Page 46 - 1962-09
P. 46
Ş8g. 2 DRUMUL SO C m iT SM V lV t Nr. 2403
BgBBflgg&gS5 •' ^ vtoawvtz&ssziM-t*!cMtataux&B ^^aiásas^OTMiiisyjasams^^^iemeTmeuira
\! QPf O dimineaţă de toamnă ca multe al
tele. La prima vedere totul pare liniş
j r z j?z u !.-3z.arvl a r f l n m m - i : 3-t t h h E B O a & tta aa aa fU S ro t-n .-^ í- jjcjkw r-rr. ¦jctkvu tit în acest orăşel din Ţara Haţegului.
Găci, aici nu te întîmpină zgomotul
î n f r u m u s e ţ e a z ă oraşul
ev marilor uzine, forfota obişnuită centre mobilizaţi de deputaţi, Printre acestea sc nu de deputatul VloreT
lor industriale. Şi totuşi... Gînd stai de
vorbă cu haţeganii nu se pot abţine ca să cetăţenii din Alba Iulia mără şi amenajarea u- Turcan. S-au evidenţiat
nu spună măcar cîteva cuvinte despre
fabrica de conserve, legume şi fructe. participă cu însufleţire nui parc în strada Va- cetăţenii Ioan Rusu, Au
Soarele poleia cu Ls * r selor de jurn alişti, — Ştii dumneata, spunea un local la acţiunea de înfrumu sile Alexandri. La a- relia Gruian, Gheorghe
aur creştetele celor oţelari, lam inatori nic, că datorită acestei fabrici sînfem seţare a oraşului. Ca ur
1.000 e le v i a i G r u prim a oră de diri- şi zidari-şam otori. cunoscuţi în întreaga ţară şi chiar pes mare, pînă în prezent ceastă acţiune au parti Popa şi alţii.
pu lu i şcolar proce g e n ţie . Ei au p a r tic ip a t la te hotare ?
sional siderurgic din s-au realizat o seric cipat cetăţeni din stra AL BOLDURĂ
Hunedoara, strinşi D eosebită grife li prim a oră d% prac
In careu în cu rtea s-au acordat elevi tică, vizitln d p rin de obiective importante. da amintită mobilizaţi corespondent
grupului de clădiri lor d in an u l I, a cipalele obiective in
m onum entale care căror num ăr se ri d u stria le ale C.S.H. Te uiţi Ia omul care îţi vorbeşte. Şl
cuprind sălile de dică in a cest an la Aici au fo st in tim -
clasă şi de stu dii, 460, fa ţă de 380 c îţi pin aţi de m uncitori are dreptate. La Haţeg se fabrică 104 Prin contribuţie voluntară
laboratoarele, a te erau in anul trecut. fru n ta şi In p ro d u c sortimente de conserve din legume şi
lierele, biblioteca, Colegii din clasele ţie, absolven ţi din
internatele şi ca n ti mai m ari şi instruc anii. tr e c u ţi a i g r u fructe mult apreciate. Sutele de mii In adunările populare ră. După ce a fost losinţă în acest an două
na, unde se pregă torii de practică pului şcolar p ro fe
tesc cadrele de m ii- i-au condus in a te sional siderurgic din de cutii, borcane şi lăzi care ies de care s-au ţinut la sfîr- strînsă întreaga sumă de şcoli de patru ani în
lierele şi laboratoa localitate, care au
ne ale sideru rgiei. rele şcolii, prezen - vorbit proaspeţilor pe poarta fabricii ajung în cele mai şitul anului trecut cetă aproape 450.000 lei s-a satele Ccrtejul de Jos şi
tin ă u -le u n eltele şi îndepărtate locuri. Pe fiecare este apli ţenii din raionul Ilia au trecut la executarea lu Runcşor, o sală la şcoala
După festivitatea elevi despre m in u cată o etichetă de pe care nu lipseşte votat construirea a noi crărilor, majoritatea prin de 8 ani din Furcşoara,
descu idera noului an m aşinile la care vor cuvîntul „Haţeg“. Toate acestea te în două cămine culturale, a
şcolar, elevii anilor lucra, aparatele şi natele con diţii de
in stalaţiile care li deamnă să zăboveşti mai mult aici, să obiective social-culturale muncă patriotică. Prin fost radioficat satul Bo-
1. 11 si III a i şc o lii vor aju ta să p ă m uncă şi viaţă care
profesionale şi cei tru n dă m ai bine te convingi de munca harnicului colec prin contribuţie volunta tre altele s-au dat în fo holt etc.
ai scolii de m aiştri tainele m eseriei. li se oferă du pă te r tiv. Gel mai mult stai însă în sala de
ă.lu a n u l II ş i III
au p a rtic ip a t la Cu dragoste şi a- m inarea şcolii, d es depozitare unde se află zeci de mii de S e tra d u c în viaţă propunerile cetăţenilor
ten ţie au fo st în borcane şi cutii gata să fie expediate.
conjuraţi elevii cla pre frum useţea m e
Compoturile, gemurile, dulceaţa, faso La întîlnirile care au cestor propuneri comite- tarea străzii Ciprian Po-
seriei alese. lea verde şi castraveţii conservaţi cu avut loc între deputaţii tul executiv al Sfatului rumbcscu. După ce a
multă pricepere ca şi altele, atrag aten şi alegătorii din oraşul popular orăşenesc Haţeg fost asfaltată pe o por-
ţia în mod deosebit. Tot aici lucrează Haţcg s-au înregistrai a reuşit să le rezolve în tiune de 600 m. strada
cîteva muncitoare care etichetează tot j 129 de propuneri menite
ce iese pe poarta fabricii. Maria Tu- j să ducă Ia înfrumuse- marc parte. Astfel, peste I. L. Caragialc, s-au in
dose, în special, etichetează cu multă ‘
indemînare. Dar în sala de depozitare j . .. 100 dc propuneri mi foit cepul intens lucrările la
se face ultima operaţie. Pină să ajun tarea oraşului.^ Man.fes- traduse în viaţa. In pavarea străzii Liprian
gă aici zmeura, afinele, murele, pru prLzcnt LstL pe cale de Porumbescu care va fi
tind grijă faţa de tra- a se înfăptui o altă pro- gata pînă la sfîrşitul a
nele, piersicile, merele etc. trec printr-un ducerea în viaţă a a- punere şi anume asfal- nulul.
' r—' /•“’/—</— întreg proces. In cete cîteva secţii,
în acest an, cele 50 şcoli de 8 şcolar cărţi gratuite în valoare muncitorii pregătesc cu atenţie fiecare
ani, medii şi profesionale din de peste 800.000 lei, iar în acest
an şcolile au fost înzestrate cu produs. Toţi luptă pentru îndeplinirea
Valea Jiului şi-au deschis por aparate şi material didactic în
ţile pentru peste 17.000 elevi. valoare de 400.000 lei. j „Noi sintem o parte din cei ce păşim In clasa l-a . j planului de producţie şi realizurea unor
j N a -a ţi u r a t bu n venit-, dru gi în v ă ţă to r i şi co leg i m ai m a ri, 1
t a Vulcan elevii au păşit în- Cei 17.000 elevi vor asculta conserve de cea mai bună calitate. Irma
tr-o şcoal? nouă, cu 16 clase, lecţiile a 600 cadre didactice,
dintre care 23 sînt absolvente ( n e-a ţi o ferit flori. O să ne stră ăuim să în văţăm cum se cu- ] Rill, Irina Borş, Ioan Ancea, Peltz
muzee etc., dotată cu mobilier din acest n ale şcolilor şi in
stitutelor pedagogice. | vine, să fim la în ălţim ea încre derii şi dragostei cu cose n e-a ţi 0 Amalia, Etelka Deheleanu, Ana Sofia • In cadrul celei de-a doua • Astăzi va avea loc la Petro
în valoare de 300.000 lei. ( în con ju rat“. A ceste cu vin te se p o t citi în ochii celor m ai m ic i) şi altele, luptă pentru creşterea presti etape din returul campion „tulul şani o interesantă intîlnire de
Pentru elevii din clasele V-VII C. CONSTANTIN giului mărcii fabricii. categoriei A la rugbi va avea fotbal. Incepind de la orele
corespondent | elevi de la Şcoala d e 8 ani „D r. P etru G ro za “ d in D eva in ziu a j loc azi pe stadionul „Cetate“ 16.30 stadionul „Jiul“ va găz
01n Valea Jiului S - a u distribuit In luna august, planul producţiei din Deva întâlnirea dintre echi dui meciul dintre echipele din
[ deschiderii cursurilor. J globale a fost îndeplinit în proporţie de pele Ştiinţa din Petroşani şi categoria B, Jiul Petrila şi
In antil Îrecut şi în noul an 112,25 la sută iar cel al producţiei Ştiinţa Bucureşti. Intîlnirea va C.S.O. Timişoara.
^ hwi L-JV... !*—y ----I ----J I-J l începe la orele 16.30.
marfă în proporţie de 112,87 la sută. ® In cadrul „Săptămînll Crucii
E cald încă în această toam In luna septembrie realizările vor fi ® Pe stadionul „Mirţerul" tiin Roşii“ care j va deschide azi
şi mai bune, deoarece se lucrează în Lupeni se va disputa meciul de tovarăşul medic Teodor Bădău
nă tîrzie. Pe străzile oraşului fotbal, contînd pentru categoria va susţine conferinţa „Probleme
plin. Acum cînd se culeg roadele, exis A între Minerul din localitate şi
Simeria grupuri, grupuri de co tă suficientă „materie primă“ şl mai Progresul Bucureşti. noi în medicină pentru folosul
pii îmbrăcaţi frumos, ţinîndu.se ales fructe. Fabrica de conserve de
legume şi fructe din Haţeg se află în
de mîinile părinţilor, păşeau plin sezon.
V. ALBU
agale spre poarta şcolii. celor sănătoşi şl celor bolnavi“:
In curtea şcolii e forfotă mare, Conferinţa se va ţine în sala ci
nematografului „Patria“ din
se discută, se pun întrebări des. Au începui în săm în făriîe de foamnă
Prima pauză în pre vacanţă.
Clopoţelul a sunat. Clinchetul Deva. Va urma filmul „Pretu
tre orele de curs lui i-a potolit pe toţi. Se aşteap Timpul a dfcvenit prielnic natul secarei furajere pe cele tindeni trăiesc oameni“.
pentru începerea însăminţărilor 30 ha. planificate. Pînă ieri,
ale noului an şco tă cu nerăbdare. Pe masă stau de toamnă. 15 septembrie, mecanizatorul • Campionatul regional de
Schuster Petru a însămînţat 15 fotbal programează azi o nouă
lar. Elevii anul aşezate frumos cărţile care vor Avînd terenul, sămînţa şi uti ha. cu secară. etapă. Printre Intllnlrile care se
lajele bine pregătite, lucrătorii anunţă mal echilibrate amin
III B de la Şcoa fi distribuite gratuit fiecărui gospodăriei agricole de stat din M. VICTOR tim: Dlnamo Barza — Dacia
la medie „]. A. elev. Nu mai puţin de 28.000 satul Boz, raionul Sebeş, au corespondent
Komemky" din trecut în zilele acestea la semă
lei costă sutele de manuale care
vor fi împărţite acum elevilor
Deva îşi împărtă în clasele I-V n în mod gratuit.
şesc cele mai Numărul elevilor din clasele Orăştie, Minerul — Vulcan 'Mine
proaspete impresii I-V a crescut mult faţă de anii re ca© rul Deva, Minerul Ghelar — Pa-
în legătura cu noi trecuţi. Acum fiecare diriginte în-
le materii ce Ic- fem si rlngul Lonea. ,. r
vor învăţa. nup^ază. ejeyilor din clasa sa
pachetul cu cărţi primind in Comisia de fem ei de pe stra în cadrul cercului de citit sînt ® In toate raioanele regiunii
schimb bucheţele de flori. Flutu da Karl Marx din Orăştie, des legate de educaţia copiilor, m a se vor desfăşura astăzi întrece
făşoară o activitate culturală joritatea participantelor fiind rile din cadrul „Cupei agricul
rau cravatele în această dimi susţinută. Din iniţiativa femei mame. Astfel, aici s-au citit re turii“. întrecerile se vor desfă
lor de pe strada am intită s-a feratele „Copiii noştri de azi, şura la nrobele atletism, volei,
neaţă de toamnă. Fluturau la constituit un cerc de citit, la cetăţenii de miine ai patriei“, handbal în şapte, handbal în 11,
care participă cu regularitate „Somnul rl visele" şl s-au recen nataţie, tir, gimnastică şi ci
gîturile elevilor veniţi cu frea 15—16 femei. Temele dezbătute zat numeroase cărţi. clism.
mătul lor copilăresc la marea
zi a deschiderii noului an şco
lar. îmbujorate erau feţele ce
lor mici care de acum păşesc
să priceapă tainele slovelor.
GH. JURCA
In raionul Ilia toate şcolile şi-au p rim it să r $!
b ă to reşte elevii. A stfel, la Şcoala de 8 ani din
G urasada, şcolarii au lu at loc In clasele fru m os In ţara noastră, protecţia laţii de gudronară a lingotlere- rezolva această problemă chiar
zu g ră vite şi orn am en tate, în bănci noi, prim ele şi In mod provizoriu. Aceasta cu
lecţii s-a u scris pe table noi, fiin d în so ţite de muncii şi tehnica securităţii lor la O.S.M. 1, ventilarea vago atlt mal mult cu cît pompele!
m aterial didactic pe care în văţătorii şi p ro necesare Instalaţiei sînt mon
feso rii de aici abia din a cest an îl au la d is muncii constituie o importantă nului cîntar de la furnalele 5-6 şi tate.
p o ziţie .
problemă de stat, iar grija pen a cabinelor de comandă de la la O problemă deosebit de Ivn-
Ca noi sîn t şi şcolile din G oth atea, Clmpivri nortantă, dar care se tărăgă
Surduc, C im pu ri de su s şi Vica, un de elevii tru îmbunătăţirea condiţiilor de minorul de 800 mm. etc. Numai nează în chip nejustificat de că
şi cadrele didactice au fost p rim iţi in bune con tre I.C.S.H., este şi aceea a in
d iţii, in cadru festiv, in noul an şcolar. muncă se concretizează prin do în acest an s-au cheltuit aproa stalării la cuptoarele adinei de'
tarea întreprinderilor cu utilaje pe 3 miiioane lei pentru echi la bluming a unor brame în be
Cu deosebită em oţie au participat alături de noi, moderne, precum şi prin pament de protecţie, alimente ton care să protejeze spargerea
elevi şi cadrele didactice, pă rin ţii elevilor din cuntorului prin eventualele scă
Runcşor, la festivita tea deschiderii anului şco perfecţionarea utilajului vechi. etc., ceea ce dovedeşte în chip pări a lingourilor din cleşte. Or.
lar. Bucuria şcolarilor şi cadrelor didactice din Protecţia muncii reprezintă un grăitor preocuparea faţă de a- I.C.S.H.-ul, care după cum se
acest sa t s-a îm p letit firesc cu cea a p ă rin ţi complex de măsuri care asigură ceastă importantă problemă. ştie execută lucrările de montaj
lor, care şi-a u d a t co n trib u ţia vo lu n ta ră la muncitorilor posibilitatea de în tone. realizează această lu
con stru cţia unui local nou de şcoală, cu sp r i MÜ Illlll a-şi desfăşura munca în condi Dar grija faţă de Îmbunătăţi crare lent, întrucît bramele fiind
jinul Sfatului popular com unal din G urasada. ţii nepericuloase pentru viaţa rea tehnicii securităţii muncii nu grele sarcina realizării planului
in tre cel care au fo st in v ita ţi la inaugurarea ^ Í" ' , ,<5^, \Tf şi sănătatea lor, avînd drept zilnic nu constituie o problemă.
şcolii noi, cu p rileju l d esch iderii noului an de scop reducerea continuă a nu se rezumă numai la fondurile de Montează o bramă şi sarcina de
învăţă:m int, au fo st de fa ţă şi tovarăşu l Jujan mărului de accidente şi a îm investiţii. In combinat se desfă plan este realizată pe mai multe
Sabin, preşedin tele com itetu lu i de construcţie, bolnăvirilor profesionale, uşura şoară şi o largă muncă de edu zile.
Gheorghe Lupşa şt a lţi părinţi, care se bucură care a muncitorilor în această
azi d e fa p tu l că fiii lor p o t în vă ţa In c o n d iţii rea efortului fizic, precum şi a- direcţie. In acest scop au fost ţi A proceda aşa este o concep
optim a, la care ei nici nu au v isa t In trecu t. sigurarea unor condiţii speciale nute diferite conferinţe cu pro ţie greşită, aceasta puţind avea
pentru munca femeilor şi a ti tecţia muncii, organizîndu-se In consecinţe asupra cuptoarelor,
A. ANDRICA acelaşi timp şi un ciclu de filme d t şl a oamenilor ce le deser
corespondent nerilor. La Combinatul siderur pe această temă. A avut loc de vesc.
gic Hunedoara a existat şi exis asemenea o acţiune de control Sînt desigur şl alte probleme
de care direcţia tehnică a com
¦1 I I ii» tă o continuă preocupare pentru obştesc cu care ocazie oamenii binatului trebuie să se ocupe în
asigurarea unor condiţii de muncii au făcut peste 2.300 de mod mai temeinic. Este vorba
muncă din ce In ce mai bune. propuneri, din care 2.144 au şi de montarea unui paravan din
fost realizate. O măsură efica tablă între secţia mecanică şi
tratamentul termic, scoater^-
Combinatul a investit impor ce a fost şi aceea de a se prelu cuptoarelor de topit metale nt
feroase din hala turnătoriilor*,
Prin grija partidului şi guvernului nostru numărul construcţiilor şcolare tante sume de bani pentru cap cra în grupele sindicale cauzele asigurarea tuturor băilor cu apă
în regiunea noastră, ca de altfel în toată ţara e în continuă creştere. tarea gaze:or de la furnale, pu care au condus la producerea potabilă şl alte lucrări care sînt
unor accidente etc. Au fost luate prevăzute în contractul colectiv:
ÎN FOTO : Noua şcoală din Şugag, raionul Sebeş. nerea în funcţiune a unei insta- măsuri de introducere a carne
Trebuie de asemenea îmbună
iSugavca.’maqBxycgy tului pentru constatarea abate tăţită agitaţia vizuală în direc
ţia protecţiei muncii prin afi
rilor de la regulile de tehnica şarea de instrucţiuni tehnolo
gice, tablouri sugestive specifi
Procesul de producţie ridică ăspîndirea cărţii tehnio nice pe care le deţine doar bi securităţii muncii, în care săptă- ce industriei siderurgice etc.
în faţa colectivelor de muncitori
probleme dintre cele mai im blioteca de specialitate a uzinei. mînal, fiecare şef de secţie con Iată deci cîteva aspecte ale
portante, a căror rezolvare so protecţiei muncii din combinat
licită în primul' rind o temeini Datorită acestui fapt, acestea trolează modul în care persona oare trebuie să stea mai mult în
că şi continuă pregătire profe atenţia organelor competente:
sională. Conştienţi de aceasta, pot fi studiate de muncitori şi lul din subordine respectă aces îmbunătăţirea pe mai departe a
tot mai mulţi sînt aceia ce pă muncii politice de masă în a-
şesc pragul bibliotecilor, pentru după-amiază, în sala de lectură te reguli, luînd măsurile cores ceastă direcţie, urmărirea şi re
a studia cărţi cu conţinut legat zolvarea prevederilor contractu
de specialitatea pe care o pro re şi-a propus ca obiectiv prin aceasta un program adecvat de nea, la secţiile forjă, mecanic- a bibliotecii clubului. punzătoare acolo unde se sem lui colectiv, lichidarea tuturor
fesează, pentru a participa la cipal de urmărit organizarea u- manifestări cu cartea tehnică. şef, maşini-unelte, mecanică II abaterilor de la disciplina tehni
acţiunile organizate cu cartea nor acţiuni variate, atrăgătoare, De pildă, la secţia turnătorie a şl altele s-au organizat expozi împreună cu biblioteca tehni nalează deficienţe. cii securităţii muncii, vor con
tehnică în scopul obţinerii unor cu cartea tehnică, menite să vi uzinei au avut loc discuţii cu ţii cu cărţi tehnice pe teme c a ; duce nemijlocit la lichidarea ac
rezultate cit mal bune în mun- nă în sprijinul muncitorilor din muncitorii pe marginea ajuto „Ce ne interesează mai mult din că a uzinei, biblioteca clubului Toate acestea sînt desigur lu cidentelor de muncă, la îmbu
că. Un rol deosebit în atragerea U.M.C. in lupta pentru îndepli rului -o-l pot primi în produc- tehnica nouă“, „Cartea tehnică ţine o strînsă legătură. Astfel a cruri bune, care reflectă grija nătăţirea condiţiilor de lucru a
muncitorilor spre consultarea şl nirea planului de producţie, în sprijinul producţiei“, „Cele fost alcătuit un plan de muncă faţă de asigurarea condiţiilor de
studierea atentă a cărţilor teh pentru Înfăptuirea angajamen B iblioteca în slu jb a mai noi realizări ale tehnicii comun, care cuprinde manifes muncă a oamenilor, pentru res muncitorilor, tehnicienilor şl in
nice, în trezirea interesului a- contemporane“ etc. Aceste expo tările cu cartea la locul de mun pectarea cu stricteţe a regulilor ginerilor:
telor luate în vederea Însuşirii construcţiei socialiste că, in care au fost prevăzute lec. de tehnica securităţii muncii.
cestora pentru lecturarea volu celor mai noi realizări ale ştiin ziţii au trezit interesul munci turl în grup din cărţile tehni O. OH'fJTGOI
melor de specialitate, revine con ţei şi tehnicii mondiale, precum ţie din lecturarea unor cărţi de torilor, solicitînd de la biblio ce, recomandări bibliografice, Sînt însă şi unele chestiuni
ducerii bibliotecilor, care trebuie şi practicării unor metode a- specialitate, recomandîndu-li-se expoziţii, concursuri „Cine ştie aşa zis „mărunte“ cărora dacă
să desfăşoare o muncă consec vansate de muncă. In acest sens totodată volume ca „Turnarea de tecă cărţile necesare. In afară olştigă“, simpozioane tehnice li s-ar acorda atenţia cuvenită
ventă şi eficace pentru răspîn- colectivul bibliotecii a urmărit precizie“, „Cartea turnătorului etc. s-ar rezolva multe lucruri. Este
îndeaproape planul de măsuri de fontă“ şi altele, organlzîndu- de aceasta s-au întocmit pe sec vorba printre altele, de captarea
direa cit mal largă a lor. O ac se în pauzele de masă lecturi în ţii liste bibliografice cu cărţi Din acest plan o bună parte gazelor de la furnalul nr. 3. Aici,
tehnico-organlzatorice al uzinei grup din aceste cărţi. Eficienţa din acţiuni au fost deja tradusa deşi lucrările sînt de mult ter
tivitate rodnică în această pri metalurgice, obiectivele întrece acestei acţiuni s-a văzut curînd, tehnice noi apărute, speciflcîn- in viaţă iar. restul sînt în curs minate, a mai rămas totuşi un
rii socialiste, propunerile făcu rezultatele obţinute do muncito du-se şi locul unde pot îi găsite de organizare. „mărunţiş“ din care cauză în
vinţă desfăşoară conducerea bi rii secţiei in ultimul timp fiind (Ia bibliotecile mobile sau la bi
te de muncitori, tehnicieni şi in dintre cele mai bune. De aseme blioteca centrală). In felul acesta biblioteca clu treaga instalaţie nu funcţionea
bliotecii clubului din Cugir, ca- gineri în consfătuirile de pro
Pentru că biblioteca tehnică bului din Cugir este mereu în ză. Trebuia mărit jgheabul pen
ducţie, planurile tematice de are program numai pînă la ore
Inovaţii pe secţii şl sectoare de le 15, conducerea bibliotecii clu primele rlnduri ale răsplndiril tru apă care să împiedice leşiTea
muncă, alcătuind în funcţie de bului a organizat o bibliotecă
mobilă la sediu, cu cărţile teh cărţii tehnice în rindul muncito gazului din furnal, sau să se ex
rilor, inginerilor şl tehnicieni perimenteze folosirea baritel,
lor: oare 'avînd o greutate specifică
C. VASUL© mai mare decît apa ar putea