Page 49 - 1962-09
P. 49
PROLETARI DIN TOATE TARILE, ÜN' ffl-VA! Cit mai multe
furaje însilozate
mulsaaisUsmalui
Ui Bază furajeră
asigurată
a
Peniru a asigura o furajare cores
punzătoare numărului sporit de anima
le !ie care le vor deţine la sfîrşitu!
anului, colectiviştii din satul Apoldul
de Jos, -raionul Sebeş, şi-au planificat
să însilozeze 1.000 tone nutreţuri. Pînă
I; Anal XIV. Nr. 2404 Marţi 18 septembrie 1962 4 pagini 20 bani acum, din această cantitate au fost în-t
ABSOOSBOI BP» silozate peste 400 tone furaje. Pe lingă
porumbul pentru siloz, care constituie
principala plantă ce se însiiozează, au
Vizita delegaţiei de partid mai fost tocate şi introduse în gropi
şi alte diferite nutreţuri c a : otavă, ca-,
pilule şi frunze dc floarea soarelui, co*,
letc de sfeclă furajeră şi resturi de la1,
şl guvernamentale a R. D. Germane grădina de zarzavaturi. ¦!
în ţara noastră Potrivit calculelor făcute, la această
gospodărie s-a asigurat tot necesarul
In regiunile Ploieşti şi Braşov de fînuri suculente şi concentrate pe
întreaga perioadă do stabulaţie a ani-:
malelor. La calculul balanţei furajere
s-a avut în vedere faptul ca raţiile- să fie
cît mai echilibrate şi alcătuite din
furaje diferite.
Duminică dimineaţa, delegaţia de mari exploatări petroliere de pe Valea vorbit membrilor delegaţiei R.D. Ger care toţi copiii colectiviştilor, romîni însemnate cantităţi de furaje pentru
partid şi guvernamentală a R.D. Ger Prahovei. mane despre o serie de măsuri între şi germani, învaţă împreună fiecare in iarnă au fost asigurate şi la G.A.Gj
mane, în frunte cu tovarăşul Walter prinse de partid pentru dezvoltarea a- limba lui maternă. din Orăştie. Colectiviştii de aici au înJ
Ulbricht, prim-secretar al G.C. al Directorul schelei, Constantin Stan, griculturii socialiste în ţara noastră, silozat pînă acum 600 tone porumb în
VS.U.G., preşedintele Consiliului de în numele petroliştilor, a urat înalţi printre care reorganizarea conducerii In comună există un cămin cultu amestec cu mentă şi capitule de fîoa-
"tat al R.D. aermnne, a plecat într-o lor oaspeţi bun venit La clubul muu. agriculturii prin crearea consiliilor ral unde se desfăşoară o multilaterală rea-soareltii şi au pregătit 200 tone do
călătorie prin ţară. împreună cu dele citorilor, membrii delegaţiei R.D. Ger agricole şi sprijinul pe care îl acordă activitate cultural-artistică. Ne mîn- frunzare.
gaţia au plecat tovarăşii Gheorghe mane au primit ample explicaţii cu statul gospodăriilor agricole colective drim cu formaţiile noastre de co', tea
Gheorghiu-Dej, Ghivu Stoica, Gorneliu privire la producţie şi la procedeele prin încadrarea cu specialişti, cu cali tru, dansuri populare, brigadă artistică N. TOADER
Mănescu, ministrul afacerilor externe, tehnologice folosite la lucrările de foraj ficare superioară, extinderea îiivăţămîn- de agitaţie, care în programele lor cîntă A. P E T R IC
Ştefan Gieja, ambadaaorul R.P. Romîne şi extracţie. tului agrozootehnic de masă. viaţa noastră nouă. socialistă în lim
în R.D. Germană şi alte persoane of«V ba lui Eminescu şi în cea a lui Schiller. corespondenţi
ciale. A urmat vizitarea schelei. După vizitarea gospodăriei, în pia
In timpul vizitei, muncitori! petro ţa din mijlocul comunei a avut icc o In numele delegaţiei de partid şi gu T in ă ra S ofica G iu rg iu , su d or la A telierele cen tra le Crim De ce numai 100
In drum spre regiunea Ploieşti, numeroşi lişti au salutat cu căldură pe sollî întîlnire a delegaţiei de partid şi gu vernamentale a R.D. Germane a luat elor. îşi d ep ă şeşte lunar norm a tn m ed ie cu 20-25 la sută, ăln d
locuitori din comunele situate de-a lungul poporului R.D. Germane şi pe condu vernamentale a R.D. Germane cu co cuvîntuî Frieda Sternberg, preşedinta In acelaşi tim p lu cră ri de bună ca lita te. de tone ?
şoselei au salutat călduros pe oaspeţi. In cătorii partidului şi statului nostru lectivişti din Hărman şi comunele în cooperativei agricole din Bannewitz, ra
satul Potigrafu, la trecerea în regiu In timpul vizitei în regiunea Plo vecinate. ionul Wurzen, care a transmis un sa S3 Potrivit prevederilor planului de
nea Ploieşti, membrii delegaţiei R. D. ieşti, tovarăşul Walter Ulbricht a apre lut .călduros şi frăţesc din partea oa producţie, ia sfîrşitul anului sectorul
Germane ci conducătorii partidului şi ciat călduros experienţa petroliştilor ro La întîlnire a luat cuvîntuî tov. Ml- menilor muncii din R.D. Germană, din Economii din rezerve zootehnic al gospodăriei colective din
statului nostru au fost întîmpinaţi de mi ni. hai Kovacs, prim-secretar al Comitetu partea ţăranilor cooperatori. satul Batiz, de pe raza oraşului reglo.«
iov. Dumitru Balalia, membru al G-G. De la schela Boldeşti, coloana de lui raional de pai..x Sf. Gheorghe care nat Hunedoara, va cuprinde 491 bovine,
al P.M.R., prirn-secretar al Comitetului maşini a intrat în oraşul Ploieşti, n a salutat prezenţa în mijlocul colec In continuare, ea a înfăţişat aspecte S70 ovine şi un număr însemnat do
regional Ploieşti al P.M.R., Gheorghe străbătut principalele artere ale acestui tiviştilor a delegaţiei de partid şi gu din activitatea cooperativei 3gricolc p» porcine şi păsări.
Stan, preşedintele Comitetului Executiv mare centru al industriei noastre pe vernamentale a Republicii Democrate care o conduce.
al Sfatului popular regional Ploieşti troliere. Germane, în frunte cu tovarăşul Wal interne<.\A7V\A Factorul hotăritor pentru realizarea
şi de alţi reprezentanţi ai organelor De la Ploieşti, oaspeţii au plecat cu ter Ulbricht. Ne bucurăm de succesele dv. la fel acestor efective şi a unor producţii spo«
locale de partid şi de stat ale regiunii trenul pe pitrrea'ca Vale a Prahovei, ca de propriile noastre succese, a spus In decorul pitoresc al fabricii chi consumul specific dc fontă la tur rite de carne, lapte şi lînă îl constf-:
şi raionului Ploieşti, de un mare număr spre regiunea Braşov. A luat apoi cuvîntuî preşedintele ea în încheiere. Vă dorim noi succes» mice din Orăştie, clădirile se ascund nare a scăzut şi s-a mărit mult pro tuie asigurarea unei baze furajere în<
de locuitori din împrejurimi. In gara Predeal, care marchează tre gospodăriei agricole colective din Hăr în activitatea dv. de viitor şi vă. urăm printre arbori şi flori. Aleile şi ductivitatea muncii la prelucrarea destulătoare şi de bună calitate. In
cerea în regiunea Braşov, oaspeţii au man, Ion Gîrceag. După ce a adus înal multă sănătate şi putere dc muncă. covorul pastelat al florilor împo lor. această privinţă se poate arăta că con-,
Tov. Dumitru Balaliâ a urat oas fost întîmpinaţi de tov. Aldea Militam, ţilor oaspeţi un salut călduros din par dobesc pretutindeni curtea uzinei. siliţii de conducere al gospodăriei şi
peţilor bun sosit în regiune. prim-secretar al Comitetului regional tea colectiviştilor,, el a vorbit despre Primit cu aplauze îndelungate, a luat Aici frumosul face parte integrantă Mari economii au realizat şi organizaţia de partid nu manifestă su
Braşov al P.M.R., şi Ioan Mărcuş, pre succesele obţinute în creşterea produc cuvîntuî tovarăşul Waiter Ulbricht, care. din viafa şi munca acestor\ oameni. muncitorii secţiei de mase plastice. ficientă preocupare. Din cele circa
Delegaţia s-a îndreptat apoi spre şedintele Sfatului popular al regiunii ţiei agricole vegetale şi animale şi în adrcsîndu-se colectiviştilor, a arătat că Forjorul ce ştie să mânuiască cu La presăturile din polistir.cn şi 1.500 tone furaje care trebuie însilo?
Complexul de reformare catalitică a Braşov, care le-a urat bun venit. ridicarea nivelului de trai al ţăranilor ţăranii doresc să-şi lucreze ogoarele în iscusinţă ciocanul modelînd meta polietilenă s-a redus mult consu zate, nu s-au însilozât decît 100 tone.;
benzinei şi de hidrofinarc a motorinei La ora 16 trenul s-a oprit în gara colectivişti din această comună. pace. Sarcina statelor noastre socia lul. împreună cu lăcătuşul inovator mul specific de materie primă. Părerea tovarăşului Traían Muntean«,
de la Brazi. Hărman, de unde membrii delegaţiei liste este asigurarea unei păci trainice. al atelierului dc cazane şi sudând Aşa bunăoară, la confecţionarea preşedintele gospodăriei, este că se vor
R.D. Germane şi conducătorii de partid In încheiere, preşedintele G-A.G. Hăr Pentru ca pacea să- fie asigurată este sini în aceeaşi măsură şi buni gos flacoanelor pentru medicamente, a însiloza doar circa 300 tone nutreţuri..
In faţa complexului oaspeţii au fost şi de stat ai larii noastre s-au îndrep man a spus că ţăranii colectivişti, ală necesar, printre altele, ca rămăşiţele podari. cutiilor sarpagan şi de ambalat Aceasta deoarece nu au asigurat spa-:
întîmpinaţi de tovarăşul Mihail Flores- tat spre gospodăria agricolă colectivă. turi de ceilalţi oameni ai muncii din celui de-al doilea război mondial să brinză, s-a economisit o mare can ţiu suficient pentru cantitatea de siloz
eu, membru al 6.G. al P.M.R., minis Colectivişti, mecanizatori din S.M.T, patria noastră, urmăresc cu viu interes fie înlăturate prin încheierea unui tra Fiecare la locul lui dc muncă prevăzută. Dar, pe lingă faptul că se
trul industriei petrolului şi chimiei, de lucrători ai G.A.S. din Hărman şi din şi satisfacţie succesele popoarelor fră tat de pace german şi reglementarea sc străduieşte să descopere şi să titate de materie primă. însiiozează cantităţi de furaje sub sar
colectivul de conducere a complexului, comunele învecinate, tineri şi vîrstnici. ţeşti din ţările socialiste şi se bucură paşnică a problemei Berlinului occiden pună in valoare o nouă rezervă in cina planificată, nici acest siloz nu co-i
de numeroşi muncitori, ingineri şi teh fete îmbrăcate în pitoreşti costume na din tot sufletul de realizările pe care tal. ternă, o nouă inovafie sau raţio Eforturile întregului colectiv în respunde calităţilor cerute. Ca să ilus
nicieni. Ing. Bujor Olteanu, directo ţionaîe, au făcut oaspeţilor o frumoasă lc obţin oamenii muncii din R.D. Ger trăm acest lucru trebuie să arătăm că
rul complexului Brazi a urat bun sosit primire. mană. In încheiere, tovarăşul Walter UI- nalizare. Si cînd oamenii îşi pun direcţia valorificării tuturor rezer în zilele de 13 şl 14 septembrie nu s-a
oaspeţilor după care a urmat vizitarea Vizitînd gospodăria colectivă, membrii bricht a urat colectiviştilor din Hâr însilozât nici un fel de furaj, cu toate
Complexului. delegaţiei s .a u .. interesat îndeosebi de Broser Edda, învăţătoare în comuna man noi şi mari succese în întărirea la inimă asemenea probleme şi re velor interne, creşterii productivi că mai sînt încă două gropi în care
măsurile luate de colectivişti pentru Hărman, a vorbit despre activitatea gospodăriei lor colective şi Ie-a înmînat se poate însiloza nutreţul. Lîngă tocă
tn sala pavilionului tehnico-admi- mecanizarea unor lucrări în sectorul culturală care se desfăşoară în comună, în dar un acordeon. zultatele muncii sînt bune. tăţii muncii şi reducerii preţului toare se aHau circa 2.000 Kg. porumb
nistrativ, membrii delegaţiei au fost zootehnic, pentru ridicarea productivi despre condiţiile minunate create în anii recoltat, care deja începuse să se ttsu--
informaţi pe larg despre perspectivele tăţii muncii, pentru asigurarea bazei puterii populare pentru culturalizarea înaintea plecării, colectiviştii au ofe Munca şefului de echipă loan de cost îşi găsesc expresia în cei ce, pierzîndu-şi în felul acesta o mare
de dezvoltare a acestei importante uni furajere. maselor. rit daruri membrilor delegaţiei Repu
tăti a industriei noastre socialiste. blicii Democrate Germane. Rujoi şi a lăcătuşului Casian Go 2.717.000 lei economii la preţul de parte din unităţile nutritive pe care
In cursul vizitării gospodăriei, to In Hărman, a spus ea, ca urmare a
In continuare delegaţia de partid şi varăşul uiieorghe Gheorghiu-Dej a trecerii !a generalizarea învăţămîntu- Seara, Comitetul regional Braşov al lea, la confecţionarea dulapurilor cost în numai 7 luni. Colectivul Ie conţinea în momentul recoltării.
guvernamentală a R.D. Germane a vi lui elementar de opt ani, funcţionează Partidului Muncitoresc Romîn şi sfa.
o şcoală de 8 ani cu 20 de clase în tul popular regional au oferit o masă metalice, este astăzi mai spornică. fabricii chimice din Orăştie a rea Pentru înlăturarea acestor deficienţe
zitat schela Boldeşti, una din cele mai in cinstea delegaţiei de partid şi guver
namentale a R.D. Germane. Dispozitivele de ştanfare şi îndoit lizat astfel peste sarcina de plan
(Agerpres) tablă, confecţionate de ei, uşurea 1.327.000 lei economii la preţul de
regiunea Bacău cost. este necesar ca consiliul de conducere
al gospodăriei şi organizaţia de partid
ContirUiîndu-şi călătoria prin ţară, salutat cu căldură pe înalţii oaspeţi. care se construiesc aici. La plecare, lor oaspeţi, a vorbit despre perspecti ză efortul fizic, economisesc mate După orele de serviciu autorii să ia măsuri corespunzătoare, astfel
delegaţia de partid şi guvernamentală tovarăşul Walter Ulbricht a semnat în vele dc dezvoltare a Complexului pe ria primă şi măresc productivita acestor economii fac şi alte treburi
a Republicii Democrate Germane, în De o parte şi de alta a străzilor lar cartea de onoare a combinatului. trochimic Borzeşti-Oneşti. In continuare tea muncii. Mult timp îndoirea ţe gospodăreşti: îngrijesc florile, cu îneît să se asigure funcţionarea iieîn-î
frunte cu tovarăşul Walter Ulbricht, gi s-au adunat un mare număr de lo a luat cuvîntuî Elvira Tripşa, opera vilor pentru cabina-tractor se fă răţă aleile şi înfrumuseţează curtea
îr-preună cu tovarăşii Gheorghe Gheor- cuitori care fluturau steguieţe şi bu S-a vizitat în continuare rafinăria tor chimist care a vorbit despre avîn- cea foarte anevoios. Ţeava se um uzinei. freruptă a mijloacelor pentru însiloza-?
giu-Dej, Ghivu Stoica, Mihail Flores- chete de flori. tir. tO — Oneşti. Şi aici, un număr tul în muncă al tineretului din această plea cu nisip sati bile de metal şi
cu, membru al 6.G. al P.M.R., minis mare de muncitori, tehnicieni şi ingi modernă întreprindere a chimiei noas re, deoarece numai aşa se vor putea în-
trul industriei petrolului şi chimiei, Tovarăşii Walter Ulbricht şi Gheor neri au salutat cordial pe oaspeţi. tre.
Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor ghe Gheorghiu-Dej, precum şt ceilalţi siloza nutreţuri de bună calitate şi în
externe şi Ştefan Cleja, ambasadorul oaspeţi, au răspuns Ia manifestările de La combinatul chimic Borzeşti oas Primiţi cu aplauze furtunoase, au
R.P. Romîne în R.D. Germană, şi alte dragoste şi prietenie ale locuitorilor peţii au fost întîmpinaţi de colectivul luai cuvîntuî tovarăşii Chlvu Stoica, cantităţi sporite. ¦¦
persoane oficiale au sosit luni diminea noului oraş. de conducere al acestei importante uni. membru al Biroului Politic al G.G. al
ţă în gara Borzeşli. taţi industriale, de fruntaşi în produc P.M.R., secretar al C.G. al R.M.R., şi apoi se îndoia. Această operaţiune T. NICOĂRA5
Ing. Gheorghe Cişmaş, vicepreşedin ţie. Au fost vizitate secţiile de electro Bruno Leuschner, vicepreşedinte al Con. corespondentă
Oaspeţii au fost întîmpinaţi de to te al Sfatului popular al oraşului Oneş liză clor-lichid şi ambalaje metalice silfului de Miniştri al R.D. Germane, dura aproximaţii> o oră. Intr-o zi
varăşii Gheorghe Roşu, membru al G.G. ti, a prezentat oaspeţilor noile construc. In laboratorul central, directorul gene membru al Biroului Politic al C.G. al
al P.M.R., prim-secretar al Comitetu ţii ridicate aici şi perspectivele de dez ral al combinatului, Costache Sava, a P.S.U.G., membru al Consiliului dc muncitorii şi-au pus întrebarea: nu
lui regional Bacău al P.M.R., Ştefan voitare a oraşului. Membrii delegaţiei înfăţişat etapele construcţiei şi dez Stat.
Boboş, preşedintele Sfatului popular au vizitat magazine aflate la parterul voltării combinatului. Tovarăşul Walter se poate oare găsi un alt proce
regional şi de alţi reprezentanţi ai Ulbricht, a apreciat construcţiile indus Subliniind că relaţiile prieteneşti ce
organelor locah le partid şi de stai unor noi blocuri. Tovarăşul Walter U!- triale de la Oneşti ca marj realizări s-au statornicit între R.P.R. şi R.D.G. deu de îndoit ţevi ? Căutările teh
Un mare număr de oameni ai muncii bricht a apreciat utilarea modernă a tehnfco-ştiinţifice care dovedesc capaci se întemeiază pe comunitatea ţelurilor
tatea oamenilor muncii din R. P. Ro- ce le ur'Rărim — construirea socialis nicianului Augustin Mtireşan. aju
au aclamat îndelung pe oaspeţi. Copii magazinelor, aprovizionarea lor bogată mînă de a stăpîni' tehnica cea mal mului şi apărarea păcii, pe fidelitatea
şi variată. avansată. După ce au vizitat corn Partidului Muncitoresc Romîn şi Parti tat de un grup de muncitori, au
şi fete în pitorescul port de pe aceste binatul, oaspeţii s.au întîlnit în dului Socialist Unit din Germania faţă
Oaspeţii s-au îndreptat apoi spre marca hală a atelierului mecanic cu de învăţătura marxist-Ieninistă, pe le fost încununate de succes. La pu
meleaguri au oferit înalţilor oaspeţi, muncitori, tehnicieni şi ingineri de la găturile frăţeşF -e Ie unesc în cadrul
buchete. de flori. marile întreprinderi construite în ultimii Combinatul chimic Borzeşti şi de la alte puternicului ’agăr socialist, tovarăşul ţin timp ei au confecţionat un dis
unităţi din acest important centru in
De la gară, membrii delegaţiei R.D. ani în apropierea oraşului care au dustrial. Ghivu Stoica a arătat că poporul romîn pozitiv cu role de îndoire a ţe Pe seama sporirii aproape' 900 kg. cărbune pei
se bucură din toată inima de întărirea vilor la rece. Prin această inova ra nd am entelor post, situîndu-se astfel pe un
Germane şi conducătorii partidului şi schimbat radical înfăţişarea acestor lo La întîlnire a luat cuvîntuî tov. ţie se înlătură umplerea cu nisip loc fruntaş in întrecerea socia
curi. Gheorghe Roşu, prim-secretar al Corni, şi dezvoltarea primului stat din istoria listă. La sectorul n randamen-'
statului nostru s-au îndreptat spre totului regional Bacău al P.M.R., care Germaniei, în care puterea aparţine sau bile metalice a (evitor iar } Minerii din U neam continuă
Vizita a începui cu combinatul de a salutat pe oaspeţi în numele locui timpul de îndoire a scăzut la 8-9 <cu însufleţire întrecerea pentru tul planificat a fost depăşit îri
Oneşti, „oraşul petrochimiei“, care are torilor acestei regiuni. A luat apoi (Continuare în pag. 4-a) aceeaşi perioadă cu 246 kg. căr-*
cauciuc sintetic. Aci oaspeţii au vizitai cuvîntuî Gheorghe Uţă, inginerul şef al minute. Tot la cabina tractorului ?sporirea producţiei de cărbune bune pe post.
un aspect sărbătoresc. De Ia ferestrele combinatului, care după ce şi-a expri
una din noiie secţii intrate în produc mat bucuria riiejuită de vizita înalţi- tăierea (evitor ta dimensiunile ra (cocsificabil. Brigăzile de mineri Toate acestea au făcut ca mî-
şi balcoanele blocurilor, împodobite cu mei piarbriz se făcea manual. ?sînt bine aprovizionate cu mate nerii de la E.M. Uricani să ex
ţie, diferite in '' daţii şi laboratorul cen Muncitorii au găsit soluţia cca r ia le şi vagonete ; ca urmare ele tragă în prima jumătate a lunii
Hori şi covoare c motive naţionale, în curs peste 850 tone cărbune
tral. Directorul general, Anton Moldo ?îşi depăşesc zi de zi planul de cocsificabil peste plan, ocupînd!
de pe schelele noilor blocuri de locuim un loc de frunte în întrecerea
vean«, a înfăţişat oaspeţilor realizările mai nimerită şi aici. In prezent ?producţie, înregistrează randa- cu celelalte colective miniere
ţc aliate în construcţie, oamenii i-au din Valea Jiului,
de pînă acum în construcţia combina tăierea se execută mecanic cu aju vmente sporite.- Brigada condusă
tului şi a vorbit despre noiie obiective torul unei freze. A fost redusă şi M e minerul Constantin Poloboc,
greutatea unor piese. Prin repro- pildă, a obţinut în prima.de'- In 15 z ile
iectarea rpduclorilor de turaţie ?cadă a acestei luni o depăşire
'a, V W \ A A A / \ \ A A A A A A / v1 randamentului planificat de Muncind cu însufleţire pentrti
îndeplinirea înainte de termen
a sarcinilor de producţie, colec
tivul uzinei „Victoria“ din Că-
lan obţine în fiecare zi noi suc
cese în întrecerea socialistă,
Menţinînd un regim termic
optim, lucrătorii semicocseriei
şi-au depăşit în primele 15 zile
ale lunii curente sarcinile de
plan cu peste 300 tone semicocs;
In aceeaşi perioadă turnătorii
au dat peste plan 170 tone lin-
gotlere, iar cei de la turnătoria
veche 30 tone diferite piese tur
nate. Succesul turnătorilor se’
datoreşte îndeosebi folosirii mai
raţionale a suprafeţelor de pro
ducţie, a utilajelor. j
B richete peste plan
LA COMPLEXUL PETROCHIMIC DE LA BRAZI. tN TIMPUL VIZITEI LA SCHEfJA BOLDEŞTI. In prima decadă a lunii sep
tembrie, colectivul de muncitori
de la preparaţia cărbunelui din
Petrila a dat peste plan 1.200
tone brichete. Procentul de
coeziune a brichetelor a fost
îmbunătăţit cu 3 la sută peste
sai'cina stabilită.
S-au evidenţiat Ioan Budela
şi Anton Kovaci, care au reali
zat planul de producţie în pro
porţie de 114 la sută.
PET R U GAINAj
, corespondent
