia, raionul Sebeş, Lupei Viorel,
Budugan Ana — Vaţa, raionul Brad;
2. Cibu Teodor, Daia, raionul Sebeş, Be-
nea Rodica — Luncoi şi Pătfucean Ro-
dica — Vaţa, raionul Brad; 3. Săliştea-
nu Ana — Buruiene, raionul Ilia.
0 , In sistemul caselor raionale de
cultură
FORMAŢII GORALE: I. Corul casei
raionale de cultură Alba; 2. Corul ca­
sei raionale de cultură Haţeg.
FORMAŢII INSTRUMENTALE: 1.
Taraful casei raionale de cultură Orăş­
tie ; 2. Fanfara casei raionale de cul­
tură Sebeş.
BRIGĂZI ARTISTICE DE AGITA­
ŢIE: 1. Brigada artistică de agitaţie
a Gasei raionale de cultură Haţeg.
FUxMAlII DE DANSURI: 2. Echi­
pa de dansuri a Gasei raionale de cul­
tură Haţeg.
SOLIŞTI VOGALI: I. Poenaru Le-
uuţa, raionul Orăştie; 2. Steinhauser
Elza, raionul Haţeg.
SOLIŞTI INSTRUMENTIŞTI: I. Co-
ţolan Iosif — raionul Haţeg.
9RIIMÜL S O C m iT S M ü tm nap S
illillli ÎN EDITURA POLITICA
' . * y,''y an apăruţi
«'¦ţi V'. /. Lenin O pere co m p lete voi. 9
Acest volum cuprinde lucrările sorise de V. I.
Lenin diin iulie 1904 pină în martie 1905. Un
diat mă,surl pentru ca In cel loc important ocupă o serie de scrieri şl do­
cumente („Ce urmărim noi ?“, „Către partid",
cursanţilor într-o formă de în­ „Scrisoare către tovarăşi" etc.) care sînt Îndrep­
văţămînt politic să se facă nu­ tate împotriva acţiunilor fracţloniste ale men-
mai pe baza discuţiilor cu fie­
şevicilor. Numeroase articole („Campania zemst-
velor şl planul „Iskrei“ „Sarcini noi şl forţe
noi“, „Proletariatul şi democraţia burgheză“
funcţiona ca forme: cercuri po­ etc.) sînt consacrate fundamentării şi dezvoltă­
litice de studiere a Statutului rii strategiei şi tacticii revoluţionare a parti­
U.T.M. pentru tinerii ce se pre­ dului bolşevic. Ele prezintă o analiză profundă
gătesc să intre în rîndurile a crizei politice a absolutismului şi indică m ij­
U.T.M.-ului şi pentru acei ute­ loacele de luptă menite să-l grăbească prăbuşi­
m işti care nu cunosc în mod apro­ rea şi să deschidă cale liberă spre revoluţia so­
fundat, temeinic, prevederile sta­ cialistă.
tutului; cercuri politice „Să ne
cunoaştem patria socialistă“, se­
parat ’ pentru oraşe şi separat Baza tehnică m aterială
pentru sate, pentru tinerii care a comunismului şi rela ţiile
au absolvit în anul trecut de
învăţămînt cercurile politice de de producţie comuniste
studiere a Statutului U.T.M. ;
cercuri pe teme de morală pen­
Luorarea prezintă, pe baza documentelor ce­
lui de al XXH-lea Congres al P.C.U.S., direc­
ţiile procesului de creare a bazei tehnice mate­
Strungarul Andrei Kovacs de la atelierul mecanic al uzinei „Victoria" Că-
ne cunoaştem patria socialistă“ lan execufă piese de bună calitate, scurtînd totodată termenele de executare a riale a comunismului şi schimbările care vor
şl au un nivel de cunoştinţe co­ avea loc in cadrul relaţiilor de producţie tn pro­
respunzător. Sce! tineri care nu Ibr. cesul consruirii comunismului.
vor putea îl cuprinşi în nici o ÎN FOTO : Tov, A. Kovacs lucrînd Ia strung.
cipe la ciclurile de conferinţe Constructor; ss construcţii UN RITM TOT MAI SUSŢINUT
organizate de către organiza­
ţiile de partid şi in cadrul clu­
burilor, căminelor culturale etc. Pe şantierul de locuinţe din oraşul H unedoara m unca se ratei de execuţie. Aceste angaja­ garanţia că angajamentele vor
desfăşoară d in plin . Se lucrea ză in tr-u n r itm su sţin u t a tit la mente au fost afişate pe panouri fi îndeplinite.
Pentru elevii din şcolile me­
dii şi profesionale In afară de blocurile la care se fac u ltim ei e fin isaje, ca şi la cele ale că- la fiecare bloc. Ing. STELIAN POPESCUt
cei din clasele a VlH-a şi res­ Modul în care se desfăşoară şeful şantierului 4 I.C.S.H.
pectiv anul I (pentru oare se ror fu n d a ţii abia au în cep u t s a u se rid ică la „roşuu. Pină în
creează cercuri politice de stu­ prezent, ca urm are a m uncii desfăşu rate, constructorii noului activitatea pe şantier ne dă toată
diere a Statutului U.T.M.) tre­ oraş H unedoara au te rm in a t şi d a t în fo lo sin ţă de la în cepu tu l
buie să se organizeze cicluri de a n u lu i, 570 a p a r ta m e n t&. A lte 282 a p a r ta m e n te se g ă se sc în fa z a În 135 de zile
conferinţe care vor fi aprobate de finisaj, u im in d să-şi prim ea scă în curînd locatarii. In ritm
de birourile comitetelor raionale su sţin u t se lucrează şi la noul lo t de blocuri din cartieru l Blocul H 7 are 60 de aparta­ I s-au tencult 20 afpiartiaîmente.
şi orăşeneşti U.T.M. Ciclurile de „P oşta nouă“ u n de vo r fi c o n stru ite p e ste 580 a p a rta m en te. Aşa mente. Cînd constructorii au De curînd s-au început lucră­
conferinţe trebuie să se stabi­ cu m p re v ă d sa rcin ile de plan , 280 a p a rta m e n te din a cestea vor început lucrările aici şi-au rile de pardoseli.
trebu i date în folosin ţă pină la sfirşitu l anului. In acest sens luat un angajament îndrăz­
lească imediat după deschiderea co n stru cto rii şa n tieru lu i 4 I.C. S.H. şi-a u lu a t a n g a ja m en te neţ. Să termine lucrările în întreaga activitate se desfă­
anului de învăţămînt şcolar în 135 de zile. In scopul îndepli­ şoară pe baza programului de
urma unei consultări amănunţi­ .i nirii angajamentului s-au luat lucru, pe care brigăzile îl res­
te a tuturor elevilor şi pe brza m obilizatoare. P entru a vedea m odul în care se desfăşoară unele măsuri de mare eficienţă. pectă cu stricteţe. De altfel in
problemelor ce se cer să fie m unca pe acest lo t ăs locuinţe am solicitat unele relatări de Astfel s-a organizat în aşa fel fiecare zi se analizează cu şefii
clarificate în faţa acestora. Con­ la cîţiva co n stru cto ri. Ia tă ce n e-au declarat ei: munca Incit să se execute toate de echipe modul cum s-au în­
ferinţele trebuie să se ţină de lucrările de zidărie, tencuieli şi deplinit prevederile din progra­
lectori bine pregătiţi din Mo­ Măsuri bine gîndite pardoseli în lanţ.. Pentru acea­ mul de lucru şl se Iau măsuri
dul activiştilor, inginerilor, teh­ sta la bloc lucrează 3 echipe de la nevoie. Şi la acest bloc se
nicienilor şi a celor mai bune constructori. Echipa tov. V. Car-
cadre didactice. laonţ execută lucrările de zidă­ lucrează în două schimburi. La
toate acestea trebuie adăugat şi
O atenţie deosebită va trebui
să acorde comitetele raionale şi
orăşeneşti U.T.M. informării po- Aşa cum prevăd sarcinile de muncii s-a luat măsura de a se rie (zidărie portantă) şi mon­ faptul că eu oa meşter mă ocupi
litice-operatîve a tineretului cu plan lucrările la noile blocuri întocmi programe de lucru lu­ tarea fîşiilor, echipa tov. Ştefan de aprovizionarea cu materiale
principalele evenimente politice cu un total de 2S0 apartamente nare şi săpiămînale pe meşteri Roşianu execută zidăria despăr­ a echipelor. In general, acea­
interne şi internaţionale. In din cartierul „Poşta nouă" tre­ şi echipe. In ele sînt trecute ţitoare şi tencuielile interioare sta decurge în bune condiţiunL
şcoli, asa cum a stabilit plenara buiau începute mult mai devre­ volumul de lucru şi durata în iar C. Păsărelu pardoselile. Au existat şl deficienţe, mal a-
C.C. a l’ U.T.M. din 3 - 4 aprilie me. Faptul că nu am primit timp. Zilnic la nivelul loturi­ „Lanţul" între Cele trei echipe les la fîşii şi ciment, care ne-au)
a,c. această informare se va la timp documentaţia, lucrări­ lor, cu meşterii şi cu şefii de e- este în aşa fel organizat incit lipsit o perioadă de timp. Prin
face bilunar. In acest scop co­ chipă se face analiza îndeplini­ fiecare să lucreze din plin. Ast­ măsurile luate aceste deficienţe
mitetele raionale şl orăşeneşti le au început de abia in luna rii sarcinii prevăzute în pror fel Ia zidăria portantă se lu­ s-au remediat.
vor trebui să ia măsuri pentru august. Noi însă ne-am luat gram, iar la nevoie se iau mă­ crează în prezent Ia etajul II
angajamentul ca pînă la sîîrşi- suri. şi III, în timp ce la tronsonul ANDREI TAMAS
tul anului să terminăm aceste meşter
O atenţie deosebită s-a dat şi
ca în fiecare şcoală să se sta­ blocuri. De aceea am trecut la mecanizării lucrărilor. Fiecare
bloc a fost dotat cu o macara
bilească un coiectiv format din o organizare cit mal judicioasă iar la oiţe două blocuri există
tovarăşii cei mai pregătiţi pen­ a lucrului şi locurilor de mun­ înaintea graficului
tru a ţine aceste informări. Va că. Au fost luate în acest sens
trebui de asemenea să se insiste o serie de măsuri.
o pompă de mortar. Pentru u- Brigăzii noastre l-au fost în­
credinţate lucrările la blcoup
şurarea transportului cărămizi­ O 6 cu 24 de apartamente. Aşa rea muncii şl mal ales în in­
lor s-a montat o linie decovil după cum prevăd normativele, teresul manifestat de fiecare
ne documentate şi expuse con­ cu ajutorul că-reia materialele blocul trebuie să fie terminat constructor, tn parte pentru gră­
vingător. Prin prezentarea unor rea brigăzilor pe două schim­ sînt aduse direct din depozit. complet în cinci luni. Noi însă birea ritmului construcţiilor. Şi
De asemenea se fac pregătiri ne-am luat angajamentul să ter­
asemenea informări este necesar buri. Cei din schimbul de di­ pentru conteinerizarea cărămizi­ noi am trecut la lucru in două
lor,. in felul acesta se vor e- minăm mai repede construcţia. schimburi. Pentru desfăşurarea
să ajutăm elevii să aprecieze şl mineaţă muncesc efectiv la lu­ vita unele manipulări In plus.
să interpreteze în modul cel mal crările de construcţie în timp Lucrările de zidărie ne-am .pro­ în cit mal bune condiţiunl a
întreaga cantitate de beton şi
just evenimentele politice in­ ce schimbul de după-amiază mortar se prepară în cadrul sta­ pus să fie gata la 5 octombrie. muncii, brigadia a fost împărţi­
terne şi internaţionale. tă pe echipe de cîte patru oa­
Luarea unor astfel de măsuri are sarcina de a turna betoane, Lucrările au Început în august
meni. Fiecărei echipe tea fost
dă garanţia că în anul de în­ a executa chiar unele lucrări de stabilit locul şl volumul de mun­
văţămînt politic 1962—1963 se zidării, dar mai ales să pregă­
vor obţine noi succese, se va or­ tească frontul de lucru pentru ţiilor centralizate Iar pentru un şl acum la jumătatea lunii sep­ că. Aceasta a ridicat răspunde­
ganiza în aşa fel activitatea, in­ a doua zi prin aprovizionarea tiansport mai rapid şi econo­ tembrie noi putem raporta că rea faţă de sarcinile de plan,
cit învăţămîntul politic U.T.M. cu materiale. Acest sistem de micos s-au introdus bunkere. am terminat lucrările de zidă­ a creat o întrecere vie între e-
să aducă o contribuţie şi mai lucru se aplică la noile blocuri. rie şi în plus s-au tencuit a- chipe. In acelaşi timp ca şef de
mare în munca de educare co­ De asemenea s-a organizat La toate aceste măsuri trebuie partamentele de la parter şi ju ­ brigadă am dat atenţia cuvenită
munistă a tineretului, de mobi­ munca în aşa fel ca lucrările adăugat şi entuziasmul de care mătate din etajul I. aprovizionării, cu materiale.
lizare activă a acestuia la în­ la blocuri să se desfăşoare In dau dovadă mai toţi construc­
făptuirea sarcinilor trasate de lanţ. torii şantierului. La fiecare bloc Oum am obţinut asemenea M IHAI ZVOLENSCHI
ei şl-au luat angajamente mo­ realizări? Secretul, dacă se poate
Tot în scopul impulsionării bilizatoare pentru scurtarea du- spune aşa, constă in organiza­ şeful unei brigăzi de zidari
întreaga lume a urmărit cu aten­ Dosarul com itetului celor 18 statelor care posedă această armă.
ţie desfăşurarea lucrărilor conferinţei Aducînd dovezi concrete potrivit că­
de dezarmare a Comitetului celor 18 în ajunul sesiunii O. N. U.
state de la Geneva, în speranţa că rora !n momentul de faţă ştiinţa este
acesta va găsi un mijloc eficace pen­ Proiectul sovietic de dezarmare, ca­ la începutul procesului de dezarmare. lirea unui control asupra forţelor ar­ capabilă se detecteze orice fel de ex­
tru a bara calea războiului o dată re porneşte de la necesitatea urgen­ Judecind însă după comportarea de­ mate şi armamentelor, şi nu un con­ perienţe nucleare, indiferent de me­
pentru totdeauna. tă a înlăturării primejdiei unui răz­ trol riguros asupra măsurilor privi­ diul în care ar fi făcute, 'delegaţia
legaţiilor occidentale şi în special a toare Ia dezarmare. Sistemul de apă­ sovietică a declarat că pe această ba­
Conferinţa şi-a întrerupt însă din boi termonuclear este O dovadă eloc­ delegaţiei americane, se constată că rare al Uniunii Sovietice, obiectivele ză este gata să semneze oricînd un
nou lucrările fără a fi înregistrat ventă a sincerităţii şi seriozităţii cu ceea ce preocupă Statele Unite nu ei militare de importanţă vitală, po­ tratat pentru Interzicerea experienţelor
vreun progres palpabil. Unicul re­ care Uniunea Sovietică a abordat a- este ajungerea la un acord echitabil tenţialul de apărare, iată ce intere­ nucleare.
zultat concret al dezbaterilor este a ceastă problemă. de dezarmare generală şi totală, ci sează în cel mai înalt grad pe au­
cordul de principiu asupra preambu­ cum sa se poată ajunge mai repede torii acestor propuneri de control. O nouă dovadă a faptului că pu­
lului viitorului tratat de dezarmare. Lichidarea totală a mijloacelor de la inspectarea şi controlarea pe căi terile occidentale nu sînt interesate
transportare a armei nucleare la ţin­ legale a teritoriilor altor ţări şi în Acesta nu este control, ci spionaj în nici în rezolvarea acestei probleme,
prevederi cu caracter cu totul gene­ tă, a tuturor bazelor militare străine special al Uniunii Sovietice. Planul toată regula. este că ele au respins şi propunerea
ral fără însă a apropia cîtuşi de pu­ de pe teritoriile altor ţări, retragerea prezentat de delegaţia S.U.A. este o dc compromis a celor opt state neu­
de pe aceste teritorii a tuturor trupe­ dovadă concludentă a intenţiilor lor. Statele socialiste se pronunţă pen­ tre care, după cum se ştie, oferea o
ţin poziţiile părţilor. Avînd în vedere lor străine, lichidarea maşinii de răz­ tru un control riguros şi eficient al bună bază de negocieri.
că pentru prima oară în istoria tra­ boi a statelor, acestea sînt măsurile El nu prevede interzicerea şi lichi­ măsurilor de dezarmare, însă, în ace­
tativelor de dezarmare, organul inter­ darea armei nucleare, desfiinţarea ba­ laşi tim,p, resping categoric orice fel In prezent S.U.A. şi Anglia sînt
naţional care dezbate această proble­ esenţiale cu care ar trebui începută zelor militare, distrugerea tuturor mij­ de control-spionaj asupra înarmărilor. puse în faţa propunerii constructive
mă este atît de reprezentativ, opinia dezarmarea potrivit proiectului sovie­ loacelor de transport a armelor nu­ de a se încheia un acord parţial de
publică mondială nu se declară mul­ tic. Cea de-a doua şi cc-a de-a treia cleare la ţintă, ci propune să sc Iată deci cîteva din cauzele care încetare a experienţelor nucleare în
ţumită cu astfel de rezultate, după etapă conţin de asemenea prevederi înceapă dezarmarea cu distrugerea a au împiedicat pînă acum progresul atmosferă. Cosmos şi apă, uttnînd ca
şase luni de tratative. clare şi precise care ar duce la o 30 Ia sută din stocurile de rachete conferinţei Comitetului celor 18 state. negocierile privind experienţele subte­
dezarmare generală şi totală fără a intercontinentale existente în arsena­ rane să continue pînă la realizarea
Deci, pînă acum Comitetul celor 18 favoriza vreuna din părţi. Totuşi, Uni­ lele statelor. Acelaşi bilanţ negativ se poate fa­ unui acord şi asupra acestor experien­
state nu şi-a îndeplinit nici pe de­ ce şi negocierilor subcomitetului celor ţe. In timpul tratativelor statele tre­
parte mandatul clar şi precis al Adu­ unea Sovietică nu s-a cramponat de A accepta distrugerea rachetelor in­ trei state pentru încetarea experien­ buie să se oblige însă de a nu efec­
nării Generale a O.N.U. care îi cerea prevederile incluse în acest plan, ci, tercontinentale şi globale, adică a ce­ ţelor nucleare. $i în dezbaterea aces­ tua experienţe subterane. In acest fel
să elaboreze cît mai curînd posibil un urmărind progresul tratativelor, a fă­ lor mai eficace arme de apărare ale tei probleme măsurile de control dia­ rezolvarea întregii probleme a înce­
acord cu privire la dezarmarea gene­ cut o serie de compromisuri accep­ metral opuse ale părţilor au împie­ tării experienţelor nucleare depinde
rală şi totală sub un strict control in­ te d multe din doleanţele puterilor oc­ Uniunii Sovietice, în condiţiile existen­ dicat realizarea vreunui progres. din nou exclusiv de puterile occi­
ternaţional. In legătură cu aceasta şe­ cidentale şi a înaintat Comitetului noi dentale.
ful delegaţiei sovietice V. V. Kuzne- propuneri constructive. ţei a numeroase baze militare în ju ­ Este bine cunoscut că preşedintele
Kennedy şi premierul Macmillan au Sînt însă minime şansele ele regle­
ţov a subliniat că „astăzi nu ne La rîndul lor, cele opt ţări neutre rul lagărului socialist ar însemna a făcut în 1959 propunerea de a se mentare a acestei probleme pînă la
aflăm mai aproape de un acord cu au luat parte activă la dezbateri, ac­ crea un mare pericol de război, în- verifica încetarea experienţelor nuclea­ începutul sesiunii a 17-a a Adunării
privire la dezarmarea generală şi to­ tivitatea lor fiind apreciată de de­ re folosindu-se drept mijloace de con­ Generale a O.N.U., aşa că atît proble­
tală decît în ziua cînd au început legaţii ţărilor socialiste din Comitet. trucît prin această măsură apărarea Uni­ trol aparatele naţionale de detectare ma dezarmării cît şi problema ex­
tratativele“. Ele au sprijinii ideea necesităţii li­ a exploziilor. La tratativele de la perienţelor nucleare vor figura din
chidării imediate a armei nucleare unii Sovietice şi a lagărului socialist Geneva, însă, fiind interesaţi în con­ nou pe agenda sesiunii. Opinia publi­
Care au fost cauzele care au adus şi, avînd în vedere excluderea răz­ că mondială îşi exprimă speranţa
tratativele în acest impas ? ar fi subminată, iar Occidentul ar avea tinuarea cursei nebuneşti a înarmărilor că examinarea acestor probleme dc
boiului din viaţa omenirii, s-au pro­ către O.N.U. poate aduce o contri­
In ceea ce o priveşte, delegaţia so­ un avantaj militar considerabil. nucleare, autorii şi-au abandonat pro­ buţie substanţială la progresul lucră­
vietică împreună cu ’ delegaţiile ce­ nunţat în favoarea unor acţiuni ho- rilor Comitetului celor ÎS state care
lorlalte ţări socialiste au depus efor­ Aceleaşi intenţii ies la iveală şi din punerea ihsistînd asupra instalării 'de vor reîncepe la 12 noiembrie a.c.
turi susţinute pentru a ajunge la o tărîţe care să fie înfăptuite chiar de
înţelegere cu delegaţii occidentali „ propunerile occidentale privitoare la posturi fixe de control pe teritoriile C. ALEXANDROAIE
control. Numai cei ee plănuiesc dina­
inte o agresiune pot propune stabi-