Page 52 - 1962-09
P. 52
pag. 4 v rm fiiîi w o m iT s m im Nr. 2404
ULTIMELE Ş T I R I ULTIMELE Ş T I R I ULTIMELE Ş T I R I ULTIMELE Ş T I R I Vizita delegaţiei de partid
şi guvernamentale a R. D. Germane
în ţara noastră
in regiunea B a c ă u
Declaraţia, S ă rb ă to a re a ziarului Inclaeiea*ea iiicräräliM» cowîerliiţeB (Urmare din pag. l-a) Bruno Leuschner a scos în eviderîJ
F. C. din N orvegia ţă însemnătatea acţiuniii unite a sta
agenţie! TASS „De W aarheid" muncitorilor, ţăranilor şi celorlalţi oa telor socialiste pentru rezolvarea pro
OSLO 17 (A gerpres). i i pus In discuţia organizaţiilor meni ai muncii. Crearea Republicii De blemei germane şi înlăturarea rămăşR
HAGA 17 (Agerpres). La 16 septembrie s-a încheiat Iacale de partid. mocrate Germane constituie cucerirea ţelor celui de-a! doilea război mondial,
La Oslo conferinţa P.C. din Nor cea mai dc preţ a poporului german. necesitatea încheierii tratatului de pace
MOSCOVA 17 (Agerpres). — şi Franţei care funcţionează a- Mii de oameni ai muncii olandezi vegia care a discutat proiectul Conferinţa a discutat şi a Republica Democrată Germană esfe un german şi a soluţionării problemei Ber
colo sînt în realitate comanda s-au adunat la 16 septembrie înlr-una noului program al partidului aprobat planul de activitate al eveniment epocal în istoria Europei. linului occidental.
Guvernul sovietic a autorizat mente ale N.A.T.O. şi situaţia de din cele mai mari săli din Amster „Calea Norvegiei spre socialism“. partidului pe perioada următoa Existenţa pe o parte a teritoriului ger
r,genţia TASS să facă următoa fapt din Berlinul occidental con dam, pentru a participa la tradiţio Participanţii la conferinţă au re — pînă în noiembrie 1963 — man a unui stat iubitor dc pace, so Guvîntărilc au fost subliniate în re
rea declaraţie în legătură cu firmă în întregime acest lucru. nala sărbătoare a ziarului „De Waar- cînd se va sărbători 40 de ani cialist, care se afirmă tot mai puter petate rînduri cu aplauze şi îndelungi
desfiinţarea comandamentului heid", organ al Partidului Comunist hotărlt să înainteze proiectul de la înfiinţarea partidului. nic ca un factor activ al colaborării ovaţii.
garnizoanei trupelor sovietice Guvernul sovietic a arătat în din Olanda. internaţionale, arc o mare importanţă
din Berlin : repetate rânduri întreaga pri de program Comitetului Central P e marginea raportului pre pentru statornicirea unei păci trainice Miile de participanţi la întâlnire au
In cuvintarea sa rostită cu acest zentat de Vogt, membru al C.C. în Europa şi în lume. ovaţionat pentru prietenia dintre Repu
După desfiinţarea de către mejdie pe care o comportă si prilej, Marcuş Bakker, membru al al partidului oare să ţină sea al P.C. clin Norvegia, a avut loc blica Populară Romînă şi Republica
Uniunea Sovietică a comanda Biroului Politic al C.C. al P.C. din discuţii despre sarcinile partidu Luînd ouvîntu! în numele delegaţiei Democrată Germană, pentru marele şi
mentului garnizoanei trupelor tuaţia ce s-a creat şi care este fo Olanda şi deputat in parlamentul o- ma de sugestiile delegaţilor la de partid şi guvernamentale a R. D. puternicul lagăr al ţărilor socialiste,
sovietice din Berlin, guvernele lui în situaţia actuală. Germane, tovarăşul Bruno Leuschner a pentru pace în lumea întreagă.
S.U.A., Angliei şi Franţei au fă losită de cercurile agresive re conferinţă. După aceasta, el va exprimat mulţumiri pentru călduroasa
cut la 24 august o declaraţie în primire şi simpatia arătată de oamenii ?
care încearcă să prezinte lucru vanşarde din Germania occiden. landez, a subliniat creşterea prestigiu Numeroşi reprezentanţi ai vieţii publice din S.U.A. muncii din R.P. Romînă solilor po
rile ca şi cum Berlinul ar con tală pentru necontenite provo lui Partidului Comunist din Olanda condamnă aventurile militare îm potriva Cubei porului german. La amfdză, dtomitetul regional Ba
tinua să rămînă ca şi pînă acum cări şi activitate subversivă îm care luptă pentru unirea oamenilor
sub administraţia celor patru potriva cauzei pecii. Situaţia muncii, împotriva asupririi monopo Vorbitorul a avut cuvinte de înaltă cău al P.M.R, şi Gomiteful executiv al
puteri şi că aici continuă să fie din Berlinul occidental care s-a liste. apreciere Ia adresa succeselor obţinute Sfatului popular regional au oferit în
în vigoare împuternicirile co de poporul romîn în construirea socia cinstea oaspeţilor o masă la combi
mandamentului aliat cvadripar. agravat în ultima vreme şl pen NEW YORK 17 (Agerpres). şl faţă de Organizaţia Statelor lismului, subliniind importanţa dezvol natul chimic Borzeşti.
tit. tării colaborării dintre cele două po
tru care autorităţile puterilor Tulburări în Republica Un număr de 50 de reprezen Americane. poare unite în cadrul lagărului socia Au toastat Gheorghe Roşu, primul
în legătură cu aceasta, agen list, în lupta comună pentru pace şi
ţia TAS'S este autorizată, să occidentale poartă întreaga răs Dominicană tanţi de seamă ai vieţii publice Pacea în lumea întreagă, a- socialism. secretar al (îoifiîtetuluî regional Bacău
declare că asemenea afirmaţii pundere, confirmă în mod im din S.U.A!. printre care oameni rată In continuare autorii de al P.M-R., şi Lothar Boiz, vicepreşe
sînt lipsite de orice temei. de ştiinţă, scriitori şi foşti mem claraţiei, depinde de respectarea dinte al Consiliului de Miniştri, minis
perios necesitatea lichidării ne- SANTO DOMINGO 17 (Agerpres). bri ai Congresului au publicat regulilor dreptului internaţional,
Nici un fel de organe cvadri- înisrziate în Berlinul occidental După cum relatează agenţia ameri a obligaţiilor internaţionale a- trul afacerilor externe al R.D. Germane,
partite pentru administraţia In cursul serii delegaţia s-a înapoiat
Berlinului nu există din anul a bazei militare a N.A.T.Q. care cană United Press International, la 16 ia 16 septembrie o declaraţie sumate. O invazie in Cuba ar
1948 cînd din vina celor trei pu se află în interiorul teritoriu septembrie, în capitala Republicii Do în Capitală.
teri comandamentul aliat şl-a lui R.D.G. şi al comunităţii ţă minicane, Santo Domingo, şi în ora
încetai activitatea. Nu există de rilor socialiste şi este îndreptată şul Pucrto Plata au avut Ioc puter (Agerpres)
asemenea nici un Berlin unic. spre pregătirea de acte agresive nice dezordini în legătură cu procla
Prin acţiunile lor separate împotriva lor. marea de către guvernul preşedinte care condamnă aventurile mili submina aceste principii şi le-ar N oi atacuri ale provocatorilor
S.U.A., Anglia şi Franţa au li lui Bonnelly a unei aşa-zise „noi re tare împotriva Cubei. înlocui cu ilegalitatea şi domina din Berlinul occidental
chidat „răspunderea cvadripar- In declaraţie se subliniază că ţia forţei oarbe, ar împinge
prin aceasta lumea întreaga,
tită şi procedurile cvadripartite
Desfiinţarea comandamentu forme constituţionale“ privind func invazia S.U.A. în Cuba ar pu spre un război nuclear.
stabilite în Berlin“, au introdus lui garnizoanei trijpelor sovieti ţiile supreme în stat.
ce din Berlin constitnie un pas tea să se transforme întrrun Arătând că S.U.A. au creat
în Berlinul occidental un statut pe calea lichidării depline a ră Dezordinile, relatează U.P.I., s-au
măşiţelor celui de-al doilea răz produs în momentul cînd adunarea po război mondial iar pe plan in zeci de baze în jurul Uniunii BERIĂN 17 (Agerpres). — data aceasta poliţia „n-a puiuţ
de ocupaţie special, au creat un boi mondial pe teritoriul Repu litică organizată de partidul de opo ternaţional, ar fi un act imoral, Sovietice menţinind în acelaşi A.D.N. tran sm ite: identifica“ pe criminali.
blicii Democrate Germane suve ziţie Uniunea civică naţională, în şi o încălcare a obligaţiunilor timp şi baza de la Guantanamo
comandament militar separat semn dc protest împotriva hotărîrii In timp ce „nu există nici un Un nou atac a fost săvîrşit de Erlch Zieglor, secretar al con
guvernului, a fost atacată de forţe mi Statelor unite faţă de O.N.U. fel de date care să ateste exis provocatorii din Berlinul occi ducerii organizaţiei P.S.U.G. din
tripartit. Uniunea Sovietică nu dental în noaptea de sîmbătă, Berlinul occidental, a declarat
tenta bazelor ruseşti în Ouba“, spre duminică împotriva sediu în legătură cu aceasta că ata
lui organizaţiei P.S.U.G. din car curi similare asupra sediului din
rane, care trebuie să fie şi va litare şi poliţieneşti care au deschis Un mare mifmg l autorii declaraţiei cheamă „în tierul Charlottenburg. cartierul Charlottenburg au fost
' numele păcii în lumea întrea săvîrşite de mai multe ori în
fi înfăptuită. j focul împotriva demonstranţilor. Bandiţii au dat foc intrării ultimul timp, dar poliţia nu a
antirăzboinic la Londra gă“ să fie reglementate relaţii sediului, iar pompierii, după
are nici o legătură cu aceste 5ŞŞS= le ou Cuba şi ca întrecerea cu cum subliniază ziarele, au so- luat nici o măsură pentru a le
sit cu o mare întîrziere. Şi de împiedica.
acţiuni unilaterale ale puterilor Piaţa comună — un pericol pentru LONDRA 17 (Agerpres). comunismul să albă loc „în con
occidentale şi nu poate purta
„Să ne mobilizăm pentru pace şi diţii de pace şi nu de război".
răspunderea pentru urmările independenta politică a statelor africane nu pentru război!“ — cu această lo
lor.
zincă sute de locuitori din Londra au
Rezultatul acestei politici a
S.U.A., Angliei şi Franţei a fost LAGOS 17 (Agerpres). rămlne o vorbă goală. Piaţa co ieşit duminică pe străzile oraşului pen
că regimul de ocupaţie din Ber „Unii o numesc neoimperia- mună este o uniune economică
linul occidental a pierdut orice lism, alţii neocolonialism, dar şi politică a ţărilor membre ale tru a înfiera încă o dată încercările
legătură cu acordurile puterilor un lucru este clar: Piaţa comu blocului militar N.A.T.O.“.
coaliţiei antihitleriste cu privire nă reprezintă un pericol pentru agresorilor de a aţîţa psihoza de răz
la Germania. Berlinul occidental independenţa politică a statelor „West African Pilot“ adaugă
a devenit acum o bază nv'iitară africane“, scrie ziarul nigerian că trebuie să nu fie pierdut din boi în jurul Cubei şi Berlinului oc
a blocului agresiv al Atlanticului „West African Pilot“ într-un vedere faptul că „S.U.A. mani
de Nord îndreptat împotriva articol amplu in care sint tre festă cu perseverenţă un interes cidental.
U.B.S.S., R.D.G. şi a altor state cute în revistă scopurile Pieţei deosebit faţă de Piaţa comună“.
iubitoare de pace. Comnadamen- comune şi influenţa ei dăună Participanţii la marele miting care
toare asupra economiei ţărilor Şi alte ziare nigeriene comen
africane. tează pe larg faptul că Nigeria a avut loc în Hyde Park au hotărît
„Politica noastră de neaderare
nu va adera la Piaţa comună sa adreseze primului ministru un me
chiar dacă Anglia va intra în saj. In acesta ei îşi exprimă nelini
ştea profundă în legătură cu continua
rea pregătirilor pentru un război nu
tele militare ale S.U.A., Angliei la blocuri, subliniază ziarul, ar această uniune economică. clear la care participă şi Anglia. „Sîn-
tem deosebit dc alarmaţi din cauză
¦»ssstţ : ?â S.U.A. au reînceput să ameninţe
S curte ştiri © Scurte ştiri « S c u rte ştiri Cuba cu o agresiune", se spune in
mesaj. „Guvernul englez trebuie să
MOSCOVA. La 17 septembrie, prezentate principalele prevederi ale ceară celui american să ia imediat
N. S. Hruşciov, preşedintele Consi programului său.
liului de miniştri al U.R.S:S., l-a cărui activitate se redusese în luna măsuri pentru încetarea tuturor pre
primit în cabinetul său de lucru din LONDRA. De şase zile continuă
Kremlin pe Bruno Pitterman, vice greva foamei mecanicul de aviaţie iunie, a intrat din nou in- erupţie gătirilor care aii loc pe teritoriul a-
cancelarul Austriei. Bryan Maggey care a fost condamnat
de tribunalul militar la 84 de zile a- în dimineaţa zilei de 16 septembrie merican pentru o invazie în Cuba“.
VARŞOVIA. La 17 septembrie, rest pentru „necxecutarea ordinelor
in Palatul culturii şi al ştiinţei din comandamentului". „Vina" lui constă Agenţia France Presse relatează că După miting coloana de demon Noi construcţii moderne pe strada Naţiunilor din oraşul Karl Marx, R.D. Germană.
Varşovia şi-a început lucrările cel în aceea că, fiind partizan activ al stranţi s-a îndreptat spre monumen In fo to : Citeva din noile clădiri de pe această stradă p e oare se vor ridica plnă la sfîr-
de-al 18-lea Congres al Societăţii in dezarmării nucleare, a participat la deasupra vulcanului se ridică o co tul închinat victimelor celor două
ternaţionale de istorie a medicinei, demonstraţii împotriva cursei înarmă războaie mondiale. şitul anului 1962 un număr d e 600 de apartamente. La stînga — hotelul „Moscova“; la dreap
la care participă 250 de medici şi rilor . loană de fum şi flăcări care atinge ta — blocuri de locuinţe cu cîte 8 etaje.
istorici, printre care peste 100 oameni dc 2.000 de metri înălţime.
şliin(ă de peste hotare, reprezentant i TEL-AV1V. La Haifa a avut loc ASTĂZI SE DESCHIDE LA NEW YORK Numai prin formarea unor organe
a 22 de tari. o adunare a reprezentanţilor felahilor Astăzi se deschide la New York colegiale care, potrivit unei propuneri
(ţăranilor arabi — N.R.) din între a XVII-a sesiune ordinară a Adu i Xtfl!-asesioneaBtaării iewaleaOM sovietice, trebuie să reprezinte siste
PLOVDIV. La 16 septembrie a a- gul Izracl, consacrată discutării pro nării Generale a Organizaţiei Naţiu mul socialist, sistemul capitalist şi ţă
vut loc deschiderea celui de-al 20-lea blemei confiscării de către guvernul nilor Unite. Actuala sesiune îşi în Desigur că datorită situaţiei la care După peste 7 ani de luptă armată mental diferite de abordare a proble rile neutre, O.N.U. poate deveni un
Tîrg international jubiliar de la Plov izraelian a pămînlurilor felahilor. A- cepe lucrările în condiţiile unei si s-a ajuns, cele două poziţii în pro Algeria a devenit independentă. melor economice de pe agenda O.NU. instrument internaţional eficace capa
div, la care, în afară de Bulgaria, duriarea s-a desfăşurat sub lozincile: tuaţii internaţionale complicate. S.U.A. blemele dezarmării şi experienţelor care se referă la comerţul interna bil să-şi îndeplinească rolul pentru
participă 26 de lari, printre care şi şi-au intensificat pregătirile de agre nucleare, sc vor înfrunta clin nou la Tinînd seama de faptul intolerabil ţional, ajutorarea tehnică şi finan care a fost creat.
R.P. Romînă. „Să punem capăt jefuirii pămînlurilor siune împotriva Cubei creînd astfel O.N.U.. că 70 de milioane de oameni care ciară a ţărilor slab dezvoltate, lărgi
un pericol pentru pacea lumii. In încă mai zac sub jugul colonial în rea colaborării economice etc. Ţările Alături de delegaţiile ţărilor socia
LONDRA. Corespondentul din Vien felahilor de către autorităţile izrae- Berlinul occidental continuă acţiunile Adoptarea Ia sesiunea trecută a u- 80 de teritorii răspîndite în Africa, socialiste se pronunţă împotriva prac liste, delegaţia romînă desfăşoară o
tiane al agenţiei Reuter anunţă că liene“, „Să desfiinţăm administraţia îndreptate împotriva R.D. Germane, nei rezoluţii care cere statelor să-şi Asia şi America Latină. O.N.U tre ticilor puterilor occidentale care con activitate rodnică în cadrul organiza
primul grup de militari americani al ceea ce demonstrează caracterul acut asume obligaţia de a nu răspîndi ar buie să ignoreze orice apeluri ale pu diţionează ajutorul lor de acceptarea ţiei, miiitînd pentru transformarea ei
cătuit din 36 de persoane a părăsii militară din raioanele arabe". al necesităţii rezolvării problemei ger mele nucleare şi a alteia care declară terilor coloniale Ia „moderaţie“. şi unor clauze politice. Intenţiei puteri într-un organ internaţional eficient,
mane prin semnarea tratatului dc pace Africa zonă denuclearizată, constituie „tact" în abordarea problemelor co lor occidentale de a transforma O.N.U. pentru apărarea păcii şi securităţii po
Laosul. BONN. In tuna august, în R-l'¦ german. un început bun şi continuarea dezba loniale şi să fizexe de această dată într-un instrument pentru facilitarea poarelor.
terii problemelor zonelor dcnucleari- un termen precis pentru eliberarea a- afacerilor firmelor particulare, bănci
ALGER. In cadrul campaniei elec Germană s-au produs 79 catastrofe Soluţionarea pe calea tratativelor zate şi a împiedicării răspîndirii ar cestor popoare. lor şi trusturilor care sînt complet Pe agenda actualei sesiuni figu
torale în vederea alegerilor de la 20 a unor probleme internaţionale liti melor nucleare este utilă şi necesară. străine de ideea ajutorării efective a rează problema „Măsuri pentru pro
septembrie pentru Adunarea Consti aeriene — 13 avioane fiind distruse gioase şi prin aceasta stingerea fo Ample dezbateri sc vor purta şi economiei ţărilor slab dezvoltate, ţă movarea în rîndurile tineretului a ,i-
tuantă, Frontul de Eliberare Naţio carelor de încordare internaţională din Problema lichidării sistemului colo în jurul problemelor economice. Mi- rile socialiste le opun ideea ajutorului ideilor păcii, respectului şi înţelegerii
nală a pjiblicat lozincile în care sînt şi 21 grav avariate. Laos. Algeria şi Irianuî de vest. do nial va ocupa şi ea un loc important chaeî Littlejohns, corespondentul a- dezinteresat, lipsit de orice fel de con între popoare“, înscrisă Ia cererea
vedeşte că nu există probleme liti în această .sesiune. După cum se ştie, rrentici Reuter la O.N.U.. subliniază diţii. Consiliului Economic şi Social al
TOKIO. Vulcanul „Yakedakc", care gioase care să nu poată fi rezolvate dezbaterile din cadrul sesiunii trecute că ..ideea Uniunii Sovietice în legă O.N.U. Această propunere a fost fă
onri negocieri. Totuşi, mai exista pro nu s-au soldat, cum ar fi fost nece tură cu convocarea unei conferinţe Organizaţia Naţiunilor Unite va cută, după cum se ştie, 'de tovarăşul
este situat în centrul Japoniei fi a blemei internaţionale care, deşi au fost sar, cu fixarea unui termen pentru comerciale internaţionale care să dis discuta şi probleme legate Vie carac Gheorghe Gheorghiu-Dej în anul 1960
dezbătute, sînt încă departe de a fi lichidarea sistemului colonial, aşa cum cute mijloacele de colaborare în acest terul ei universal şi de structura' ei. la sesiunea a XV-a.
Creşte mişcarea grevistă soluţionate. Tîncle dintre acestea figu se prevedea în proiectul de rezoluţie domeniu, şi crearea unei organizaţii
în ţările capitaliste rează în continuare ne agenda actua prezentat de delegaţia sovietică. De comerciale mondiale şi implicaţiile pe Opoziţia S.U.A. şi a celor mai Recunoscînd importanta ei. O.N Tî<-
lei sesiuni care cuprinde circa 100 de aceea multe probleme coloniale nu care le au grupările economice în fideli adepţi ai lor în problema re- a cerut UNESCO s-o studieze şi să
S . U. A. ce preşedintele republicii, Joao Gou- probleme. si-au putut găsi rezolvarea, şi conti chise, de felul Pieţei comune asupra riabilirii drepturilor legitime ale R.P. raporteze la această sesiune conclu
lart. a semnat proiectul de lege a- nuă să figureze pe agenda O.N.U. comerţului internaţional, fără îndoială, Chineze la O.N.U.. refuzul lor de ziile asupra dezbaterii ei.
NEW YORK 17 (Agerpres). probat de Congres cu privire la des în fata O.N.U. stă problema esen ca se bucură de un sprijin covîrşitor a acorda reprezentanţilor poporului
făşurarea unui referendum la 6 ia ţială a dezarmării generale si totale, Agenţia Reuter arată că ..guverne de 700 da milioane, locul ce li se cu Tn urma dezbaterii acestei propu
Sc încheie a doua săptămînă a gre nuarie 1963 şi a fqst dc acord să precum şi discutarea unor măsuri par le Portugaliei şi Republicii Sud-Afri- din partea statelor, iar unele delega vine în această organizaţie, sînt an de neri. UNESCO a cerut Secretariatu
vei fermierilor din Vestul mijlociu, examineze o seric de revendicări ale ţiale îîe dezarmare care ar contri eane vor fi cu siguranţă din nou a- an tot mai greu de susţinut. Numă
dar greviştii nu intenţionează să ce oamenilor muncii inclusiv cu privire bui în mod substanţial Ia cauza de tacate pentru politica lor în Africa ţii de aici au discutat deja perspec lui O.N.U. s-o înscrie pe ordinea de
deze. la majorarea salariilor. La cererea zarmării. de sud-vest. Angola şi Mozambie. Se rul celor ce se pronunţă pentru justa zi provizorie. La sesiune directorul
greviştilor au fost- eliberaţi aproape va cere aplicarea de sancţiuni econo tivele ţinerii unei astfel de conferinţe
Fermierii grevişti nu, numai că re 400 de conducători ai grevei, arestat! Din păcate, la conferinţa nentru mice acestor două ţări. Totodată, a- Ia începutul anului viitor*. reprezentare a Chinei la O.N.U. cre UNESCO va prezenta un raport asu
fuză să-şi vîndă vitele la preţurile- de Carîos Lacerda, guvernatorul sta dezarmare de la Geneva a celor 18 sunra Angliei se va concentra din şte continuu.
scăzute oferite de monopolişti, ci-şi tului Guanabara. state, în timpul celor 80 de şedinţe nou focul dezbaterilor din Adunarea Ecoul stîmit de propunerea sovie pra măsurilor pe care le consideră
organizează pichete în jurul pieţelor nu s-a realizat nici un progres. După Generală cînd aceasta va discuta ra tică se datoreşte faptului eă ţările Pentru ca O.N.U. să devină o or
mari încercînd să-i convingă pe fer Potrivit agenţiei Associated Press, cum se ştie. anul trecut Adunarea necesare în vederea transpunerii. în
mierii care nu au declarat grevă, să un purtător de cuvînt al preşedinte Generală a dat mandat Comitetului portul Comitetului celor 17 devenit slab dezvoltate întîmpină greutăţi ganizaţie cu adevărat eficientă este,
se alăture luptei lor. lui Goulart a anunţai că acesta l-a celor 18 state să elaboreze în cel mai mari în comerţul internaţional ca practică a propunerii romîne, Aceasta
desemnat pe Hermes Lima cu forma scurt timp posibil un acord eu pri unul dintre cele mai importante şi e- 'de asemenea, necesar ca actuala sa
Greva a şi dat unele rezultate rea noului guvern. vire Ia dezarmarea generală şi totală urmare a dependenţei lor de piaţa constituie o recunoaştere a importan
Monopolurile cărnii propun fermieri sub' un strict control internaţional. Din nergice organe ale O.N.U. Rhodesia structură să reflecte raportul de forte
lor preţuri ceva mai ridicate la unele B elg ia cauza poziţiei ostile dezarmării adop capitalistă, instabilă, supusă regulat tei şi a actualităţii ei pentru cauza
produse. tată de delegaţiile occidentale în frun dc sud. Rhodesia de nord, Nyassalan- existent în lume. Este suficient să a-
BRUXELLES 17 (Agerpres). te cu S.U.A'. şi Anglia. Comitetul va tulburărilor economice. La aceasta se păcii şi colaborării internaţionale.
Brazilia Luptînd pentru majorarea salariilor, trebui să raporteze Adunării Genera dul, Bassutolandul, Beciuanalandul, mintim că în O.N.U. sînt în prezent
minerii de la mina „Jose" din oraşul le că nu şi-a îndeplinit mandatul mai adaugă şi politica dc discrimina De felul cum va rezolva actuala se
BRASILIA 17 (Agerpres). Battis din Belgia au declarat o grevă, si că se află tot atît dc departe de Swazilandul, Zanzib'arul. Guyana bri reprezentate 29 de state africane, iar
S-a încheiat greva generală a oa-, rămînînd în subteran timp dc 100 dc îndeplinirea lui ca si acum şase luni re practicată de puterile occidentale siune multiplele probleme de pe a-
menilor muncii din Brazilia, declarată orc. Acţiunile unite ale minerilor, ho cînd şî-a început activitatea. tanică vor forma subiectul dezbaterilor numărul ţărilor asiatice membre ale
la 14 septembrie, şi care a continuat tărîrea lor dc a lupta pînă la victo în relaţiile lor economice cu ţările genda sa depinde în mare măsură
timp de trei zile. rie. sprijinirea lor de către cele mai Nici în problema experienţelor nu problemei coloniale“. După cum sc organizaţiei s-a dublat faţă de 1945.
Hotărîrea de a se înceta greva a cleare puterile occidentale n-au adop slab dezvoltate, precum şi schimbul restabilirea prestigiului O.N.U. ca cea
fost luată dc Confederaţia naţională mari federaţii sindicale din ţară au tat o poziţie mai constructivă. vede din capitolul problemelor colo In prezent organizaţia are 104 mem mai importantă organizaţie internaţio
a oamenilor muncii din Brazilia, din de mărfuri neechivalent.
care fac parte majoritatea sindica determinat administraţia minei să le niale lipseşte problema algeriană. bri şi la această sesiune încă trei state nală. Opinia publică mondială aş
telor care au participat la grevă, după Deci, încă de Ia începutul sesiunii
satisfacă revendicările. vor mai fi admise în O.N.U. teaptă ca O.N.U. să-şi aducă în sfâr
se conturează, două moduri funda
şit un aport substanţial la rezolvarea
problemelor majore, de care depinde
pacea lumii.
C. ALEXANDROAIE
Redacţia si administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. lelelon: 188, 189, 75, 674. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul; întreprinderea Poligrafică .1 MaU — Deva.
