Page 47 - 1962-09
P. 47
m . ?4©3 iyţ-a^i^^tKg^'gzttagBaaagaflP^ mumn wemiisMuim pa'K 3
*- ¦^rirBiiitB^aiataCTMaaa^^^aTjiammgjcg'.^^^^aiii'^ig^vgasjtrBCTmg! mssta&xcsa
IBB*SS2LuiiffKE»«SaauaWCT:acSSUX^^
DINPUOBMMUL
17 SEPTEMBRIE 1962
SI 17 SEPTEMBRIE 1962 D W A : F antom ele d in Spes-
In ultima vreme Comitetul orăşe-, numai în perioada anilor 19G1—1962 PROGRAMUL It 5,07 Emisiunea s a r t — c in e m a to g r a f u l „ P a tr ia “ ;,
hesc Deva al P.M.R. manifestă mai să efectueze peste 500.000 orc muncă pentru sate; 5,15 Muzică distractivă: Nu v re m să m ă însor — cin e
multă grijă pentru îmbunătăţirea ac patriotică, executînd numeroase lu 5.40 Melodii populare romîneŞti in
tivităţii grupelor de partid pe blocuri crări de gospodărire şi înfrumuseţări- terpretate la diferite instrumente; 6,07 m atograful „G rădina de vară“:
ţl itrăzi. In acest scop au fost luatei a blocurilor, străzilor şi cartierelor. Marşuri patriotice; 6,20 Muzică popu
măsuri care au dus şi duc la inten-i lară romînească; 6,45 Salut voios dc H U N E D O ARA: P ira ţii aerului
sificarea activităţii organizatorilor a- In cadrul acestei şedinţe s-au r& pionier; 7,10 Duete instrumentale —
cestor grupe, a tuturor comuniştilor! latat însă şi unele aspecte negative. muzică de estradă; 7,30 Sfatul medi — cinem atograful „V ictoria“
în vederea realizării sarcinilor ce le Datorită slabei preocupări a grupelor cului: Alimente excitante şi alimente
revin în înfrumuseţarea şi gospodării de partid, pe străzile Mihai Vitcazu calmante; 7,45 Jocuri populare romî- C ielito-L indo — cinem atograful
rea blocurilor, străzilor, cartierelor, f,organizator de grupă tov. Patriciu nesti; 8,08 Muzică vocală şi instru
îndeplinirea obligaţiilor către stat. e- Petrcşcu), Alexandru Sahia (organiza mentală; 8,30 Uverturi şi dansuri din „G rădina C orvtnul“ ; SEBEŞ :
ducaţia cetăţenilor ctc. In cadrul a-i tor de grupă — Ana Timiraş) acti operete; 9,00 Tinereţea ne e dragă;
cestor măsuri s-a prevăzut de pildă: vitatea este nesatisfăcătoare. Din a- 12.00 Muzică uşoară romînească; 12,30 Fiul h aidu cu lu i — cin em a to g ra f
organizarea unor şedinţe de analiză a ceasta cauză străzile respective sînt Gîntcce din folclorul nou şi jocuri f u l „ P ro g re su l.“ ; C h e m a r e a m ă
slab întreţinute. In cadrul dezbateri populare roinîneşti; 14,00 Muzică de rii de gheaţă — cinem atograful
activităţii grupelor de partid formate lor s-a arătat de asemenea că în o- estradă; 14,30 Melodii populare ro-
pc blocuri şi străzi. O asemenea şe raşul Deva mai există încă unii lo mînesti şi ale minorităţilor naţionale; „M. Sadoveanu“ ; PETROŞANI:
catari ca Aurel Dumitru şi Ioan 15.00 Muzică uşoară romînească; 16,15
dinţă a avut loc şi zilele trecute. In Preda din str. Avram Iancu nr. 13. Vorbeşte Moscova; 16,45 Muzică popu Lăsarea n opţii — cinem atogra
Ioniş Simiorandis din strada Karl lară romînească interpretată la a-
cadrul informării prezentate şi a dis Marx nr. 2 şi alţii care de Luni de carină şi la ţambal; 18,80 Din crea fu l „A l. S ah ia“ : P lăcerile ora-,
cuţiilor purtate s-a reliefat, că acti zile nu şi-au achitat obligaţiile faţă ţia de operetă a compozitorilor noş
vitatea celor mai multe grupe pa de stat. tri; 19,00 Almanah ştiinţific; 20,15 ş u iu l — c in e m a to g r a f u l „7 N o -
Program de muzică populară romî
blocuri şi străzi este destul de rod Luînd în discuţie asemenea proble nească interpretată de Ana Pacatiuş; ievibrie“ ; ALBA IULIA : C om e
nică. Grupele de partid ai căror or 20,30 Noapte bună, copii: „Mult suc
me tov. Dionisie Pintccan, Ioan Man ces“ dc Mihai Jemăneanu; 20,40 Mu dianţii — cinem atograful „V ic
ganizatori sînt tov. Iosif Pop, Nico- zică simfonică; 21,15 Tribuna radio; toria“ ; Taina ei — cin em atogra
ta, Nicolae Moise şi alţi organizatori 21.25 Din muzica popoarelor; 22,20
lae Henţiu, Tibcriu Călugăru, Petru Lieduri; 23,15 Concert interpretat dc f u l „23 ‘A u g u s t“ ; O R Ă Ş T IE
Ardeu, Năstase Farmazon, Constantin ai grupelor de partid, au făcut pro solişti şi orchestre de muzică uşoară.
Un om trece p rin zid — cine
Dumitrcscu, Constantin Adămuţ, Ro- puneri în vederea îmbunătăţirii în mod
mulus Ştefăncscu, Traian Barbu, Ioan m atograful „V. R oaiîă“ ; Vaca
continuu a activităţii desfăşurate de
Borchim, Octavian Enăşcscu, Irimie şi prizonierul — cinem atograful
către comunişti pentru mai buna gos
Nistor, Gheorghc Mihăiţă, Nicolae „Flacăra“ ; La capătu l dru m u
Fara şi alţii au obţinut succese im podărire şi întreţinere a fondului de
lui — cinem atograful „G rădina
portante în activitatea pe care o des locuinţe, pentru înfrumuseţarea ora
făşoară. Grupele de partid din ca d e v a r ă “ '; S I M B R I A : A g e n tu l
şului, pentru înlăturarea lipsurilor ce
drul blocurilor construite în cvartalul X-25 — cinem atograful „l. Pin-
23 August spre exemplu, au efectuat încă mai există în această privinţă. tilie“ ; HAŢEG : P oveste sen
peste 10.000 orc muncă patriotică la tim entală — cinem atograful
Organizarea unei asemenea şedinţe de
amenajarea şi întreţinerea zonelor „P opular“ : BRAD : Zece paşi
lucru s-a dovedit a fi eficace. Comi
verzi, îngrijirea fondului de locuinţe spre ră să rit — cinem atograful
tetul orăşenesc de partid Deva are
etc. „Steaua roşie“ ; LONEA : Casa
Avînd exemplul şl îndemnul comu acum datoria de a se preocupa, de a
surprizelor — cinem atograful
niştilor din cadrul grupelor de partid, urmări şi controla în cc măsură pro
cetăţenii oraşului Deva au reuşit ca „M inerul“ : T E IU Ş : M uzicantul
punerile făcute cu acest prilej se în
PROGRAMUL II: 13,00 Cîntă cla ort) — cin em a to g ra fu l „V. R o a i-
făptuiesc. în ce măsură angajamen rinetistul Guţi Adolf, în program
- L'tT- melodii populare romîneŞti; 13,15 Car tâ“ : Z LAT N A : P rim ele în cer
tele luate se duc la îndeplinire. net de reporter; 15,30 Muzică popu
După o zi de muncă rodnică in lară din Muntenia; 16,10 Ansambluri cări (seria l-a şi a ll-a ) — ci
GH. CĂL1NESCU adîncuri, după zeci de tone de
cărbune trimise la suprafaţă, lu nem atograful „M uncitorul“ 4
mina zilei e binevenită. Un scurt
popas la ieşirea din mină, mult pioniereşti; 17,00 Muzică uşoară; 19.00 I U A : C aidul — cinem atograful
aşteptata ţigare c aprinsă şi după
o stringere călduroasă de mînă Din folclorul popoarelor sovietice; „G h. D oja“ ; APOLDUL DE
cu ortacul, minerul se îndreaptă
20.40 Jocuri populare romîncşti; 21.15 S U S : D in toam n ă p în ă In p r i
către casă.
Din cînteccle ţărănimii noastre co m ă va ră — cin em a to g ra fu l „23
lectiviste; 21,30 Seară dc poezie ro- A u gu st“.
Prin specificul său, raionul Haţeg o- nici pentru anul viitor nu s-a asigurat mîneascăţ 22,30 Tangouri; 23,10 Mu T * r m'r~tr
feră condiţii din cele mai prielnice creş sâmînţa necesară de ierburi. Loturile
terii animalelor. Păşunile care se întind seminciere pentru plante furajere în V
pe o suprafaţă de 32.000 ha., din care suprafaţă de 50 ha., deşi s-au prevăzut
o bună parte în goluri dc munte, fî- să se organizeze, nu srau realizat Aşa zică de cameră, j i ,, t
neţele de pe 22.000 ha., cît şi supra se face că nici pentru anul viitor gos
faţa însemnată de teren cultivată cu podăriile colective din raionul Haţeg nu t
plante furajere pot asigura animalelor au asigurată săinînţa necesară pentru
furaje îndestulătoare şi de bună cali supraînsămînţări. P ro d u c ă to ri! l Oi
tate pentru tot timpul anului. Să ve L
dem însă cum au fost valorificate aces Gă păşunile şi fîneţele din raionul Ha I.C .I.L .
te condiţii, cum au contribuit ele la ţeg pot fi mai productive ne-o demon L Strada Kogălniceanu nr. 4
dezvoltarea creşterii animalelor. strează producţiile bune realizate de Htlliiült HIIIIIIIHtllüHi ' llllllllilllllllülllHIHIIIIIHIIIIl
Secţia entuziaştilor aşa cum a pe păşunile model de la Gracu, Bale- l Telefon 15—59
fost denumită secţia de lăzi a In raionul Haţeg se cresc în pre ia şi altele. Pe aceste păşuni au fost CONTRACTEAZĂ l
întreprinderii „11 Iunie“ Orăştie, zent 28-000 bovine din care 12.500 vaci, aplicate toate măsurile agrotehnice care la preturi avantajoase,
este fruntaşă pe Întreprindere. 73.000 ovine şi 14.000 porcine. Pentru duc la ridicarea productivităţii şi re cu acordarea de avan t
Bilanţul celor 8 luni ale anului acest efectiv s-a calculat din timp ne zultatele au fost din cele mai bune. De
a fost încheiat de acest harnic cesarul de furaje, cît şi existentul, atît asemenea, la cele două păşuni cu o suri şi t
colectiv cu rezultate bune. Pla pentru perioada de vară, cit şi pentru compoziţie floristică bogată a fost a-
Potrivit indicaţiilor primite. în or De asemenea au fost recrutaţi şi nul producţiei a fost îndeplinit timpul iernii. Planificîndu-se a se ob plicat un păşunat raţional, pe tarlale, t
ganizaţia de partid de la G.A.S. din confirmaţi propagandiştii care pentru în proporţie de 107 la sută. Ca ţine la hectar o producţie de cîte 7.000 lucru ce nu s-a făcut în celelalte pă t Şcoala tehnică comercia
Boz, (secretar tov. Vasile Capătă) se a-şi îmbogăţi cunoştinţele au fost tri litatea producţiei a constituit de kg. masă verde de pe păşuni şi 15.000 şuni. t lă din Cluj, primeşte în
fac în aceste zile intense pregătiri în mişi de către organizaţiile de bază la asemenea un obiectiv deosebit kg. fîn de pe fineţe, alături de celelalte t scrieri pentru :
vederea deschiderii noului an de stu centrul de raion unde Comitetul ra pentru muncitorii secţiei. furaje cultivate, necesarul ar fi fost aco Cunosclndu-se aceste neajunsuri este C
diu în învăţămîntul de partid. Pînă ional al P.M.R. a organizat cursuri perit. necesar ca pentru a asigura animale C — Secţia merceologi pro
în prezent au fost recrutaţi şi înca de pregătire a lor. La bunele rezultate obţinute lor iarba necesară pe timpul iernii, con duse industriale;
draţi în cele 8 cursuri serale anul o contribuţie de seamă au adus Dar în realitate situaţia este alta. siliul agricol raional şi toate cadrele t.
II ce vor funcţiona la trupurile din O deosebită atentie s-a acordat la comunistul Emil Blaga, briga tehnice care lucrează în gospodăriile t — Secţia merceologi pro
Ungurei, Boz şi Păuca, toţi cei 46; G.A.S. din Boz şi asigurării unor con dier, utemiştii Maria Acurmu- Producţiile planificate nu au fost rea colective să prevadă de pe acum mă [ duse alimentare
membri şi candidaţi dc partid din diţii corespunzătoare pentru buna des loaie, şipcuitoare şi Ioan Ulea- lizate. De pe păşuni nu s-a obţinut dc- surile ce trebuie luate pentru creşterea
organizaţia de bază precum şi un nu făşurare a învăţământului de partid. nu, circular ist. producţiei. In primăvară, să se cure 9 fc SI c dintre absolvenţii (absol
măr de 15 tovarăşi din activul fără La toate cele trei trupuri, unde vor cît 3.500-4.000 kg. masă verde la hec ţe radical (îndepărtîndu-se arboretul) l ventele) de şcoli medii cu
de partid. Cu aceştia, biroul orga funcţiona cursurile serale, au fost sta tar, iar de pe fineţe doar 7-800 kg. fîn o suprafaţă cît mai mare de păşune. De de oaie
nizaţiei de bază a stat în prea-, bilite localurile în care se vor ţine la hectar. asemenea, curăţirea parţială să fie fă l examen de m aturitate din
labil de vorbă cerîndu-le părerea a- şedinţele dc învăţămînt şi s-a înce cută pe toată suprafaţa dc păşune. Ne A dresaţi-vă oliciilor şi
supra formei de învăţămînt în care put procurarea materialului bibliogra Se pune firesc întrebarea: cărui fapt cesar este de asemenea ca pe păşunile punctelor de colectare din ( regiunile: Cluj, Crişana,
doresc să studieze. fic. raionului Haţeg să se administreze o com une şi sate pentru în
se datoresc aceste producţii scăzute rea. cantitate mai mare de îngrăşăminte, iar cheieri de contracte, pre Mureş Autonomă Maghia
V. P1TAN acolo unde se constată că este nevoie dări prin achiziţii şi p en
lizate în acest an ? Iată în concluzie să se facă supraînsămînţarea. tru orice alte lăm uriri. ră, Maramureş, Braşov,
- OOfOOOflV şi răspunsul.
Gu cheltuieli reduse, dar cu o mare Hunedoara.
Experienţa unităţilor agricole socia eficacitate, se poate şi trebuie să fie
organizat păşunatu! pe parcele pe toa Examenul de admitere
liste fruntaşe demonstrează că atît pă te păşunile. se va ţine între 25 septem
brie şi 1 octombrie 1962.
şunile cît şi fîneţele devin productive Parale! cu păşunile o atenţie mare
doar atunci cind ele sînt întreţinute cu trebuie acordată fîneţelor. Producţia mi Informaţii suplimentare
că realizată în acest an dovedeşte că la secretariatul scolii.
atenţie. Curăţirea de cioturi, spini şi nu peste tot aceste fineţe au fost cores
In lupta pentru realizarea ®- în primele 8 luni ale anului eco nete în 8 ore. Prin adaptarea punzător îngrijite. INFORMAŢIE
biectivelor trasate de Congresul nomii de 286.000 lei. O contri unui semiculbutor la orificiul de scaieţi, grăparea energică în primăvară,
al III-lea al partidului este an buţie de seamă la obţinerea descărcare, numai doi oameni Sînt de asemenea cazuri cînd pro In scopul îmbunătăţirii graficului dc circulaţie pentru tre
gajat şi colectivul sectorului m i. descarcă acum mult mai Uşor atît pentru îndepărtarea curăţiturilor cît ducţia de fîn a scăzut prin întîrzierea nurile de călători, pentru perioada de orarii 1963/1964, Dir. re
nier din Z'am, raionul Uia. In acestor importante succese au peste 150 de vagonete. Acum stu cositului. Astfel de exemple ni le oferă gională C.F.R. Timişoara organizează consfătuiri cu întreprinde,
faţa noastră stă sarcina de pre adus maistrul Gheorghe Buzu, diem posibilitatea creării unor şi pentru stimularea vegetativă, îugră- gospodăriile colective din satele Pui, rîle şi instituţiile care folosesc serviciile de transport C.F.R.
lucrare a unor cantităţi tot mai prim-flotatorul Augustin Puşa, aparate pentru luarea mecanică şarea şi supraînsămînţarea, sînt metode Sălaşul Superior, Sarmisegetuza şi alte.
mari de minereuri. Asigurînd o Toma Ionică, şef de echipă Ia a probelor la filtrarea concen le. Aceste consfătuiri vor avea loc la sediile R.C.M.-urilor du
antezdrobitor, lăcătuşii Iile Ba- tratelor şi de Ia clasor. Prin rea sigure de sporire a productivităţii pă pă următorul program :
funcţionare ireproşabilă a tutu balîe, Anton Dănilă şi alţii. lizarea lor vom putea rezolva o şunilor şi fînejeior. In raionul Haţeg Lipsurile semnalate în raionul Ha
ror instalaţiilor, lună de ftmă problemă de mare importanţă în ţeg în ceea ce priveşte întreţinerea pă — La sediul R.C.M. Tim işoara în ziua de 21. IX 962 ora 8,90
In ultimul timp s-a dezvoltat activitatea noastră: omogenita au fost curăţate în primăvară doar şunilor şi fîneţelor, trebuie lichidate — La sediul R.C.M. Caransebeş în ziua de 22. IX 962 ora 8 ,0(1
planul nostru de producţie a fost mult în sectorul nostru şi miş tea probelor luate pentru ana pentru a se putea asigura animalelor — La sediul R.C.M. Arad în ziua de 19. IX. 962 ora 8,00
carea de inovaţii. Dacă la inter lize. 5-800 ha. Deşi îngrăşămintele contri pe tot timpul anului furaje corespun — La sediul R.C.M. Simeria în ziua de 20. IX. 962 ora 8,00
depăşit. Numai în luna august val de două-trei luni era nece zătoare şi de calitate bună. — La sediul R.C.M. Petroşani în ziua de 21. IX, 962 ora 8,00
sară o şlefuire a valţurilor, ope Avînd la bază experienţa do- buie mult la sporirea producţiei de fu Toate întreprinderile şi instituţiile sînt invitate a trimite
am obţintit o depăşire a planu raţie care costa aproape 5.000 bîndită pînă acum, colectivul raj, aici nu au fost îngrăşate decît 500 Ing. I. GOSTEA delegaţi competenţi la aceste consfătuiri. Aceştia vor ad'uce şi
Iei, prin aplicarea unui dispozi tablouri numerice care să cuprindă navetiştii pe staţii de desti
lui de producţie de 35 Ia sută Ia tiv special, operaţia se execută sectorului nostru este hotărît să ha. cu îngrăşăminte chimice. S-a con In Editara politică naţie, precum şi orele de schimb ale muncitorilor în întreprin
acum automat elimfnînd în ace statat că pe o suprafaţă însemnată de deri.
minereu prelucrat şi 14 Ia sută laşi timp demontările şi montă obţină succese şi mai mari pen a De asemenea sînt invitaţi a lua parte delegaţi ai sfaturilor
la metal. rile repetate. Au fost de aseme păşuni şi fineţe era necesară supra populare raionale precum şi delegaţi aparţinîmf organizaţiilor
nea realizate o serie de îmbu tru ca începînd încă din tri G. L. R0ZANOV sindicale din întreprinderi.
Aceeaşi atenţie am acordat-o nătăţiri la operaţia de descărca însămînţarea. Acest lucru hu s.a prac Toate propunerile privind îmbunătăţirea viitorului mers al
re. La descărcarea vagonetelor mestrul IV a! acestui an să lu U L T IM E L E ZILE trenurilor de călători vor fi prezentate şi în scris.
şi realizării de economii. Prin re cu minereu, se foloseau înainte ticat însă la Haţeg. Mai mult chiar. ALE LU! H IT L E R Precizăm că propunerile în legătură cu noul mers prezenta
ducerea consumurilor specifice 4 oameni. Ei nu reuşeau să des crăm la nivelul sarcinilor din te ulterior acestor date, nu vor mai putea fi luate In conside
carce mai mult de 60-70 de vago. de accident, în regiunea noas Lucrarea demască politica rare.
la reactivi, economisirea Unor anul viitor. tră activează peste 2.700 posturi dusă de fascismul german In
piese de schimb Ia instalaţia de PETRU ADAM sanitare de prim-ajutor iar pes ultimele săptămîni ale existen ŞCOALA TEI
te 80.000 cetăţeni au absolvit ţei Reichului hitlerist şi dezvă
prelucrare, a hibrefianţilor şi e- locţiitor ai şefului sectorului minier cursurile de masă G.P.A.S. Un luie tratativele pe care emisa Calea Dor®han$i nr. 9 9 A, telefon nr. 12.96.63
nergiei electrice, am înregistrat Zam Ioc important în munca de e- rii lui Hitler au încercat să le
dueaţie şi propagandă sanitară ducă cu puterile occidentale in pregăteşte cadre de bibliotecari, durata cursurilor fiind de 2
Oamenii muncii din ţara noa în circumscripţiile din mediul cetăţeni la acţiunile de ocrotire îl ocupă pregătirea şi Instrui spatele Uniunii Sovietice, mi- ani.
stră desfăşoară o activitate sus rural. De asemenea în acest an a sănătăţii. Toate acţiunile sa rea tineretului. In. şcoli elevii sint zind pe o sciziune în rÎndurile
ţinută pentru a traduce în via a început la Hunedoara cons nitare ca vaccinări, depistări, instruiţi în acest domeniu. Şco aliaţilor, redă atmosfera de is Se primesc absolvenţi de şcoli medii cu diplomă de matu
ţă sarcinile trasate de cel de-a! trucţia unui complex spitalicesc diverse campanii cu caracter lile sînt prevăzute cu posturi de terie care domnea în ultimele ritate şi fără diplomă de m aturitate şi absolvenţi de şcoli pe
III-lea Congres al partidului. O ou un număr de 700 paturi care sanitar nu pot f i concepute fără priim ajutor. zile ale regimului hitlerist in dagogice cu certificat de absolvire.
muncă susţinută desfăşoară şi va fi cel mai modern spital din sprijinul efectiv al Crucii Roşii. subsolul cancelariei Reichului,
îaidrelor medico-sanitare. Orien ţară. Imunizarea populaţiei între vîr- Tot mai mulţi sînt de aseme tentativele disperate ale căpe Admiterea în şcoală se face po bază de examen,
tarea spre profilaxie, accentuarea sta de 1—31 ani împotriva po nea donatorii de sînge. teniilor naziste de a scăpa din dă examen la următoarele discipline:
măsurilor cu caracter preventiv, In activitatea de ocrotire a liomielitei care a avut loc în strînsoarea armatelor sovietice
dezvoltarea activităţii antiepide sănătăţii oamenilor muncii din prima jumătate a anului acesta In luna septembrie a.c. Intre care li împresurau, de judecata a. — Limba şi literatura rom înă (scris şi oral)
mice şi de igienă au dat deja regiunea noastră, s-au obţinut zilele de 16 şi 22, se va organiza popoarelor, de pedeapsa merita b. — Istoria R.P.R. (numai oral)
rezultate cît se poate de bune. rezultate valoroase: mortalitatea a fost dusă la bun sfîrşit cu „Săptămîna Crucii Roşii“. In a- tă pentru crimele monstruoase Se primesc elevi şi eleve în virstă de 17-25 ani.
generală este în scădere, morta sprijinul organizaţiilor de Cru ceastă perioadă munca de Cru săvirşite împotriva păcii şi u- Examenul de admitere se va ţine pe data de 25 septembrie
Creşterea duratei de viaţă, scă litatea infantilă, a scăzut in ce Roşie. In mobilizările efec ce Roşie va căpăta un avînt de manităţil. 1962;
derea morbidităţii infantile pre tuate cu ocazia depistărilor ra- osebit. Pe tot cuprinsul regiu Pentru înscriere, candidaţii sînt obligaţi să prezinte urmă
cum şi alţi indici al stării de primele 8 luni ale anului acesta diofotografiee, prin cele două nii se vor ţine conferinţe cu ca toarele a cte:
sănătate, demonstrează din plin la 5,8 la sută faţă de 18 la sută caravane, sprijinul organizaţiei racter de educaţie sanitară In — Diploma de maturitate sau certificatul fie absolvire (în
succesele obţinute în.acest sens. In 1938. Media de virstă a popu care scop a fost instruit un co original).
laţiei a crescut la peste 62 de a fost deosebit de preţios. In lectiv de medici conferenţiari. — Copie legalizată după certificatul de naştere
Pentru ocrotirea sănătăţii oa ani. Bolile cu extindere In ma olanul de lucru al organizaţiei Echipele de Cruce Roşie se vor — Certificatul de stare materială
menilor muncii din regiunea să, bolile transmisibile, au scăzut de Cruce Roşie figurează la loc întrece în concursuri. De ase — Certificatul medical (analiza waserman şi radioscopia
noastră lucrează în prezent pes de cinste sprijinirea unităţilor menea se vor efectua controale pulmonară)
te 800 medici (de trei ori mal iar unele sint aproape eradicate. sanitare şi a cadrelor medico- şi depistări prin caravane sani — Se acordă bursă elevilor care îndeplinesc condiţiile pre
mult ca în anul 1950), peste 150 Altele ca difterii, tifosul exan- sanitare. tare constituite din medici, ca văzute în regulamentul in vigoare şi în ordinea mediilor la exa
farmacişti şi aproape 2.000 ca tematic, tetanusul sînt pe cale dre medii, activişti voluntari de menul de admitere. Şcoala are cămin şi cantină pe durata şco
dre medii. Pentru studierea de eradicare totală. O largă şi însemnată activita Cruce Roşie. In această săptă- larizării.
morbidităţii din întreprinderi te duce organizaţia de Cruce mlnă vor fi antrenaţi In toate înscrierile se fac zilnic (afară de duminica), Intre orele S-15,
Un număr tot mal mare de Roşie şi în domeniul propagan acţiunile un mare număr dej la secretariatul şcolii din Calea Dorobanţi nr. 99 A, telefon
au fost înfiinţate trei cabinete oameni ai muncii beneficiază de dei şi agitaţiei sanitare, popu- membri ai Crucii Roşii. Toate 12.96.63.
de medicină a muncii la Hune tratament balnear, iar în între larizînd realizările regimului acestea vor duce Ia îmbunătă Examenul fie admitere va avea loc şl în trei centre din ţară:
doara, Ougir şi Lupeni. Asisten prinderi numărul de accidente nostru in domeniul ocrotirii să Iaşi, Cluj, Timişoara.
ţa de urgenţă este asigurată în muncă a scăzut mult. Aceas nătăţii. Cunoştinţele de igienă ţirea continuă a ocrotirii sănă Candidaţii din regilunile: Iaşi, Suceava, Bacău şi Galaţi
prin staţiile de salvare de pe ta demonstrează grija deosebi tăţii oamenilor muncii din regiu se pot prezenta la Şcoala medie do muzică din Iaşi — str. Cuz’a
lingă toate spitalele din regiune tă pe care o are statul nostru şi apărare sanitară individuală nea noastră. Vodă nr. 29.
care sint dotate cu aproape 100 pentru protecţia muncii, pentru şi colectivă sint răspîndite pe Candidaţii din regiunile Banat, Hunedoara şi Oltenia se pot
autosalvări. La aceasta se mai securitatea sanitară a cetăţeni cele mai variate căi. Se ţin nu Dr. TEODOR BADAU prezenta la Şcoala medie de muzică şi arte plastice din Timi
adaugă staţia de aviaţie sani lor. meroase conferinţe, se organi preşedintele Comitetului regional şoara, str. Unguraami nr. 1
tară cu 5 avioane. zează cercuri de citit, filme sa d* Cruce Roşio — Hunedoara Candidaţii din regiunile : Cluj, Braşov, Maramureş, Crişana
La toate aceste realizări un nitare, cursuri de masă eto. In şi Mureş Autonomă Maghiară, se pot prezenta la Şcoala medie
.Reţeaua de bază, circumscrip aport substanţial l-a adus Cru aceste forme se dezbat şi se de muzică din Cluj, str. Franciscanilor nr. 71.
ţiile sanitare,_ s-a dezvoltat sim cea Roşie — largă organizaţie discută cele mai variate aspecte înscrierile se pot face şi prin poştă, trimiţînd toate actele,
ţitor, asigurînd tuturor cetăţe de masă. Problema ocrotirii să conform anunţului.
nătăţii în statuii nostru este o ale sănătăţii. Numărul celor care
nilor o asistenţă medlco-sani- problemă a tuturor oamenilor, posedă cunoştinţe sanitare, este
tară calificată. A oresout numă iar organizaţia de Cruce Roşie din ce In oe mai mare. Pentru
rul dispensarelor nou construite acordarea grirnulRl ajutor in caz
are menirea de a-i mobiliza
