Page 5 - 1962-09

z

PROLETARI DIN TOATE TARI LE, U N IŢ I-V A ! Guvernul R. P. Rom îne Soiurile de grîu de mare

mulsocialismului2 a recunoscut noul stat productivitate — garanţie
Trinidad şl Tobago

Preşedintele Consiliului de Miniştri a recoltelor bogate
al R.P. Romîne, Ion Ghcorghe Maurcr,

a adresat domnului dr. Bric Williams, In toamna anului 1961, gospodăriile mărunte sau sparte precum şi semin­
preşedintele Consiliului de Miniştri al agricole de stat şi colective au însă- ţele de alte plante dc cultură şi dc bu­
Republicii Trinidad şi Tobago, o tele­ mînţat pe aproape întreaga suprafaţă ruieni.,

gramă prin care ii aduce la cunoştin­ grîu din soiurile de mare productivi­ 'Pentru ca această acţiune să se poa­

ţă că guvernul Republicii Populare Ro­ tate : Ponca, Harrach, Bezostaia I şi tă desfăşura în bune condiţiuni, este

mîne a hotărît să recunoască noul slut IV şi Scorospclka. necesar să fie folosite toate trioarele şi

independent creat, transiniţînd cu a- La recoltare s-a putut vedea că a- selectoarele existente, avîndu-sc grijă

Amil XIV. Np. 2392 Marţi 4 septembrie 1962 4 pagini 20 bani ceastă •ocazie ură/i dc fericire şi pro­ cesîea au asigurat obţinerea de pro­ ca pentru sămînţă să rămînă numai
gres poporului din Trinidad şi Tobago. ducţii cu mult mai mari decît soiurile boabe mari, sănătoase, care să dea
locale, iar acolo unde au fost însămîn- naştere la pl A sănătoase, viguroase.

ţate în terenuri bine pregătite şi în­ După condiţionare, seminţei trebuie

Sărbătoarea grăşate au dat producţii — am putea să i se facă diferite analize printre
spune — record.
Să realizăm şi să depăşim în 19 62 indicii de utilizare care şi analiza valorii culturale pe

prevăzufi penfru anul 1965 veteranilor Astfel, la GAG. din Miercurea pe baza probelor ce se trimit de către gos­
o suprafaţă de 5 ha. însămînţată cu podării Ia Laboratorul regional pentru
grîu din soiul Ponca s-a obţinut în
P>00000 000000 medic la ha. cîte 4.240 kg., iar pe alic controlul seminţelor din Alba Iulia, Pe
15 ha. cile 3.096 kg. baza analizei făcute se poate apoi cal­
Roadele iniţiativei 0 In ultimii ani in activi- o cula şi norma de sămînţă necesară la
O tatea multor colective din o Soiul Harrach, cultivat la centrul dc ha.
De cînd au pornit iniţiativa cantitate de cocs metalurgic * întreprinderile regiunii noa- L încercare a soiurilor din Galda, a . Acest lucru trebuie făcut în mod obli­
fte a realiza şi depăşi în acest care poate servi la elaborarea a L stre s-a statornicit un hun produs pe diferite Ioturi cîte 3.500 kg. gatoriu înirucît seminţele din soiurile
an indicii de utilizare a agrega­ peste 500 tone de fontă. Spiritul o obicei, acela de a organi- Ia hectar, la GAG. din Geoagiu 2.433 de mare productivitate cer condiţii
telor prevăzuţi pentru anul 1965, gospodăresc al colectivului de % sa in mod periodic sărbă- kg., Ia G.A.S. Galda 2.400 kg. la ha. care diferă de la soi la soi. Bunăoară,
furnaliştii de la uzina „Victoria“ furnalişti, precum şi preocu­ b torirea celor mai meri- boabele din soiul Harrach şi Ponca
din Călan au depăşit lună de parea de zi cu zi pentru redu­ La obţinerea unor asemenea pro­ sînt mai mărunte, iar plantele înfră­
lună planul de producţie Ia toţi cerea tuturor consumurilor spe­ o tuoşi muncitori cu vechi- ducţii a contribuit însă şi faptul că ţesc mai mult. In acest caz se cere a
indicii. Astfel, Cu fiecare zi ce cifice şi a cheltuielilor inutile, § me în producţie. La pre- seminţele folosite au fost pregătite din se da o cantitate mai mică dc să-
trece se traduc în fapte preve­ sînt ilustrate în economiile rea­ 0 paraţia din Lupeni, în sala timp, curăţate dc impurităţi, li s-a mînţă Ia hectar, în comparaţie cu soiul
derile Congresului al III-lea al o clubului a avut loc recent verificat puterea dc germinaţie calcu- Bezostaia, care are bobul mai mare şi
lizate peste plan de la începu­ g o adunare unde muncitori o lîndu-se cu atenţie şi cantitatea de să-
partidului privind obţinerea rnînţă necesară ia hectar, în aşa fel
tul anului, venituri care totali­ o fruntaşi ca ioan Bragomir, îneît, Ia semănat, pe fiecare metru pă­
3 Ioan Munteanu, Francisc

unei producţii sporite de fontă zează suma de peste 2.850.000 o BeaJc şi alţii au fost săr- trat să cadă între 500—600 boabe ger- nu are capacitate dc înfrăţire, fiind

p « seama ridicării productivi­ lei. o bătoriţi cu prilejul impli- mirtabile, care să asigure densitatea deci necesar ca din acesta să fie dată
Aceste succese sînt rodul apli­ g rării a 25 ani de activitate normală. o cantitate de sămînţă mult mai marc
tăţii agregatelor. la hectar pentru ca în toamnă şi în
Bilanţul obţinut de furnalişti cării cu rezultate tot mai bune o în acelaşi loc de muncă. Ţinînd scama de faptul că nu mai primăvară să poată fi realizată den­
a iniţiativei pornite de furna­ g Humele acestor Harnici e mult pînă Ia începerea campaniei de sitatea normală, minimum 500—600
în primele 8 luni ale anului, este lişti, rodul eforturilor depuse de o muncitori figurează in re- însămînţări pentru noul an agricol, este fire,Ia metru pătrat
grăitor în acest sens. Ei au ela­ întregul colectiv de furnalişti X gistrul inovatorilor iar fo- necesar că în zilele care au mai ră­
borat şi expediat turnătoriilor g tografiile lor sînt nelipsite mas, unităţile agricole să pregăteas­

din ţară, în afara sarcinilor de care a muncit cu mult entu­ o de la panoul de onoare. Pe că seminţele ce Ie vor încorpora în sol. Datorită faptului că în unele gos­
plan, 11.835 tone fontă. S-a îm­ ziasm. La propunerea comuniş­ g piepturile unora dintre ei Aproape fiecare gospodărie a avut podării culturile nu au fost purificate
bunătăţit simţitor calitatea fon­ tilor s-au adus o serie de per­ g ca Ştefan Benkovics .şi A- din punct de vedere al soiului, a făcut
tei şi au fost micşorate cheltu­ fecţionări şi îmbunătăţiri pro­ o lexanăru Bumitrescu stră- anul acesta în cultură grîu din soiurile ca inginerii aprobatori să respingă
ielile de producţie. Declasatele cesului tehnologic. Schimbarea de mare productivitate. Pentru asigu­ aceste culturi de la sămînţă. Gospodă-i
au fost reduse în medie de la sistemului de insuflare a aeru­ g luceşte Ordinul Muncii cla- O rarea seminţei necesare, înainfe dc riilc în care există o asemenea situa­
începutul anului cu aproxima­ lui cald în furnal, prelungirea O sa a IlI-a. Cu prilejul săr- o coacerea în pîrgă, specialiştii au tăcut ţie trebuie să-şi procure sămînţă ne­
tiv 40 la sută faţă de normele duratei de funcţionare a agre­ 3 bătoririi. veteranii d,e la x recunoaşterea culturilor în ian, stabi­ cesară (pe bază de schimb) de la ba­
gatelor între reparaţii, introdu­ lind pentru fiecare cultură în parte zele de recepţie care şi-au creat un
admise. Au fost cazuri cînd săp- cerea procedeului dc descărcare g preparaţia din Lupeni au o procentul purităţii de soi şi admiţînd fond dc seminţe de mare producti­
tămîni de-a rîndnl mai multe simultană a fontei într-o sin­ X povestit amintiri de mim- $ numai sămînţă din lanurile care s-au vitate.
echipe de furnalişti, printre gură oală din ambele furnale, g că şi au vorbit despre pla- 0 încadrat în condiţiunile prevăzute în
sînt doar cîteva din măsurile o nurlie lor de viitor. Apoi instrucţiuni. Seminţele obţinute din a- ing. POPOVICI TITUS
care cele conduse de Ioan Stă- aplicate. Este important în ri­ a fiecăruia i s-a inmînat. din ceste lanuri au fost depozitate separat,
niloiu, Ioan Blaj şi altele, au dat dicarea indicelui de utilizare a g partea colectivului cîte o $ iar acum urmează să fie condiţionate şeful Laboratorului dc controlul
numai fontă de calitate supe­ furnalului, aportul adus de o plachetă cu inscripţia: X pentru a se elimina toate, boabele seci, seminţelor din Alba Iulia
rioară fără nici Un procent de g „Pentru 25 ani de activi- x
declasate. Furnalul dc 1000 m.c. o tate in p r o d u c ţ i e o (Continuare in pag. 3-a)
Hunedoara se aflu acum in ooooooo<e*vvx,. vooooooooooo

în ce priveşte preţul de cost cadrele tehnice de specialitate preajma intrării sale în func­

a: producţiei se pot spune de care se străduiesc ca tehnologia ţiune. Constructorii fi siderur­ Ştirile zilei Primirea de către
asemenea numai cuvinte de lau­ dc elaborare a fontei la furna­ gicii îl pregătesc pentru bote­ tovarăşul Ştefan Voitec
dă despre furnaliştii din 'Călan. lele de Ia Călan să ţină pasul
zul focului.

Este suficient de amintit că ei cu noile descoperiri ale tehnicii In fotografie: vedere a furna­ a delegaţiei de senatori
au economisit anul acesta o siderurgice. lului de 1000 m.c. şi deputaţi belgieni

C h e re s te a p este plan Curs Excursii

Atît muncitorii forestieri de la gurile de ex­ de calificare prin O .N .T . C a rp a fi Luni la amiază, la Palatul Marii
Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, pre­

QE LA CORESPONDENŢII NOŞTR VOLUNTARI DIN ORAŞUL SEBEŞ ploatare a I. F. Orăştie cît şi cei din cadrul sec­ in staţia Simcria- • 40 de muncitori din oraşul şedintele Marii Adunări Naţionale a
torului de industrializare a fabricii „11 călători s-a deschis regional Hunedoara au plecat primit delegaţia de senatori şi deputaţi,
Pro?Iţise da calita !te § i la un preţ de 09SÎ redUS Iunie“, desfăşurînd larg întrecerea socialistă, ieri un nou curs de într-o excursie de patru zile. membri ai grupului parlamentar belgo-
/.• dau însemnate cantităţi ()c masă lemnoasă peş­ calificare la care timp in care vor vizita Valea romîn în frunte cu dl. Edmorid Mach-
«M— te plan. Aşa bunăoară, în luna august pe lingă participă 45* de Prahovei şi Valea Oltului tens, care se aflu în, vizită.-.în, {ara
cursanţi pentru a noastră.

t Una din sarcinile de bază ce stau in faţa co- lunar, luîndu-sc la timp măsuri pentru asigu­ •însemnate cantităţi de lemn de mină, lăzi de se pregăti de a de­ Excursie, organizată, prin O.N.T. La primire, care a decurs într-o at­
fag, lemn pentru foc date peste prevederile pla­ veni acari, frinan Carpaţi, a început in ziua de mosferă cordială, au luat parte St.
( lectivelor de muncă din întreprinderi este şi rarea îndeplinirii angajamentelor. î nului, muncitorii forestieri au mai produs în şi manevranli. Milcu, preşedintele Comitetului dc con­
j aceea a reducerii preţului de cost. Cu ocazia plus 100 m.c. cherestea şi 500 m.c. ruşinoase. 31 august a.c. ducere al grupului parlamentar romîn
j dezbaterii cifrelor de plan pe amu: 1962, mun- Ca urmare a organizării şi bunei desfăşurări \ pentru relaţiile de prietenie Romînia-
j citorii, inginerii şi tehnicienii întreprinderilor Cele mai bune rezultate le-au obţinut brigă­ Lecţiile teoretici De asemenea, duminică 2 sep­ Beigîa şi deputaţii Alexandru Boabă,
I din oraşul Sebeş s-au angajat ca, paralel cu In- a întrecerii socialiste, prin aplicarea la timp j zile conduse de comuniştii Emil Blaga, Dumitru vor fi urmate dea- tembrie, alţi 40 de muncitori, tot Petre' Drăgoescu, G. Paraschivescu-Bă-
j deplinirea sarcinilor de plan şi îmbunătăţirea Doimiţa si Sîmion Cornea. plicaţii practice din Hunedoara, au fost oaspeţii lăceanu.
j permanentă a calităţii produselor, să obţină a măsurilor tehnico-organizatorice stabilite, da-{
încheierea lucrărilor
1şi însemnate economii la preţul de cost. Situa- torită activităţii neobosite a comuniştilor care] conduse dc un grup localităţilor Turnu Severin, Ti­ Congresului de istorie

}ţiu acestui indicator de plan a fost analizată au fost mereu in fruntea întrecerii, in peri- 1 dc lectori bine pre mişoara şi staţiunii, balneare

oada primelor 7 luni ale anului, bilanţul acti-] gătiţi, cu experien­ Herculane.

vităţii este rodnic, iată cîteva aspecte redate) Noi unităţi Mărfuri desfăcute ţă. Dintre aceştia « ln.tr-o excursie de 6 zile se
de prin U.R.C, C.
de corespondenţii noştri voluntari. ¦] amintim pe ingine­ află şi un grup de salariaţi din

alimentaţie rii Mihai Vasilicâ, oraşul Deva. Cei 40 de excursio­

nizaţiei de partid, vor depune Printr-un studiu amănunţit al ce şi Iacob Dinulete. nişti au plecat cu autocarul în şi filozofia ştiinţelor

Fabrica „Sebeşul" toate eforturile pentru a da I. F. Sebeş publică rinţelor’ consumatorii or, aproviziona* EMIL CRETU ziua de 29 august în circuit prin NEW YORK o (Agerpres). —
rea unităţilor dc desfacere cu amă­ corespondent ţară. La 2 septembrie şî-a încheiat lucră­
Studiind toate posibilităţile numai produse de bună calitate rile Congresul dc istorie şi filozofia
de eeonomisire a materialelor Uniunea raională nuntul s-a ercctuat în perioada ce Economii • Pentru a cunoaşte realiză­ ştiinţelor, care a avut Ioc la Itliaca
si materiei prime, muncitorii, şi Ia un preţ de cost cît mai Prin mecavimrea diferitelor a cooperativelor ile s-a scurs din acest an cu mărfuri la preţul rile minerilor Văii Jiului cit şl (S.U.A.) La acest congres acad. Atha-
inginerii şi tehnicienii fabricii redus. operaţii de lucru in sectorul fo­ consum din Sebeş curente. In felul acesta s-au redus pitoreştile localităţi din aceas­ nase Joja, preşedintele Academiei R.P.
noastre s-au angajat să obţină restier s-a uşurat mult munca Romîne a prezentat comunicarea:
în acest an economii peste plan ILEANA BOGDAN se preocupă ‘îndea­ stocurile cu mai mult dc două mi­ de cost tă parte a regiunii noastre, pes­ „Principiu! identităţii concrete ca bază
în valoare de 300.090 lei. Pentrli proape dc lărgirea lioane lei iar viteza dc circulaţie a te 200 de muncitori din oraşul logică a ştiinţei“ ; acad. G. I. Gulian.
îndeplinirea angajamentului, în fizică a omului, a crescut pro­ reţelei de unităţi mărfurilor a crescut cu 10 zile faţă Colectivul fabricii Cugir vor pleca în ziua de 9 ¦director al Institutului de filozofic al
fabrica noastră s-a acordat o aparţinătoare’. N u­ de cen planificată. Valoarea mărfu­ dc hîrtic „1 Mai“ septembrie cu trenul într-o Academiei R.P. Romîne a ,prezentat co­
atenţie deosebită economisirii ductivitatea muncii cu aproape mai în acest an ua rilor desfăcute în primele *7 luni ale Pelieşti a obţinut excursie în Valea Jiului. municarea „Unele probleme de metodo­
materialelor şi a materiei pri­ fost înfiinţata patru anului dc către U.R.C.C. Sebeş, este în .primele 7 luni prin logie a ştiinţelor“.
me. reafizînd astfel numai în 7 ¦7 la sută. Acest lucru a permis noi unităţi dc ali­ cu două milioane Ici mai mare Ia reducerea consumu­ •In ziua de 6 septembrie pes­ Acad Athanase Joja şi acad. 0. I.
luni un fond de economii de mentaţie publică mărfurile alimentare şi cu peste 5 lui specific de hîr- te 40 de salariaţi din staţiunea Gulian au făcut intervenţii privind dîa-
să se realizeze şi însemnate eco­ tle carton pe mia balneo-climaterică Geoagiu-Băi fectica marxistă.
290.000 lei din care 48.000 Iei La acest congres ţara noastră a fost
s-au obţinut prin economisirea Colectivul fabricii noastre a nomii. Numai pe seama creşterii la Cîlnic. Petreşti, milioane Iei la mărfuri industriale de bucăţi caiete şî vor face o excursie cu autoca­ aleasă în două comisii permanente.
» lor de tricotat. raportat lună ele lună îndepli­ productivităţii muncii, in 7 Pianul de Jos şi faţă de aceeaşi perioadă a anului
nirea şi depăşirea planului de luni s-au înregistrat economii Cunţa. trecut. a consumului de rul la Deva şi Sarmisegetuza,
In fruntea acestei acţiuni s-ati producţie. In primele 7 luni ale de peste 24.000 tei. energie electrică e- unde vor vizita, printre altele,
situat muncitorii Petru Qpinca- anului planul producţiei globale S .' ALEXANDRU
O atenţie deosebită a fost a- ALEXANDRU STANCU conomii în valoare muzeul regional şi vestigiile ce­
ru şi Petru Săliştean de la sec­ a fost realizat în proporţie de cordată in cadrul întreprinderii corespondent corespondent
ţia Cotton care au economisit 104,62 la sută iar al producţiei noastre, folosirii la capacitatea ie 104.000 lei. tăţii dacice
marfă în proporţie de 102,77 la normală a utilajelor de produc­
408—450 ace numai în cursul ţie, încărcarea ia întreaga capa­ *&>: :
sută. Productivitatea muncii a citate a mijloacelor de transport
lunii iulie, Sora Roman de la crescut in această perioadă cu SuprsfonaJ de 9 8 forte
secţia circulare care a economi­ 1,11 la sută. ,0 dată cu obţinerea şi reducerea pierderilor de ex­
acestor succese, colectivul nos­ ploatare. Aceşti factori au de­ lntreţinmd în bune condiţiuni loco­ OJ u s t u s * * . b-'IJSy' foiea tin
sit de la începutul anului şi terminat creşterea fondului de motivele, mecanicii şi fochiştii dc la
tru a raportat şi depăşirea an­ economii cu încă 231.000 lei.
pînă acum aproape 1.000 Iei, gajamentului privind realizarea [depoul C.F.R. Simcria reuşesc să In fiecare joi seal a, spte Cei- ...In sulă de dans vu urmei Frimu“ cure se numără prin -
Dicu Straja şi mulţi alţii. de economii. In această perioa­ Reducerea consumurilor speci­ realizeze însemnate depăşiri dc plan. sa de cultură din Orăştie îşi valsul „literar“, Ciţiva zeci de tre cei mai activi inovatori
fice este o sarcină de bază a co­ Zilele trecute mecanicul dc locomo­ îndreaptă paşii zeci de tineri, tineri, băieţi şi fete au primit din întreprindere. Ultima ino­
Pentru viitor muncitorii, teh- dă s-au economisit peste 260.000 lectivului de la fabrica de che­ tivă Viorel Pîrău, împreună cu fo­ Fie că lucrează la fabrica chi­ bileţele pe care au fost în­ vaţie — „Foarfecă de tăiat ta­
nicienii şi inginerii din fabrica lei la întreaga producţie marfă, restea. In perioada amintită, aici mică „Vidra“, „11 Iunie“ sau scrise personaje de sex bărbă­ blă de la 1—1,50 mm.“ aduce
valoarea materialelor' economi­ s-au economisit prin folosirea chistul Iosif Straia au reuşit să re­ alte întreprinderi din oraş, ei tesc şi feminin din diferite ro­ economii lunare în valoare de
noastră, sub îndrumarea orga­ site fiind aproape de 240.000 Iei. raţională a materialului lemnos îşi dau întîlnire, în fiecare joi, mane, filme sovietice şi romî- 18.000 lei. Rînd pe rînd, poşta­
Din aceste materiale se pot con­ 220 m.c. de buşteni gater ruşi­ morcheze pc secţia Coşlariu-Simeria- la casa de cultură unde se or­ neşti. Dansatorii urmau să răs­ şul dă citire scrisorilor adre­
fecţiona 6.000 poşete din p.v.c. noase. 70 m.c. cherestea fag pen­ ganizează „Joia tineretului“, pundă din ce roman sa.u film sate argăsitorilor Petru¦Bot-
tru lăzi şi 100 m.c. lemn pen­ triaj un tren cu supratonaj dc 98
şi peste 1.600 portmonee de pie­ tone. Săptămîna trecută, joia tine­ face parte partenera sau, par­ nar, Gheorghe Maghiar de la
le pentru export. tru talaj. CLEMENT BODEA
!. P1UCOP
AURELIA CUTEAN corespondent

retului a fost deosebit de a- tenerul. Cei care îşi găseau fabrica „Vidra“, tînărului ioan
tractivâ. Be aceea, la casa de partenera, primeau ca semn Beştelie de la fabrica chimi­
cultură a fost mai multă ani­ distinctiv o floare. Dansul că, muncitoarei Elisabela Se-
maţie ca oricind. Mulţi dintre a avut un scop educativ. Ti­ ghedi de la cooperativa „Via­
,, ! É i | tineri au ţinut să participe la nerii care au citit mai puţin ţă nouă“ care se numără prin­

A «; i -.' v A L s serbarea prieteniei dedicată ti­ nu prea s-au simţit tocmai bi­ tre fruntaşii întreprinderilor
É " s A N « V - ' J -A%' X\ neretului din Ka.ragurida — ne. Pentru a avea posibilita­ respective.
U.R.S.S;. tea să danseze şi. aceştia, la
La orele 20,30 peste 150 de serbare exista un birou de in­ Cei care au primit scrisori
formaţii, care-i ajuta pe a- cu epigrame critice au fost
tineri muncitori fruntaşi, elevi mai puţin veseli. Dar, s-ar pu­
şi studenţi, erau prezenţi la ceşti tineri să „cunoască“ per­
audierea conferinţei „Succesele sonajele care-i interesau. De­ tea insă, ca la viitoarele joi
obţinute de Uniunea Sovietică ale tineretului ei să fie citaţi
în cucerirea spaţiului cosmic sigur că în viitor, numărul ce­ printre fruntaşi. Pentru acea­
prin zborul colectiv al celor lor care se vor apropia de bi­ sta va trebui să muncească se­
doi cosmonauţi, Nikolaev şi roul de informaţii va fi tot rios şi cu răspundere.
mai mic.
Popoviei“. Bupă conferinţă a In plin dans apare poştaşul, O dată cu terminarea con­
urmat un program artistic A greşit oare adresa? Nu! Co­ cursului de dans, cînd cea mai
Apoi s-a dat citire scriso­ mitetul orăşenesc U.T.M. a ţi­ bună pereche de dansatori a
rii adresate de tinerii din nut să stimuleze pe această primit ca premiu o cunună de

Orăştie tinerilor din oraşul cale tinerii fruntaşi in muncă flori, tineri braţ la braţ se in­

Karaganda in care se vorbeşte şi în învăţătură şi, bineînţeles, dreptau spre casă. Muncitori,
despi'e succesele care le-au să satirizeze pe unii care, nu-şi studenţi şi elevi aflaţi in va­
obţinut tinerii din oraşul O- fac cum trebuie datoria. Din
răştie în activitatea lor, dorin­ tolba cu scrisori ttnărul poştaş canţă, au avut multe de iîun-­ x
ţa lor de a strînge tot mai Ioan Suciu citeşte prima scri­ văţat la această „seară a pr•ie-­ i

mult relaţiile de prietenie cu soare. Este adresată tînăriUui teniei“, au legat noi prieteinnii f

H É lllÉ i tineretul sovietic, hotărirea lor rAvmm Mocanu, lăcătuş meca­ între ef. >

& Mi blocuri ee ImţţfJ, fel omm1 1« fot«: vedere parţială fan oraşul nou Ungir. de a lupta pentru pace. nic la intrepj'inderea „I. C. S. CERBU 4