Page 50 - 1962-09

DRUMUL SO C ntTJSM V W l Nr. 240 4

üebiíww am a R 9BflBisaKasusţvKttj^iaaffiasiâtflffffsiMoB^^

Culesul struguri! o p Pregătiri pentru deschiderea noului an

şi vinificaţia — de învătămînt politic li. T. M.

temeinic pregătite Cursuri penfeu noştinţe la o formă de In- pagandiştilor 11 urmează şi
văţămint, iar restul la altă utemistele Maria Jianu, ca­
Pînă la începerea din plin a am organizat la Alba Iulia şl propagandişti formă, au fost trecuţi toţi re va fi locţiitor la pri­
cursanţii la una singură — mul cerc şi Marla Răulea,
culesului strugurilor pentru vl- 'Apoldul de Sus două laboratoare Nu peste mult timp In „Să ne cunoaştem patria viitoare propagandistă a
întreprinderile şl institu­ socialistă“. La finele anu­ celor peste 20 de cursanţi
niflcaţie au mai rămas puţine unde gospodăriile de stat vor ţiile oraşului Deva se vor lui, cum era şl de aşteptat, de la a doua formă de în­
deschide cursurile noului rezultatele nu puteau fi văţămînt politic U.T.M.
zile. Pentru a cunoaşte felul cum trimite probe de struguri pen­ an de învăţămînt politic decit nesatisfăcătoare.
U.T.M. Pentru buna des­ V
gospodăriile agricole de stat pre­ tru determinarea acumulărilor făşurare a acestora s-au Pentru remedierea aces­
luat o serie de măsuri, tei situaţii, anul acesta co­ Propagend’şîi 7 ~
gătesc culesul şi vinificaţia, am de zahăr şi stabilirea momen­ printre care şi deschiderea mitetul organizaţiei de ba­
unui curs de pregătire a ză U.T.M. (secretară tov. dîn rîndul celor maî
solicitat un Interviu tovarăşului tului începerii culesului. Cule­ propagandiştilor. A c e s t Margareta Popa), sub în­
curs de pregătire funcţio­ drumarea organizaţiei de fcunî tovarăşi
Simlon Brădeanu, Inginer şef al sul va începe din plin în jurul nează la Şcoaia medie „De­ partid, s-a îngrijit din
cedai“ din Deva. timp să recruteze pe cel Şi la I.R.E.H. s-au fă­
Trustului regional Gostat. datei de 25 septembrie. Plnă a- mai buni propagandişti, să cut intense pregătiri pen­
ÎNTREBARE: C um a p recia ţi tuncl se continuă pregătirile u- Trăgînd îrtvsfăminfe stea de vorbă cu fiecare tru deschiderea noului an
tilajului pentru cules. cursant şi să fie Încadraţi de învăţămînt p o l i t i c
recolta de struguri din acest an din experienţa pe baza dorinţelor expri­ U.T.M. Astfel, in urma u-
şi ce m ăsuri au fo st luate p en ­ ÎNTREBARE: Ce so rtim e n te mate şi a nivelului lor de nei şedinţe a organizaţiei
anului trecut pregătire, într-una din for­ U.T.M. s-a trecut la repar­
tru culesul stru gu rilor la tim p u l de vin u ri se p rodu c In a cest an? mele de învăţămînt politic tizarea cursanţilor, (toţi
Anul trecut învăţămîntul U.T.M. Cei 12 cursanţi ca­ tinerii de aici sînt ute-
optim ? RĂSPUNS: In anul acesta politic U.T.M. de la I.C.R.A. re vor studia în acest an mişti) în cele două cercuri
Deva, a început iniţial cu de învăţămînt Statutul „Să ne cunoaştem patria
RĂSPUNS: Viţa de vie se gospodăriile agricole de stat vor două fo rm e: „Statutul U.T.M., îşi cunosc deja socialistă“ şi „Statutul
U.T.M.“ şi „Să ne cunoaş­ propagandista. Tov. K6 k8 - U.T.M.“, Iar la indicaţia
cultivă în gospodăriile agricole produce vinuri omogenizate du­ tem patria socialistă“. Du­ ssi Cornelia, candidată de biroului organizaţiei de
pă puţin timp de la înce­ partid, căci despre ea es­ bază F.M.R. au fost recru­
de stat din re­ pă un plan sta­ perea cursurilor s-a con­ te vorba, cînd i s-a propus taţi ca propagandişti in­
statat însă că încadrarea de către biroul organizaţiei ginerii Gheorghe Bălan şi.
giunea noastră Imîerviu cu fov. Simion bilit. Astfel, se cursanţilor în cele două de bază P.M.R. să urmeze Ioan Călămar, ambii car
pe o suprafaţă Brădeanu inginer şef vor produce vi­ didaţi de paTtid. De altfel
de 817 ha., la ai Trustului regional nuri albe, seci, forme de învăţămînt s-a cursul de pregătire pentru tov. Bălan a fost şi anul
G.A.S. din Gal- Gostat curente de ma­ trecut propagandist la Sta­
da, Oarda, A- să, albe seci cu făcut greşit. Şl în loc să propagandişti a primit cu tutul U.T.M. şl a obţinut,
denumirea ide împreună cu cursanţii nu­
se remedieze această situa­ bucurie această sarcină. mai rezultate bune.
poldul de Sus, soi şi podgorie, Cursul de pregătire a pro­
ţie, adică să se treacă ti­ D. NAN
Petre şti şl Boz. In compa­ albe superioare, albe demiseel,
nerii cu acelaşi grad de cu­
raţie cu anii trecuţi, in acest an albe pentru spumoase şi altele. 'Apus
de soare
viile au fost mai bine Îngrijite Fiecare unitate producătoare wm la P etroşani

aplicîndu-se la timp lucrările va primi planul pentru tipul de întrecerea gateriştilor

necesare. Ca urmare a acestui vin oare trebuie să-l producă şi

fapt şi producţia de struguri în funcţie de aceasta va trebui să

este bună. După evaluarea fă­ organizeze culesul strugurilor şi

cută rezultă că se va realiza în vinlficarea lor. Hala gaterelor a întreprinderii „11 locul 11 în întrecere. Simţindu-mi
Iunie“ din Orăştie. Buşteni mari de parcă nedumerirea Traian Cornea a
medie peste 6.000 kg. struguri la ÎNTREBARE: C um a ţi p re ­ fag lunecă continuu între rolele ma­ început să explice: să nu se creadă Cartea tehnică în sprijinul producţiei
ha. Gospodăriile agricole de stat şinilor, iar pânzele metalice muşcă cu cumva că nu aş fi vrut să fie bri­
din Apoldul de Sus, Petreşti şi gătit procesul de vivificare a lăcomie clin ele. Oameni pricepuţi, ga- gada pe care o conduc pe primul Desfăşurarea procesului de producţie crează, ce avantaje are etc. Astfel, al exploatării. La şcolile de calificare
Boz deţin unele parcele de vie terişlii urmăresc cu atenţie mersul ma­ loc. Dar ceea. ce mă bucură este ridică o serie de probleme ce se pot această metodă a fost îmbrăţişată de cursanţii sînt îndrumaţi ce cărţi să ci­
care vor produce chiar şi 10.000 strugurilor in scopul obţin erii şinii, accelerînd sau micşorîncl viteza faptul că brigada cu cele mai bune rezolva numai printr-o bună pregătire toate echipele, dînd rezultate foarte tească pentru a fi ajutaţi în însuşirea
kg. struguri la hectar. de tăiere. rezultate, este condusă de un tovarăş profesională şi o largă gamă de cunoş­ bune. meseriei de miner.
unor vinuri de bună calitate ? care pînă acum 5 luni era un sim­ tinţe tehnice. Răspîndirea cărţii tehni­
Această producţie bogată tre­ In fruntea celor patru brigăzi care plu muncitor în brigadă. Ii plăceau ce în colectivele de muncă are o im­ De asemenea, pe linie de protecţia O mare parte din realizările obţinute
buie culeasă la timp şi valorifi­ RĂSPUNS : Pentru obţinerea lucrează în hală se găsesc cei mat însă tare mult maşinile. De multe ori portanţă deosebită. muncii, au loc expuneri de referate. De tn această direcţie revin corpului teh-
cată in cele mai bune condi- vinurilor de calitate, deosebit buni muncitori gaterişli. Ei se bucu­ rămînea după terminarea schimbului pildă, la staţia de sortare, inginerul nico-ingineresc al exploatării Gheţar,
ţiuni pentru a se evita pierderi­ de important este procesul teh­ ră de stima şi dragostea ortacilor cu cealaltă brigadă stînd pe lingă La exploatarea minieră Ghclar acti­ Muică Mihail a ţinut referatul „Măsu­ care s-a preocupat de popularizarea
le. In acest scop, împreună cu nologic al vinificaţiei. In scopul din brigăzi. Ceea ce impresionează brigadier şi ajutîndu-l. Văzîndu-i dra­ vitatea cu propaganda cărţii tehnice rile ce trebuie cunoscute şi însuşite şi îndrumarea cărţii tehnice. In acest
conducerile gospodăriilor agri­ însuşirii tehnicii noi de vlnifl- însă în mod deosebii în aceste zile gostea pentru această meserie, ne-am este rodnică. In această direcţie cea de personalul care deserveşte o staţie sens se evidenţiază tov. Nicolae Dicu,
cole de stat, noi ne-am străduit caţie, cîţiva ingineri enologi au este entuziasmul care se reflectă pe gindit să-l sprijinim in însuşirea pro­ mai mare sarcină îi revine desigur bi­ de preparare şi sortare a minereului“, loachim Florincaş, Alexandru Tănă-
să luăm de pe aoum cele mai fost la instructaje speciale la faţa fiecărui muncitor. Gaterist. cir- fesiei de gaterist. Cu ocazia montă­ bliotecii. La biblioteca clubului, căr­ tov. Florincaş Ioachira a ţinut altul cu scscu, Nicolae Bîscă şi alţii. Se poate
eficiente măsuri pentru a exe­ gospodăriile agricole de stat din cularist. pendularist, indiferent de spe­ rii unei noi cutii de viteză la unul ţile tehnice au un raft special, în care tema „Procedee noi de puşcarc în spune cu certitudine că munca cu cartea
cuta recoltarea strugurilor fără Odobeşti şi la Staţiunea experi­ cialitate formează un singur or­ clin galere, a lucrat alături de me­ sînt aşezate după specialităţi: cărţi de masă", iar altul intitulat „Protecţia tehnică Ia exploatarea minieră Gheţar
pierderi. Ţinind seama de pe­ mentală viticolă din Blaj. La ganism viu, conştient fiecare de im­ canici cîteva zile la rînd. In acest minerit, construcţii de maşini, electro­ muncii în minerit şi instalaţia de pre­ a fost fructuoasă, însă nu înseamnă
rioada deosebit de secetoasă şi nivelul trustului regional, Ins­ portanţa locului său de muncă. Se fel şi-a însuşit modul de manevrare tehnică, energetică etc. Ponderea cea parare“ a fost prezentat de Bîscă Nico- că nu implică şi pe mai departe o acti­
de insolaţia puternică care stân­ străduiesc pentru a contribui din plin a cutiei de viteză. De cîte ori nu în­ mai mare o au desigur cărţile cerute lae. vitate susţinută. Ar fi foarte bine dacă
tructajul privind tehnica vini­ la îndeplinirea şi depăşirea planului ţelegea o problemă, Dumitru Tanislav de specificul exploatării miniere. Pen­ în munca cu cartea tehnică la clubul
ficaţiei se va ţine peste cîteva de producţie. La sfirşitul schimbului ne întreba pe cei mai vechi, insistând tru orientarea cititorilor sînt organiza­ Există un plan tematic unde sînt din Ghelar se vor organiza şi alte ma­
oamenii se îndreaptă grăbiţi către gra­ pînă înţelegea. După terminarea te expoziţii permanente cu cărţi teh­
zile cu pivnicierii şi specialiştii ficul, de întrecere aşezat pe un perete cursului de calificare la locul de nice, vitrine, panouri cu coperţi false, trecute toate activităţile şi manifestările nifestări mai atrăgătoare ca simpozi­
al halei. Pe grafic este oglindită la zi muncă, tov. Dumitru Tanislav a fost note şi liste bibliografice pe profesii
jeneşte procesul de maturizare vinificatori. Pentru ca perioada situaţia întrecerii socialiste între cele numit ca brigadier. De cînd a preluat etc. La locurile de muncă se află mici cu cartea tehnică organizate cu con­ oane, concursuri pe teme de produc­
patru brigăzi de gaterişli. Pînă în ziua conducerea brigăzii ne cam dă de biblioteci mobile, din care nu lipsesc
normală a strugurilor, îăcînd în de vinificaţie să nu depăşească de 10 septembrie a.c. in fruntea în­ „furcă“. Trebuie să ne mobilizăm se­ cărţi tehnice cum ar f i : „Cartea mine­ cursul bibliotecii. Pe lîngă referate, con­ ţie etc. Conducerea clubului şi a sin­
rios pentru a nu rămâne mai prejos. rului“ ; „Manualul inginerului miner“,
acelaşi timp să scadă acumulă­ 25—30 de zile, toate gospodării­ trecerii se situau brigăzile conduse de In lupta pentru îndeplinirea şi depă­ „Transportul minier“, „Susţinerea lu­ sfătuiri, conferinţe, recenzii, se fac şi dicatului ar trebui să se preocupe mai
şirea planului de producţie, brigăzile crărilor miniere", „Aerajul minier" etc-
rile de zahăr, am recomandat ca le de stat au primit indicaţia să Dumitru Tanislav şi Traían Cornea. Pe fiecare fişă de cititor găseşti tre­ informări asupra diferitelor cărţi care îndeaproape de procurarea de cărţi teh­
se ajută între ele împărtăşindu-şi re­ cute şi cărţi tehnice. După cele spuse
in viile tinere să se înceapă cu­ organizeze în perioada culesului Diferenţa între rezultatele celor două de bibliotecara clubului toate cărţile prezintă un interes susţinut printre mi­ nice noi, îneît biblioteca să dişpună ori-
ciproc din experienţa acumulată. A- tehnice din bibliotecă sînt citite. Ceea
lesul incepimd din 17 septem­ schimbul II şi schimbul III. brigăzi era minimă. Brigada lui Du­ ce ar trebui să constituie un exemplu neri. De exemplu, în 17 septembrie s-a cînd de cărţile pe "Care;::fe' solicită ci­
ecasta n u .fa c e ^ d c ît .să obţinem re­ şi pentru celelalte întreprinderi din re­
brie. Calitatea vinurilor este de­ Utilajele necesare vinificărll mitru Tanislav îşi realizase planul pe giune este faptul că aici aproape săp- prezentat informarea cărţii tehnice titorii. De asemenea propaganda căr­
zultate tot mai bune. In ceea ce mă tămînal se ţin conferinţe, referate pe
terminată în cea mai mare parte ca: zdrobitoare, prese manuale, prima decadă a lunii septembrie în „Transportul minier“ de A. O. Spira- ţii tehnice ar trebui mai strîns legată
priveşte, împreună cu brigada, ne vom
de calitatea strugurilor. Numai prese hidraulice şi altele au fost procent de 114,18 la sută, iar cea covski, unde s-au expus cunoştin­ de sarcinile imediate de producţie, de
strădui să câştigăm întrecerea. Dar
strugurii sănătoşi, bine copţi, revizuite şi puse în stare de a lui Tratan Cornea în procent de ţele generale pe care trebuie să le aibă planul de măsuri tehnico-organizato-
indiferent care brigadă va cuceri pri­
cu un conţinut bogat de zahăr funcţionare. S-a calculat de a- 113,79 la sută. un miner despre transportul în mină. rice şi de planul tematic de inovaţii.
mul loc la sfirşitul lunii, bucuria va
dau un vin superior. Pînă in semenea cantitatea de must a- Am stat de vorbă cu comunistul Această informare a fost ţinută de tov. GH. JUROA
fi a întregului nostru colectiv.
prezent se constată că strugurii proximativă ce se va obţine şl Tratan Cornea la ieşirea din schimb. Nicolae Dicu, şeful sectorului transport
M. RUGINESCU
din soiurile Fetească, Iordovan s-au luat măsuri să fie asigurată M-a surprins faptul că nu părea de­

şi Riesling au acumulat cea mai întreaga capacitate pentru de­ loc supărat pentru că brigada sa ocupa

mare cantitate de zahăr şi că pozitare.

deci, aceşti struguri trebuie cu­ Pregătiţi în acest fel, sintem

leşi in primul rînd. Pentru a siguri că în acest an vom rea­

nu începe prea devreme sau a liza vinuri superioare care vor

întîrzla culesul strugurilor, noi face cinste podgoriilor noastre.

diferite probleme tehnice. In acest caz

Aten(ie cuvenită Din creditele se explică pe înţelesul tuturor mine­ Cu planul pe 9 luni îndeplinit
acordate de stat rilor toate procedeele, metodele noi
cu care se lucrează în exploatările mi­ Membrii cooperativei meşte­
niere. Un exemplu grăitor în acest şugăreşti „Retezatul“ din Haţeg valoarea lucrărilor executate di­
antrenaţi în întrecerea sociali­ rect pentru populaţie şl livrări
spor ©© efectivelor de animale Colectiviştii din s ă r a t Riu Alb, sens îl constituie consfătuirea „Metode către comerţul socialist.
*8 raionul Haţeg, au hotărit ca de exploatare prin înmagazinare şi
pînă la finele anului să-şi spo­ prăbuşire dirijată în subetaje“ ţinută în

rească efectivul de animale pro­ sala de spectacole, unde a participat stă au îndeplinit planul pe pri­ Dintre secţiile cooperativei ur­
prietate obştească la 100 capete. mătoarele şi-au adus o contri­
Avînd în centrul preocupării efectiv planificat. De pildă, la faptul că in prea mică măsură In acest scop, din creditele a- un număr mare de auditori. In Tuna mele 9 luni ale anului acesta buţie de seamă Ia depăşirea pla­
sale înfăptuirea sarcinilor pri­ G.A.C. din Simeria planul de au fost folosite pentru procu­ cordate de stat, plnă în pre­ nului: cojocărie-blănărie, con­
vind dezvoltarea sectorului zoo­ cumpărări a fost realizat în pro­ rarea de animale fondurile pro­ zent ei şi-au procurat 16 vaci ianuarie, cînd s-a început să se lucreze la principalii indicatori cu 15 fecţii pentru bărbaţi (categoria
porţie de 100, la G.A.C. din Deva prii ale G.A.C. Ponderea care o de lapte, 44 juntnci, 25 viţele şl a doua), confecţii pentru fe­
tehnic, Comitetul orăşenesc de in proporţie de 300 la sută Ia prezintă fondurile proprii din 10 boi .pentru muncă. cu această metodă au fost manifestări zile înainte de termen. Printre mei, frizeria nr. 1 şi coafură.
partid Deva a desfăşurat o sus­ vaci şi respectiv de aproape 80 valoarea sume’or folosite pentru de neîncredere în reuşita ei. Pentru a aceşti indicatori amintim: va­
ţinută muncă politică în rîndul procurări de animale, se ridică CINCORA MERCEA risipi această neîncredere, la consfă­ NICU SBUCHEA!
colectiviştilor pentru a-i convin­ la sută la viţele, iar la G.A.C. la mai puţin de 25 la sută. tuire s-au adus planşe tehnice şi alte loarea producţiei globale la ra­
clin Petreni tot în proporţie de materiale ajutătoare, s-a alcătuit o mura industrială, valoarea pre­
ge de necesitatea sporirii efec­
bună documentaţie tehnică şi s-a expli- ! staţiilor de servicii neindustria-

tivelor de animale — proprie­ !00 la sută. Pentru înlăturarea acestui corespondent cat în ce constă metoda, cum se lu- | le, valoarea producţiei marfă, corespondent

tate obştească. Rezultate bune au obţinut în neajuns, de curînd consiliul -«3 <L <2 <& < $ > * < > > «k» » ' < L> ‘0 > ' 0 ' 0 *0--O<3><!>O O - < 2 > O .

In planurile de producţie ale această privinţă şi alte gospo­ agricol, la indicaţia Comitetului
gospodăriilor agricole colective dării cum sînt acelea din Băcia, orăşenesc de partid, a Întreprins
S-a prevăzut pentru anul aces­ Cristur etc. In felul acesta, în cu ajutorul I.S.A.A.R.-ului o
ta sporirea considerabilă a nu­ gospodăriile agricole colective nouă acţiune de identificare şi .Mai mult â p r l f s n
mărului de animale, atit prin de pe raza oraşului regional cumpărare a viţelelor, astfel
reţinerile din prăsilă proprie, Deva, planul de cumpărări a incit pianul să fie realizat in
cit şi pe baza cumpărării ele ani­ fost realizat în proporţie de 100
male din credite şi fondurile la sută la vaci şi în proporţie întregime pînă cel tirziu la 1 oc­ De la Vulcan ne-a venit o luat nici o măsură care să în­ de un muncitor. Dar el n-o fac au încetat de a mai prezent'
proprii ale unităţilor agricole. de 108 la sută Ia porcine. tombrie. Acest lucru este pe de­ scrisoare ; o semnează tovarăşul drepte situaţia. pentru că nici nu-s îndemnaţi la cabinetul tehnic noi propu
La stabilirea planului de cum­ plin posibil dacă avem în vedere Nicolae Rovenţa, tehnician. De la acest lucru. Cabinetul tehnic neri. Mai rău este însă că nici
părări s-a ţinut seama de mai Realizări însemnate s-au ob­ astă dată harnicul corespondent Dar în fond care sînt cauze­ n-a reuşit să şi-i atragă în ju­ inovatorilor care au venit cu
mulţi factori printre care: ve­ ţinut şi în ceea te priveşte pro­ faptul că toate gospodăriile co­ critică activitatea slabă a ca­ le pentru care inovatorii nu mai rul său, să alcătuiască colecti­ propuneri la cabinetul tehnic nu
chimea gospodăriilor, tradiţia curarea puilor, majoritatea uni­ lective au de acum create fon­ binetului tehnic de la exploata­ activează cu aceeaşi însufleţire ve de inovatori şi consultanţi. li s-a acordat sprijinul nece­
locuitorilor în creşterea anima­ duri cu ajutorul cărora să poa­ rea minieră din localitate, ară- ca în anii trecuţi ? O explica­ sar. Prea uşor se resping ino­
tăţilor putîndu-şi astfel asigura tă procura şi restul de animale ţie trebuie desigur căutată în Slab se ocupă cabinetul teh­
planificate.
matca cîe păsări planificată pen­ slaba activitate desfăşurată de nic şi de popularizarea teme­ vaţiile ! E adevărat, poate so­
cabinetul tehnic (şef, inginera lor din planul tematic de ino­ luţia dată nu-i cea mai bună.
lelor, posibilităţile de asigurare tru acest an. Concomitent cu această acţiu­ tind că faţă de anul trecut nu­
a unei baze furajere corespun­ Trebuie subliniat însă că în ne, în toate gospodăriile colecti­ mărul inovaţiilor înregistrate şi
zătoare pe timpul anului etc. oraşul regional Deva sînt şi gos­ ve din oraşul regional Deva se mal ales aplicate este mai mic. Giga Surdv:). Şefa cabinetului vaţii. Ba mai mult, tovarăşa in­ Dar comisia tehnică poate da un
Condiţiile existente în fiecare podării, ce.i drept puţine ia nu­ dă acum bătălia pentru asigu­ consideră munca pe care o des­ gineră Surdu ne-a spus că exis­ sfat inovatorului, îl poate ajuta
unitate au fost dezbătute încă măr, care nu şi-au cumpărat rarea^ unei baze furajere cores­ ? făşoară ca fiind de mai mică tă la fiecare sector plan tema­ pe acesta să-şi îmbunătăţească

la începutul anului în organi­ nici pînă în prezent viţelele pla­ punzătoare şi în cantităţi îndes­ Intr-adevăr aşa stau lucrurile. importanţă şi tic afişat la loc soluţia. Şi apoi, prea uşor se
zaţiile de bază P.M.R., apoi în nificate (planul pe oraş fiind tulătoare necesară animalelor Anul acesta, în primele 8 luni, deci activează în _
adunările generale ale colecti­ astfel realizat în proporţie de în perioada de stabulaţie. Ia mina Vulcan au fost înregis­ consecinţă. Dacă vizibil. ICî n d apreciază ca neinteresante ino­

viştilor. Aceasta a făcut ca ma­ numai 91,50 la sută), precum şi trate 27 de inovaţii, din care 'vreun inova­ le-am căutat în­ vaţiile. Chiar dacă aşa ar fi,

V. PÎŢAN să nu le-am gă­ vina nu e numai a inovatoru­
=m~ s-au aplicat numai 9. Puţin, tor se prezintă la cabinet cu sit la nici un sector ! Inginerul lui ci şi a cabinetului tehnic
rea majoritate a gospodăriilor chiar foarte puţin pentru o în­ vreo inovaţie e bine, dacă nu... Ioan Surulescu, şef de sector, care nu l-a ajutat să aleagă o
colective să reţină întregul tine­

ret taurin apt pentru reproduc­ IMsa a e á iv lé a tfe a caanSsiil®!» treprindere de talia celei de care tot bine e pentru dinsa. Pentru ne spunea: temă interesantă, care să răs­
ţie şi să cumpere tot efectivul de femei ne ocupăm. De asemenea, din că personal prea puţin1 îi Îndru­ — După cîte îmi amintesc am pundă la cerinţele imediate ale
de animale planificat. planul tematic n-a fost rezolvat mă pe inovatori, prea puţin se producţiei.
• in întreaga regiune se d es­ jin u l c o m is iilo r 'de f e m e i a in i­ nici un obiectiv. Semnificativ e ocupă de ajutorarea lor. Şi oa­ primit planul tematic la începu­
Pe baza planurilor de produc­ ţia t o serie de acţiuni de am e­ in acest sens şi faptul că în în­ menii ar avea nevoie de ajutor tul anului pe nişte hîrtii dacti­ Nici inovaţiile acceptate n-au
ţie, în multe G.A.C. au fost con­ făşoară în p rezen t adunările de najare şi extin dere a zonelor trecerea cu celelalte colective de calificat. Bine remarca în acest lografiate. Acum trebuie să fie o soartă prea bună. De la ac­
fecţionate panouri sugestive dări de seam ă asupra activităţii verzi, de cu răţire a rigolelor şi Inovatori, cel de la Vulcan a sens, tovarăşul Teodor Mocuţa, prin vreun sertar... ceptare şi pinâ Ia aplicare e ca­
care scot în evidenţă veniturile depuse de com isiile de fem ei. a stră zilo r, de p a rticip a re la ac­ ocupat anul acesta unul din lo­ secretarul organizaţiei de partid le lungă, pentru că prototipu­
ce se pot obţine din creşterea ţiunile de dem olări ce s-au efec­ curile de Ia urmă. de la sectorul V : Numai că şefa cabinetului teh­ rile se lucrează greu. 'Aceasta,
animalelor. In acelaşi timp s-a In cinstea acestor adunări, tu a t pînă in prezent. In cadrul nic credea că planul e afişat. fie din lipsă de preocupare, fie
acordat o mare atenţie popu­ com isiile de fem ei au organizat acestor acţiu n i au pa rticip a t un Firesc ar fi fost ca o aseme­ — Muncitorul, are id eea; Doar îşi amintea bine că le-a dintr-o greşită înţelegere a re­
larizării rezultatelor bune obţi­ conferinţe şl sim pozioane pe te ­ m are num ăr de fem ei, care au nea situaţie să atragă atenţia dar pentru a o pune pe hirtie, împărţit la începutul anului. Şi tribuirii celor care lucrează la
nute de gospodăriile colective m e educative. D in in iţia tiva Co­ conducerii exploatării, comite­ pentru a o teoretiza, a-i face cam atit. De atunci s-a mulţu­ execuţia prototipurilor; căci
fruntaşe în creşterea animale­ m itetu lu i orăşenesc al fem eilor, tului sindicatului şi comitetului schiţele, are nevoie de o seamă mit să scrie in fiecare raport pentru acest lucru există un
lor, organizîndu-se în acest scop că „din planul tematic nu s-a
de partid de la exploatare, care de calcule pe care nu le stăpî-
şi urnele schimburi de experien­ la !'Alba I u lia a u a v u i lo c n u ­ p resta t m ii de ore de m uncă p a ­ să analizeze starea de lucruri neşte totdeauna. El întimpină realizat nimic“. fond anume stabilit, care insă nu
m eroase asem enea conferinţe. triotică a căror valoare este de şi să ia măsuri în consecinţă. unele greutăţi la lucruri mărun­ se foloseşte raţional.
ţă la G.A.C. din Simeria, Deva A stfel la fabrica „A rdeleana“ p e s te 214.000 lei. te, de ordin secundar, şi deci Nesatisîăcătoare este şi mun­
etc. iov. prof. E m ilia G herbea a p re­ In realitate însă faptele nu s-au nu poate Întocmi dosarul. Şi ca cu cartea tehnică. Oameni­ Peste toate acestea comitetul
zen ta t conferinţa in titu lată „D es­ P rin tr-o participare intensă petrecut aşa. Comitetul de atunci o idee bună rămine nefo­ lor nu li se recomandă ce să de partid de la mina Vulcan
Aceste acţiuni au contribuit la aceste acţiu n i s-au evid en ţia t partid — după cum ne spune losită, căci de multe ori dacă citească, nu li se dă sprijin în (secretar tov. ioan Carpen) a
p re edu caţia tin erelor fe te “ la com itetul de fem ei din Sim eria. tovarăşul Ioan Paşca, membru dosarul nu e bine întocmit, alegerea celor mai potrivite ma­ trecut cu uşurinţă. Ar fi cazul
la convingerea colectiviştilor de iar de la D eva com isiile de fe­ al comitetului — n-a analizat propunerea se respinge. ca acum să ia astfel de măsuri
care a participat un num ăr de m ei de pe străzile K arl Marx, teriale care să-l ajute in rezol­ care să ducă la îmbunătăţirea
a trece cu hotărîre la realizarea 150 fem ei d in fabrică. De a se ­ T raian Vuia, Aurel V laicu, M i- anul acesta activtatea pe linie Intr-adevăr aşa stau lucrurile. situaţiei. Slnt multe probleme
menea s-a organizat şi un sim ­ hail Em inescu şi altele. Un sp ri­ de inovaţii. La rindul său, co­ Dar de ce se întîmplă aşa? varea temelor alese. De fapt tehnice care nu-s bine puse la
planului de cumpărări a anima­ pozion juridic. jin p reţio s în m obilizarea fem ei­ mitetul sindicatului a făcut a- Doar la Vulcan slnt mulţi Ingi­ punct. Inovatorii — promotori
lelor. cest lucru In urmă coi puţină chiar şi inginerii au început s-o ai noului — pot aduce multe
® Pentru ca oraşul, cartierul, lase mai pe planul al doilea cu
In multe gospodării agricole lectura tehnică.
colective, datorită preocupării strada pe care locuiesc să d e­
permanente de a se realiza pla­
nul Ia cumpărări de animale, v in ă to t m a t fru m o a se , c o m ite ­ lo r la a c e s te a c ţiu n i l-a u a d u s vreme, Insă şl atunci mai mult neri şl tehnicieni pricepuţi, ca­ In parte aşa se explică de ce îmbunătăţiri procesului de pro­

încă din primele luni ale anu­ tu l o ră şe n e sc a l fe m e ilo r d in d e p u ta te le B. B eldean u , R. S îrb u aşa ca să fie planul de şedinţe re ar putea să ajute la defini­ n-au mai apărut inovatori noi ducţie. Dar ei trebuie ajutati.

lui s-a şl cumpărat Întregul oraşu l region al D eva, cu s p r i­ şi O. T eodorescu . îndeplinit; pentru că nu s-a tivarea unor inovaţii prezentate şi de ce o parte din cei vechi Ing. N. ANDRONACHE